421 matches
-
în studio, este un text non-ficțional inspirat dintr- un mediu nou: viața din studiourile de filmare, culisele distribuțiilor. Scriitura jurnalistică alertă e animată și de interesul sincer al autoarei pentru lumea imigranților români la Paris. Cartea Sărinei Cassvan se lasă sedusa de potențialul vizualului, că arta sau armă, în lumea modernă. Speranța unui prim plan! Intrigile din culise! Competiția pentru a fi văzută, remarcată, zărita, observată, vizionata, cuprinsă cu privirea. Toate aceste variante al privirii sunt și un soi de luare
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
Notele de critică socială, toate orientate spre problemele de gen, subliniază truda femeii care nu are alt mijloc de a-și câștiga existența decât oferindu- se privirii. Nuvelele și schițele ei sunt povești triste, gingașe, suave. Scriitura ei se lasă sedusa de cei slabi și fără voce. Suferință copiilor și a femeilor sunt temele ei favorite. Durerea mamei pricinuita de pierderea unui copil e metaforizată prin transformarea copiilor pierduți în fluturi care zboară pe o fâșie de cer. Povestea sticletelui care
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
esență eternei seducții. Ceea ce e minunat e că seducătorul cassvanian vrea nu doar trupul, ci și sufletul victimei sale. Zâmbetul din final se adresează atât cititorului, cât și autoarei înseși. În egală măsură, scriitura Sărinei Cassvan seduce și se lasă sedusa, râde spre noi și de sine.
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
mai conta amestecul de secole, de continente și de civilizații, atâta vreme cât poveștile noastre corcite erau crezute, iar hibridizarea lor nu părea monstruoasa, ci proaspătă și firească. Pe Emma Bovary am pus-o să fie rivala Damei cu camelii, amândouă fiind seduse de Julien Sorel. Am povestit, apoi, amorul pătimaș dintre Rimbaud și Verlaine, dar nu l-am păstrat printre cețurile londoneze, ci l-am mutat pe canalele venețiene. Pe Sfanțul Francisc și Sfântă Clară, de care mi-am amintit brusc, i-
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
de la cominform și sia dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai pus poduri de flori! Dar tu le-a neglijat De graniți ai uitat. Și-ai vrut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
formei și de pe abilitatea de ordonare a limbajului în sine, pe tipul de lectură, pe natura atitudinii și pe încărcătura morală a mesajului. Prins, ca și El Greco, la intersecția unor realități divergente, aceea a exteriorității imaginii și a interiorității spiritului, sedus, în egală măsură, de spectacolul privirii și de fervoarea ideii ori, altfel spus, de voluptățile materiei și de imperativele unei credințe implicite, pictorul identifică - și, în parte, construiește - o lume intermediară, o a treia realitate, perfect îndreptățită și inteligibilă în
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
pentru care Celălalt reprezintă exclusiv un stimulent care, odată utilizat, poate fi azvîrlit fără cruțare, precum o coajă de lămîie stoarsă. De asemenea în cheie kierkegaardiană, Caragiale pozează în victimă deși alții sînt de facto victimele sale, seducînd face pe Sedusul, cu motivația internă a savurării estetice (cinice!) a realității ca atare, precum și a contribuției personale la realitatea în cauză. O confirmare categorică a acestei trăsături o avem în rîndurile semnate de fiica lui nenea Iancu, Tușki: Oamenii îl interesau și
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
și al stereotipului decorativ. Prin rafinamentul ei, prin subtilitatea limbajului, prin discreția aproape pudică a imaginii și, mai ales, prin autenticitatea și profunzimea mesajului său spiritual, grafica lui Sasha Meret poate fi socotită o experiență artistică majoră într-o lume sedusă din ce în ce mai mult de tentațiile unui minorat incontinent și tot mai fascinat de propria sa accesibilitate. Serghei Manoliu Proiectul artistic al lui Serghei Manoliu privește nu atît disponibilitatea noastră estetică și legitima predispoziție pentru receptare, cît o realitate psihologică modificată și
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
Ea nici nu construiește o peisagistică integral ingenuă, după cum nici nu se așază față de peisaj într-o perspectivă pur culturală, dar integrează în gestul său ambele atitudini. Și observația poate fi extinsă în aceiași termeni asupra marilor compoziții de interior. Sedusă, evident, de amplele desfășurări ale vegetalului și ale spațiului construit, de ritmuri și de forme, de regimul lor astronomic (diurn / nocturn) și de circulația luminii, artista comunică nemijlocit, citește în profunzime și reacționează în consecință. însă ceea ce rezultă din această
Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10891_a_12216]
-
Pelegrinând. ARDERE Se adună vremuri line, Muză mea parcă revine, Clipă arde-n nemurire Viața iarăși mă reține. Fete vin și zile pleacă. Se întorc ciudat oleacă. Ochiul tremură-n privire. Fetele sunt amăgire. De păienjeni nesupuse Se prelasă chiar seduse De ispite presupuse Îngropate-n doruri duse. Prin vibrațiile vremii Trec iubirile stăpâne. Numai ele ard netimpul Sau înțarcă necuprinsul. Pe pamant și-n căi astrale Sună dragostele tare Printre gânduri nestelare Dintr-o zare-n altă zare..... SCURGERE Singurătatea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fac parte din ceea ce Barthes numea amintire circulară („imposibilitatea de a trăi în afara textului infinit”). El scrie despre lucruri asemănătoare nu din vocație neapărat, ci din nevoia urgentă de a resemnifica și stiliza. Din păcate, el nu s-a lăsat sedus nicio clipă de text, chiar dacă, atunci când vorbește despre contrajurnal, de pildă, intră într-o strategie naratologică numai bună de speculat. Scriitorul rămâne în afara unei ordini a discursului, preferând să jongleze existențialist pe o spirală constantă a semnificației. El caută paradoxul
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
rătăcesc , De-am încerca măcar în Morse a ne transmite Că tu mă mai iubești iubite..., inca te iubesc! Dramatic turnul ni se înalță se dilată Asemeni unui mult prea ipotetic început, Privirea noastră, ne- ntâlnită, neîntinata Senzual tânjește, blând sedusa, catre absolut. Dar tot mai multe și ne-nțelese dialecte Își strigă neputinț-adanc sădita între noi Și parcă toți înlănțuiți în zeci de mii de secte, Încearcă înțelegerea măcar din doi în doi, E plin azi Babilonul iar tu îmi
BABILON de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373714_a_375043]
-
preîntâmpinăm orice ispită la care ne-ar putea supune ingratul, alienatul, hazardatul și perturbatorul tub catodic. Dacă nu ne-am mai lăsa înfeudați? GABRIEL Adică să nu ne mai uităm la televizor? HORIA Da. GABRIEL Să nu ne mai lăsăm seduși, subjugați, aserviți, îngenuncheați, înrobiți? HORIA Confirm. GABRIEL E foarte interesantă ideea ta, dragă Horia. Îți promit că o să reflectez la ea. O voi contempla îndelung. HORIA Îi voi conferi și eu atenția cuvenită. Te îmbrățișez, dragă Gabriel. GABRIEL Iar mie
Carnea roz a sufletului lui Gabriel şi zgâlţâirile fiinţei lui Horia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19420_a_20745]
-
cunoscută a orașului, dacă presa locală i-a acordat atâta spațiu, ocupându-se de viața sa privată, de activitatea lui profesională, dar mai ales de aventurile sale amoroase. - Un fustangiu italian, trase concluzia Adriana, cu ciudă că s-a lăsat sedusă nebunește de șarmul lui. Chiar dacă traducerea de pe google din italiană în română nu era de cea mai bună calitate și nici varianta din italiană în engleză nu era mai grozavă, Adriana a aflat tot ce trebuia să știe, ca să se
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
să se uneasca-n grabă, Stârnind, fără de liniște, toata neliniștea... Încep să-ți chinui pieptul, căci suflul tău tresare, Îl simt cum îți zvâcnește besmetic, răzvrătit, Și-ți pedepsește sânii far' pic de indurare, Ce-s prinși în joc bolnav, seduși necontenit... Inconștiente, bețe, încep să se dezmiardă, Prin bluză sfâșiata și fără de păcat; De-atingeri pătimașe încep de dor să ardă, Rostind fără sfiala cuvântul "Desfrânat"... Cu sărutări nebune, sfidând legile firii Îți ard cu-n cub de gheață sfârcul
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
Atunci când tu m-ai visat pe mine, Și ai simțit pentru prima oară iubire, Când te-am sărutat urcând spre tine, Ai simțit aevea de parcă era o trăire! Deși, mai demult, altuia erai promisă, De dragul meu, tu, te-ai lăsat sedusă, În camera stelară când adormisei goală, Nerăbdarea mea începuse să te doară. Din vis când te-ai trezit sufletul ți-a plâns, Că a fost mințit și pentru că te-am sedus, De atunci, realitatea a început să te doară, Că
VISUL TĂU...... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383592_a_384921]
-
petale Ai fost femeia fără de pereche Ce mi-a bătătorit a vieții cale Să-mi fie jalea, cea mai mare jale... Aflat-am azi, iubirea mea apusă Că ai fost o copilă prea cuminte De mine, te-ai lăsat ușor sedusă Și-am devenit, la rândul meu părinte Să-mi fie cinstea, cea mai mare cinste Aflat-am azi, iubirea mea eternă Că la zenit, ne regăsim ușor... Și când vei pune capul pe o pernă În zbor, vedea-vei numai
