199 matches
-
un mod indirect și subtil, cum o face doamna Forestier 313. Seducerea este o preocupare irezistibila pentru Pariziana. "Elle sentit croître en elle le désir naturel de le séduire et y céda" [Maupassant, Fort comme la mort, p.51]. Scenă seducerii (verbală și para-verbală) este o operație dirijata cu bună știință, care manifestă maleabilitatea Parizienei 314. Tactică pe care femeia pariziana o folosește este una complexă: "Elle l'avait attiré, (...) cherchant à l'affoler sans rien donner ensuite, le provoquant pour
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
șa vie. Même en dehors de toute visée ambitieuse, să nature coquette et dissimulée trouvait un charme étrange à cette intrigue d'amour mystérieusement menée au milieu des festins et des fêtes" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.68]. Seducerea în funcție de obiective și de subiecții asupra cărora se aplică poate fi facilă că o glumă, consumându-se într-o săptămână, sau poate fi dificilă că o luptă 316. Pentru contesă de Gulleroy preocuparea de a plăcea devine sensul vieții, o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
într-o săptămână, sau poate fi dificilă că o luptă 316. Pentru contesă de Gulleroy preocuparea de a plăcea devine sensul vieții, o luptă care îi mobilizează toate eforturile 317, o face să-și calculeze și simulează intențiile. Proiectele de seducere ale Clorindei și ale lui Rougon sunt un duel al ambițiilor. Clorinde visează să-l seducă pe Rougon cu orice preț318. Rougon formulează pentru sine, într-un sfârșit, ceea ce nu-l poate lăsa indiferent: "Cette Clorinde était vraiment une fille
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al ambițiilor. Clorinde visează să-l seducă pe Rougon cu orice preț318. Rougon formulează pentru sine, într-un sfârșit, ceea ce nu-l poate lăsa indiferent: "Cette Clorinde était vraiment une fille très séduisante" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.101]. Seducerea lui Rougon este un act împlinit de care el este conștient și, ca un strateg adevărat, își face la rândul lui planuri de revanșări 319. Sidonie Risler pune în aplicare mai multe scenarii de seducere a bărbaților: seducerea necesară a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Excellence Eugène Rougon, p.101]. Seducerea lui Rougon este un act împlinit de care el este conștient și, ca un strateg adevărat, își face la rândul lui planuri de revanșări 319. Sidonie Risler pune în aplicare mai multe scenarii de seducere a bărbaților: seducerea necesară a lui Risler (care devine soțul său), seducerea dorită a lui Georges Fromont (scenariu eșuat în tinerețe, dar dus la bun sfârșit prin adulter), seducerea forțată a lui Frantz (cumnatul sau, care află despre adulter) și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.101]. Seducerea lui Rougon este un act împlinit de care el este conștient și, ca un strateg adevărat, își face la rândul lui planuri de revanșări 319. Sidonie Risler pune în aplicare mai multe scenarii de seducere a bărbaților: seducerea necesară a lui Risler (care devine soțul său), seducerea dorită a lui Georges Fromont (scenariu eșuat în tinerețe, dar dus la bun sfârșit prin adulter), seducerea forțată a lui Frantz (cumnatul sau, care află despre adulter) și alte scenarii minore
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de care el este conștient și, ca un strateg adevărat, își face la rândul lui planuri de revanșări 319. Sidonie Risler pune în aplicare mai multe scenarii de seducere a bărbaților: seducerea necesară a lui Risler (care devine soțul său), seducerea dorită a lui Georges Fromont (scenariu eșuat în tinerețe, dar dus la bun sfârșit prin adulter), seducerea forțată a lui Frantz (cumnatul sau, care află despre adulter) și alte scenarii minore de succes. Clorinde are o tactică de seducere diferită
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
revanșări 319. Sidonie Risler pune în aplicare mai multe scenarii de seducere a bărbaților: seducerea necesară a lui Risler (care devine soțul său), seducerea dorită a lui Georges Fromont (scenariu eșuat în tinerețe, dar dus la bun sfârșit prin adulter), seducerea forțată a lui Frantz (cumnatul sau, care află despre adulter) și alte scenarii minore de succes. Clorinde are o tactică de seducere diferită, "une double conduite" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.157] față de Rougon și față de Delenstag. Cucerirea bărbatului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
