181 matches
-
Cernavodă. În cursul lunii martie 1911 administratorul plășii Medgidia a inspectat comunele: Osmanfacî, Engi-Mahale, Hasancea, Osmancea, Cobadin, Murfatlar, Techirghiol, Caracicula, Mustafacî, Ghiuvenlia, Cavaclar, Docuzaci, Caraomer, Chiragi, Sarighiol și Ghelengec 3059. În aceeași lună, administratorul plășii Hârșova a inspectat comunele: Ciobanu, Seimeni, Saraiu, Tașpunar, Topalu, Ghizdărești, Gârliciu, Cartal, Satischioi, Almalău, Oltina, Carvan, Caraulac, Dobromir, Bugeac și Parachioi 3060. La 1 mai 1911 Direcția Administrației Generale a Personalului și a Contenciosului din cadrul ministerului de Interne îl informa pe domnul Gheorghe Coandă, căpitan în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
atunci mare dragoman, ș.a. Pilda inorogului zugrăvită la Băjești, Palatul Mogoșoaia privit ca imagine răsturnată în lac, tânăra soție (de treisprezece ani) a beizadelei Ștefan vorbind cu păpușile minuscule, pruncul credincioasei doici - țiganca Zamfira - ucis în locul copilului lui Brâncoveanu de seimenii răsculați, durerea ienicerului Selim la auzul dangătului de clopot, ecou al unei îndepărtate copilării creștine, dau atractivitate și oarecare tensiune narațiunii. Culegerea de povestiri Coloana (2000) imaginează o lume dominată de singurătatea oamenilor prinși într-o mașinărie infernală, o coloană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
părea menit urcării rapide a treptelor dregătoriilor. S-au opus însă un destin potrivnic, împrejurările politice și „amestecăturile” pe care nu le-a ocolit. Era logofăt de vistierie în 1675, dar, după ce tatăl său a fost ucis în 1680 de seimeni din porunca lui Șerban Cantacuzino, a luat calea exilului, cu toți ai lui, plecând în Turcia și apoi în Moldova. I-a servit ca sol lui Constantin Brâncoveanu (în Ardeal, pe lângă generalul austriac Heissler), a fost clucer de arie între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
în temeiul documentelor cunoscute și a amintirilor de familie. Aflăm că Anuța era fata lui Constantin Banu Bulubașa, care era fiul lui Neculai Banu Bulubașa, respectiv nepotul lui Vasile Banu Bulubașa, primul care a adăugat rangul „bulubașa”, adică ofițer de seimeni, la numele de familie. Tatăl său se numea Ursu Banu, și împreună cu frații săi, Vasile Banu și Stratul Bârzescu, toți trei fii ai lui Nicoară din Bârzești, urmaș ai vornicului Ion Banul, cel care la 1520 cumpără satul Hădărăești (ulterior
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
flueră de trei ori; a treia oară neisprăvit. la 1852 "sfatul orășenesc al Capitalei". Hrisov = Chrysobul f. În sufletul fiecărei femei, înflorește și se ofilește un trandafir. lazuri = curături. grohotișuri = adunături de bolovani și morene. Braniște = rezervă domnească de pământuri. Seimeni îmbrăcați în roșu, darabani în haine cerchezești verzi, calarași cu bonte și nadragi albaștri și arnăuțime cu straie cusute cu fir și înarmată cu pistoale și iatagane. Fabrica de avioane Din orașul zis Arad Nu ne costă milioane Ci bătând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boierești. Încasează veniturile stărostiei Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7. Marele spătar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au bătut cu turcii la Prut, la Stănilești, din gios de Huși, în ținutul Fălciiului”. Și tot la Huși voise Dimitrie Cantemir să se adăpostească în vremuri de restriște, după ce-și va fi trimis doamna în Transilvania, dar răscoala seimenilor neplătiți i-a stricat planurile. Acolo îl îndemnase și cronicarul să se îndrepte, în calitatea lui de hatman, deci orașul era suficient de mare în 1711 pentru a adăposti domnitorul în drum spre Muntenia. Cronicarul este martor al invaziei tătarilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
forțată, pornind de la bizareria numelor proprii până la descrierea moravurilor. Mediocru, construit șubred pe ideea de frescă a unui mediu social, este și romanul Muncitorii statului. B. a scris, de asemenea, foarte multe piese de teatru. Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni (1858) figurează printre primele drame istorice românești în versuri, fiind înrâurită, ca și Alestar (1878), de teatrul romantic al lui V. Hugo. Comediile, vodevilurile, farsele lui B., numeroase, au fost în întregime acoperite de timp. SCRIERI: Eleonora, București, 1844; Romana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