AFLAT-AM AZI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383030_a_384359]
-
mult față de anii În care umplea amfiteatrele cu elocința, umorul și știința sa de carte. Îl știam bine pentru că, de vreo câteva ori, asistasem incognito la cursuri, atras de entuziasmul cu care refereau despre prestațiile lui eclatante cohortele de studenți seduși, după cum mi-am dat seama, de maniera liberă, voit colocvială și ușor teatrală de tratare a unei discipline tradițional austere. Personal, ca fost student la istorie - cam mediocru, nimic de zis -, mă interesa Însă altceva. Adam Adam sugerase nu o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de păsărele, Monsieur Roquefort optă pentru a le strecura romanul lui Carax, sub pretextul că era o poveste de dragoste din acelea care te făceau să plîngi cu smiorcăituri, ceea ce era pe jumătate adevărat. 4 — Niciodată nu mă simțisem răpită, sedusă și Învăluită de o poveste de dragoste precum cea narată În cartea aceea, Îmi zise Clara. PÎnă atunci, pentru mine, lecturile erau o obligație, un soi de amendă plătită Învățătorilor și tutorilor, fără să știu prea bine pentru ce. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ajunge, însă știi pentru că îți apare în vis și te face ca la trezire să fii sfâșiat de dorul ei. Își umple cupa cu otravă dulce și te îmbie să o bei, iar tu o faci fără rezerve, pentru că sfârșești sedus de privirea ei care te hipnotizează. Căldura ei ar topi și ghețarii, e fierbinte ca lava unui vulcan. Îi cazi la picioare răpus de săgeata lui Cupidon. Cupidon însuși uita de el în preajma sa. Sânii ei sunt ca merele în
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
aș vrea, din dragoste plămada, Hyperioni rătăcitori, plăpânzi, Nemuritori când anii stau să-mi cadă Hlamida peste umerii rotunzi. * * * * * Și ascultând al timpului meu bucium Să mă predau statornica, supusă, Nemuritoare cumpănă de zbucium De mreaja apei să mă las sedusa * * * * * Să răscolesc zenitul cu lavanda Sărată din țărâna obrintită Și unei mănăstiri să fiu ofranda Că Ana lui Manole înzidita. PREȚUL NEMURIRII Coborî din vis că din străveche runa Cum ochiul de Luceafăr luminează Întreaga bolta de simțire treaza Și
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
mișcare, de alegere? Toate aceste pot fi oferite doar de un partener care a fost iubit de părinții lui și a atins pragul maturității în inteligența emoțională. Acești oameni sunt liberi la rândul lor. Nu pot fi mințiți, șantajați, manipulați, seduși, nu cad pradă "ispitelor" care au la bază sex și valori materiale, sunt foarte receptivi la sentimentele curate, sincere, autentice. Dacă nu puteți avea sentimente autentice față de propria persoană și față de alții, nu veți avea un partener de viață cu
DEPENDENTA EMOTIONALA de SANDA PANAIT în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361076_a_362405]
-
Cum să secere Un june-prim ! A treia-l ochește, A doua-l dorește, Prima îl vrăjește, Și îl prinde-n clește Pe Rusalim ! Prima-l duce acasă, Într-o după-masă, Iubită se lasă, Lui însa nu-i pasă Că e... sedus ! A doua încet, În mare secret, Într-un Chevrolet, Trece la concret Și el e ... dus ! A treia haină, Plânge și suspină C-ar fi fost virgină, El fiind de vină ... Și-i cere bani ! Junele zâmbește, Crezând că glumește
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
printre descendenții familiei generalului Seracin din Caransebeș, pentru că l-am auzit discutând despre el cu Avender, căpitanul de grăniceri, acesta provenind dintr-o familie de negustori austrieci, așezată în Banat încă din secolul trecut. Spunea Avender, care abandonase tradiția familiei sedus fiind de strălucirea uniformei militare, că bunicul său ar fi avut onoarea să-l cunoască pe general cu ocazia unei vizite a acestuia pe Clisura Dunării. Cu totul altfel decât el părea să fie soția doctorului. Am aflat că era
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
ale drumului care duce spre iad. Satana trebuie să schimbe conceptele morale asupra păcatului, înainte de a ne convinge să îl comitem. Virtutea nu va ceda iraționalului. Este nevoie de o motivație rațională a comiterii oricărei fărădelegi. Provocată de apetit și sedusă estetic de imaginație, mintea cedează și produce motivație, creează alibiul, scuzele.” Părinți și copii Comentând căderea primilor părinți, Petru Lascău trece la copiii acestora, iar depsre Cain ne spune: „Poți să ai o religie care să te conducă să ai
FAMILII DIN BIBLIE SI ROLUL IN PLANUL DIVIN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367184_a_368513]