său), seducerea dorită a lui Georges Fromont (scenariu eșuat în tinerețe, dar dus la bun sfârșit prin adulter), seducerea forțată a lui Frantz (cumnatul sau, care află despre adulter) și alte scenarii minore de succes. Clorinde are o tactică de seducere diferită, "une double conduite" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.157] față de Rougon și față de Delenstag. Cucerirea bărbatului nu este o întreprindere prea grea pentru Pariziana, care a făcut din această ocupația să de bază. Cel ce o privește sau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Eugène Rougon, p.157] față de Rougon și față de Delenstag. Cucerirea bărbatului nu este o întreprindere prea grea pentru Pariziana, care a făcut din această ocupația să de bază. Cel ce o privește sau o asculta este complet manipulat de artă seducerii. Femeia pariziana are o tactică de seducere care funcționează, mai mult sau mai puțin eficient, de la caz la caz320. Pariziana știe să-și teatralizeze sentimentele cu talentul unei actrițe. Scenă declarației de dragoste La capitolul mărturisirii, Pariziana apare mai mult
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
față de Delenstag. Cucerirea bărbatului nu este o întreprindere prea grea pentru Pariziana, care a făcut din această ocupația să de bază. Cel ce o privește sau o asculta este complet manipulat de artă seducerii. Femeia pariziana are o tactică de seducere care funcționează, mai mult sau mai puțin eficient, de la caz la caz320. Pariziana știe să-și teatralizeze sentimentele cu talentul unei actrițe. Scenă declarației de dragoste La capitolul mărturisirii, Pariziana apare mai mult agent pasiv, decat activ. Michèle de Burne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este generat, si particularizat cu o mare putere senzuala, fiind un exemplu concludent al dialogului dintre structurile inconștiente profunde și codul social oficial, că structura de suprafață. Gesturile stimulează sau inhiba, atrag sau stopează pornirile inițiale. Pariziana desfășoară tactici de seducere prin costum, privire, corp, gesturi etc. Ea își stilizează gesturile și mișcările aidoma unui maestru de balet. "Elle avait à tout moment des gestes gracieux bien faits pour séduire un oeil de peintre. Quand elle levait leș bras, quand elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rondeur de șes jambes. Îl y avait là une nudité très savante, une séduction calculée jusque dans la taille placée un peu haut, dégageant leș hanches" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.270]. Toaletă este unul dintre principalele mijloace de seducere, când ea face să transpară corpul. Cand "afișează" corpul, este un apel la dorința sau poate deveni un obstacol, cănd toaletă îl disimulează și îl închide. Rochia nu are o valoare estetică în sine, daca nu exprimă tensiunea corpului. "Et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
captare, în înțelesul pe care îl dă P. Charaudeau (1994, 40) noțiunii de captare, în sistem cu legitimarea și credibilitatea, ca unul dintre cele trei spații în care sunt puse în operă strategiile de discurs. Strategiile de captare (s.a.) vizează seducerea sau persuadarea partenerului de schimb comunicativ, astfel încât acesta să sfârșească prin a intra în universul gândirii susținut de actul de comunicare și să îi împărtășească intenționalitatea, valorile, emoțiile 85 (apud Charaudeau et Maingueneau: 2002, pp. 92-93). Pentru a-l câștiga
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
parure), ce transformă femeia machiată în mister, hipersemn dezlipit de ordinea naturală. Seducția nu este niciodată de ordinul naturii, de aceea aproape toate marile sisteme de interpretare, printre care și cel teologic, au exclus-o și au exorcizat-o. Astfel, seducerea apărea sub forma răului, a diabolicului, căci însemna afirmarea voinței unui subiect ce devine stăpânul unui alt subiect prin intermediul unei manipulări: "un destin care nu se șterge se exercită asupra seducției. Pentru religie, ea a fost strategia diavolului, pentru că a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
primordială, căci și Dumnezeu însuși este sedus și provocat să existe. Seducția este un temei holist al existenței ce cuprinde zeii și oamenii și căreia nimeni nu i se poate sustrage, în realitate fiind considerat "mort" acela care refuză puterea seducerii, nemaivoind nici să seducă și nici să fie sedus. Seducția se originează într-o adevărată cultură a cruzimii, îmbrăcând întotdeauna o formă sacrificială. Seducerea este crudă pentru că vizează deturnarea completă a subiectului prin intermediul unui ritual simbolic, păstrând întotdeauna ceva dintr-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
căreia nimeni nu i se poate sustrage, în realitate fiind considerat "mort" acela care refuză puterea seducerii, nemaivoind nici să seducă și nici să fie sedus. Seducția se originează într-o adevărată cultură a cruzimii, îmbrăcând întotdeauna o formă sacrificială. Seducerea este crudă pentru că vizează deturnarea completă a subiectului prin intermediul unui ritual simbolic, păstrând întotdeauna ceva dintr-un joc de atragere în capcana proprie a Celuilalt, de disperare ironică ce va da naștere iluziei. Dorind să surprindă seducția într-o singură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