1878), de teatrul romantic al lui V. Hugo. Comediile, vodevilurile, farsele lui B., numeroase, au fost în întregime acoperite de timp. SCRIERI: Eleonora, București, 1844; Romana, București, 1847; Cugetările singurătăței, București, 1847; Nopturnele, București, 1853; Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, București, 1858; Corbea Haiducul, București, 1859; Danubianele, București, 1859; Zânele Carpaților, București, 1860; O farsă din zilele noastre, Focșani, 1860; Impresiuni din carnavalul 1861, Focșani, 1861; Heptameron, Focșani, 1861; Legenda României, București, 1862; Misterele Bucureștilor, I-III, București, 1862-1864; Orele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
Leșească și era ginere Irinii vodă”), înscriindu-se între „personajele” scenelor în care gesturile extreme atingeau colectivități întregi (într-o „istorisire” despre Vlad țepeș, înregistrată de Stoica Ludescu: „Iar câți au fost tineri cu nevestele lor și cu féte mari...”; seimenii răsculați „sfintele veșminte făcutu-le-au muerilor și fételor chinteșă”; tot aceia „singuri își da muerile lor și copiii lor și rudele lor robi în mâinile turcilor”; „Iar pre jupânesele lor le muncea și le lua toată agoniseala” [Mihnea al
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vasile Bălțatul (însurat cu Chiajna, sora lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu), cel aflat mereu de partea acestor doritori de putere 48. Vremurile, numeroase, de tulburări sociale erau prielnice schimbărilor. Astfel, de vidul de putere creat în țara Românească de răscoala seimenilor și dorobanților (care îl sechestraseră pe Voievodul Constantin Șerban, îl controlau îndeaproape, lipsindu-l complet de autoritate) a vrut să se folosească Hrizea din Bogdănei, urmaș de mari boieri (era fiul lui Dumitrașcu din Bogdănei „ot sud Ialomița”, fost mare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a prostimei” - vamedita mai târziu Miron Costin) în 1633 pe cumnatul său Batiște Veseli (grecul, mare paharnic, mai fusese însurat cu Maria, fiica lui Nestor Ureche; era cumnat cu Grigore Ureche)201. N-au fost puțini nici cei uciși de seimenii (slujitori - le zice N. Stoicescu și cred că are dreptate, pentru că s-au revoltat nu doar membrii acestui corp de oaste) răsculați în timpul lui Matei Basarab și apoi sub Constantin Șerban. Au fost omorâți, în 1653, grecul Ghinea țucala, care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel omorât de Petru Cercel cu Buzeștii și cu Mihai Viteazul. Fiicele lui Mihai Viteazul au fost și ele neveste de mari dregători. Marula, fiică naturală, a fost măritată (fiind cea dintâi soție) cu marele sluger Socol Cornățeanu (pe care seimenii răsculați îl vor omorî în 1655), iar Florica, fiica bună, l-a luat pe un alt sluger, Preda, care - după numele soției - va căpăta - vedeam - porecla de Floricoiul. A căzut în lupta contra lui Leon Vodă din 1631, după un
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aranjarea acestei căsătorii; Preda Brâncoveanu, care îi devenea cuscru, era nepot al lui Matei Basarab și acest lucru a primat, fără discuție, în ochii grecului). Stanca a apucat să-i facă lui Papa (care va fi ucis în 1655 de seimenii revoltați) trei băieți: pe Constantin, viitorul Domn, pe Matei (va muri de tânăr acesta) și pe Barbu (mort și el la Istanbul), persoană cizelată într-ale cărturăriei 312. A rămas văduvă de tânără. Repet: un „proiect” bine conceput, dezvoltat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
substanțe ce urmăreau să producă o moarte „curată”: „și multe otrăvi i-au dat să-l omoară”. Insuficient mijloc, producător doar al unui rezultat neașteptat - un soi de „jurnal al otrăvirilor” ținut de fiul grecului Gheorghe Karydi, cel omorât de seimenii răsculați în 1655. * Exasperat, Voievodul dă dispoziția capitală: „Care, văzând că cu acestea nimic nu-și poate face voia lui, cu altă moarte groaznică l-au omorât, de s-au plinit voia tiraniei lui”. Aflăm de la un misionar minorit, martor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
altul decât Gherasim Blachos), „la metohul Ierusalimului”. Continuă acumulările începute în țară în casa părintească, verosimil cu profesorii de la „Schola graeca et latina” din Târgoviște, și în Ardeal, la Brașov, cu dascăli de la Colegiul reformat, în timpul refugiului provocat de răscoala seimenilor. în „1667 ghen. 19 d[ni]” - notează el în însemnările de călătorie, se afla la Veneția, de unde va pleca la Padova. Același jurnal („carnetul [său] de student” - va zice Nicolae Iorga) ne comunică lista cărților cumpărate (și a banilor cheltuiți
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de violență vandalizatoare și criminală. Militarii rebeli - și la răscoala, declanșată (spun istoricii) de neplata lefurilor făgăduite înaintea luptei de la Finta, au participat slujitorii, în rândul cărora îi aflăm pe dorobanții pedeștri și pe călărași, ca și pe mercenarii străini (seimenii sârbi, numiți astfel după un corp similar din armata otomană, aduși de prin munții Bosniei, prin 1636, unde, zice cronicarul sas G. Kraus, „se țineau cu hoția”) -, pentru care subordonarea era anulată, ca și cei lipsiți temporar de angajament, scăpați