presupun, în esență, acțiunea asupra celuilalt, se urmărește obținerea răspunsului la întrebarea: Pot fi considerate seducția și manipularea tipuri de performanță discursivă sau doar limite ale unui discurs? Poate fi considerat seducătorul "Marele Manipulator", din moment ce creează o rețea în jurul subiectului seducerii? Utilizând trăsăturile manipulării descrise anterior, s-ar putea interpreta seducția ca pe o formă a manipulării? Herman Parret răspunde negativ acestor întrebări, el fiind, de altfel, nemulțumit de opinia lui Greimas și Courtés care vedeau în seducție o categorie a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
secretului; al treilea aspect se referă la faptul că ambiguitatea secretului și rolul său esențial jucat în această logică se reduc la "dramaturgia Ființei și a Neantului" în care se găsește "toposul esteticului"552. În zona esteticului, susține Parret, logica seducerii se impune atât seducătorului, cât și celui sedus, astfel încât ideea "strategiei" devine superfluă − logica seducției se prezintă atât ca derealizare, cât și ca desubiectivizare, instituind terenul aparențelor și al simulacrului. Astfel, una dintre ipotezele lui Jean Baudrillard pare a fi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În acest punct, în tradiție tel-quel-istă, Baudrillard va privilegia conceptul de scriitură, care, în viziunea sa, este capabil să înglobeze seducția, spre deosebire de conceptul de discurs. În consecință, o scriitură care s-ar ghida după o logică și o retorică a seducerii ar trebui să fie în mod necesar ironică, să mizeze pe absența sau ambiguitatea sensului, să instituie secretul, amânarea, regula și deconstrucția ca elemente de bază. Cu alte cuvinte, în grila hermeneutică baudrillardiană, sugestia ce ni se oferă este aceea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ea are idealul explicării realului în termeni cvasi-exhaustivi. Baudrillard consideră că întreaga noastră cultură pare a fi supusă acestei "monstruozități productive" în care totul trebuie transformat în eficacitate, transparență, expunere. O teorie care s-ar ghida după o logică a seducerii ar trebui să fie ironică, introducând ambiguitatea sensului, secretul, regula și deconstrucția drept elemente componente. De altfel, în concepția lui Baudrillard, seducția deturnează funcționarea normală a semnelor, supralicitându-le și făcându-le să intre în derivă, "căci ea operează o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de masterat de 1-2 ani. Doctoratul e forma ultimă, după masterat maximum 3 ani pentru forma "cu bursă" de la buget. Ocuparea prin concurs a posturilor didactice pentru toate treptele de învățământ nu exclude intimidarea concurenților pentru a nu mai participa, seducerea membrilor comisiilor și alte metode neloiale care să asigure succesul. Întrucât acțiunile pentru neutralizarea lor sunt deocamdată reduse la abilitățile de apărare individuală, nemulțumirile candidaților declarați nereușiți cresc de la un an la altul. Iar învățământul este domeniul de activitate cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cărții. În rest, chiar și titlul, reluat pe coperta a patra, orientează decisiv textul și lectura lui: Pentru un vis de dragoste. Acest titlu tematic (G. Genette, 1987) are, desigur, o funcție de desemnare a conținutului global, dar și o funcție de seducere a publicului vizat. Tensiunea finalizată din PENTRU implică momentan ca visul să fie doar "vis" (înaintea lecturii), nu o "realitate". Și textul de pe ultima copertă este incomplet, el anunță conținutul cărții, așteaptă ca spațiul inițial marcat de punctele de suspensie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de apariția unor surse alternative: presa scrisă, radioul, televiziunea și (mai ales) internetul. Sursele alternative de cunoaștere nu au oferit (și nu oferă) de cele mai multe ori standarde și criterii de validare a informațiilor propagate, dar practică ceea ce am putea numi seducerea subiectului (în cazul nostru, copilul). Să nu uităm, în conformitate cu Bochenski, "[...] un ins este pentru mine o asemenea autoritate (epistemică n.a.) atunci când probabilitatea unei propoziții care mi-a fost comunicată de către el se mărește tocmai datorită faptului că mi-a comunicat
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
P. François, S. ș.a., "Generalizing about Trade Show Effectiveness: A Crossnational Comparison", în Journal of Marketing, vol. 61, nr. 4 (1997), pp. 55-64. 123 De exemplu, în Franța, campaniile de comunicare au adesea un caracter implicit, folosesc mai mult umorul, seducerea și punerea în scenă. Dimpotrivă, în Germania, întreprinderile folosesc mai degrabă un mod de comunicare explicit, cu un puternic conținut informativ și pun în evidență caracteristicile intrinseci ale produselor. 124 O bună analiză, pe înțeles, privind importanța schimbării legii dar
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]