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
linie de demarcație între rebeliune și banditism, între răscoală și tâlhărie, între cei care cădeau pradă unuia sau altuia dintre cele două tipuri de manifestare a violenței. „Covârșiți de nebunie și plini de diavolul” („câini turbați” le zice Cronica Bălenilor), seimenii și dorobanții își urmează funestul drum jefuind („Și să apucară iar de hoțiile lor céle obiciuite stricând și jefuind bucatele boiarilor și tot ce găsiră. Și făcură și alte nebunii multe”), omorând (femeile numărându-se printre victime), comițând sacrilegii („A
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 354). 225. „Pseudo-N.Muste” le știa și pe nume: „Pe giupâneasa lui Ștefan Brăescu, și pre giupâneasa lui Bucium [era deja văduvă] și pre giupâneasa Sandului Stamati comisul [...] de stau ziua legate, iară noaptea stau închise la odăile seimenilor” (în Cronicele României..., ediție de Mihail Kogălniceanu, București 1872, p. 27). 226. Ibidem, p. 355. 227. în Arhivele Olteniei, 1938, p. 83; Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 48. 228. D.R.H. B. țara Românească, vol. XXII, p. 668. 229. Maria Magdalena Székely, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Șarolta Solcan, Femeile..., p. 191). 567. Despre soarta Ruxandrei vezi mai jos cap. „Ucisă de tâlhari?” 568. Calea și Stana, surori ale logofetesei Elena, confirmă într-o scrisoare din 15 decembrie 1655 - starea de haos produsă de „zavistiia dorobanilor și seimenilor”:„[...] dorobanții și seimenii, când s-au sculat asupra boierilor țării, atuncea au luat și au jăfuit tot ce au avut sora noastră [...], haine, scule, dobitoc, și alte dechise de casă, toate au fost jăfuite și luate dă hoți, cum au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 191). 567. Despre soarta Ruxandrei vezi mai jos cap. „Ucisă de tâlhari?” 568. Calea și Stana, surori ale logofetesei Elena, confirmă într-o scrisoare din 15 decembrie 1655 - starea de haos produsă de „zavistiia dorobanilor și seimenilor”:„[...] dorobanții și seimenii, când s-au sculat asupra boierilor țării, atuncea au luat și au jăfuit tot ce au avut sora noastră [...], haine, scule, dobitoc, și alte dechise de casă, toate au fost jăfuite și luate dă hoți, cum au fost luate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și alte dechise de casă, toate au fost jăfuite și luate dă hoți, cum au fost luate ale tuturor boierilor țărâi” (Nicolae Iorga, Studii și documente..., ed. cit., vol.V, p. 549; Lidia A. Demény, L. Demény, N. Stoicescu, Răscoala seimenilor sau răscoală populară? 1655. țara Românească, Editura științifică, București, 1968, pp. 76-77. 569. Vezi V.A. Urechiă, „Biserica din Cetatea Neamț”, în Analele Academiei Române, seria aII-a, Mem. Secț. Ist. tom. XI, pp. 153-155. 570. Constantin Gane, Trecute vieți de doamne
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu se poate abține: "Nespusă vrăjmășiia a prostimei!". Execuția este înfățișată succint, însă tonul rămâne implacabil: "Și așea, fără de nice o milă, de viu, cu topoară l-au făcut fărâme". Terorizat de mulțimea dezlănțuită, dar escortat de o trupă de seimeni înarmați, vodă reușește, în cele din urmă, să scape cu viață. Zugrăvirea unui nor de lăcuste capătă dimensiuni hiperbolizate 73: de aceea Eugen Negrici vorbește, plastic, despre "o pagină învolburată de presentimentul medieval al sfârșitului de lume" (1998: 213). Sentimentul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
MUNTEANU, Eugen (18.VIII.1953, Seimenii Mari, j. Constanța), filolog, eseist și traducător. Este fiul Nicoletei (n. Cocor) și al lui Ilarion Munteanu, agricultori. Face școala generală în comuna natală, după care se înscrie la Liceul Teoretic nr. 4 din Constanța, pe care îl va absolvi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
în orașul Medgidia ORAȘE 1. Băneasa 2. Cernavodă 3. Medgidia COMUNE 1. Adamclisi 10. Mircea Vodă 2. Aliman 11. Oltina 3. Castelu 12. Ostrov 4. Ciocîrlia 13. Peștera 5. Cobadin 14. Poarta Albă 6. Deleni 15. Rașova 7. Dobromir 16. Seimeni 8. Ion Corvin 17. Siliștea 9. Lipnița 18. Tortomanu JUDEȚUL COVASNA 1. JUDECĂTORIA ÎNTORSURA BUZĂULUI cu sediul în orașul Întorsura Buzăului ORAȘE 1. Întorsura Buzăului COMUNE 1. Barcani 3. Sita Buzăului 2. Dobîrlău 2. JUDECĂTORIA SFÎNTU GHEORGHE cu sediul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]