1,001 matches
-
decembrie 2016. E. Redactor/ lector de carte EUGEN DORCESCU, Elegiile de la Carani, Timișoara, Ed. Mirton, 2017. ION SCOROBETE, Boema de strictă interpretare, Timișoara, Ed. David Press Print, 2016. CLUBUL DE LA TIMIȘOARA, Despre iubire..., Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2016. CORINA VICTORIA SEIN, Adolescență suspendată, Timișoara, Ed. Excelsior Art, 2005. EMIL ȘAIN, Dincolo de durere, Timișoara, Ed. Excelsior Art, 2010. Referințe În volume: Valentina Bobină Vucovan, Punctul interior și punctele de suspensie, în Sărbători ale cuvântului, Timișoara, Editura Marineasa, 2013, p. 202 - 209; Eugen
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA Autor: Anca Goja Publicat în: Ediția nr. 67 din 08 martie 2011 Toate Articolele Autorului „Jumătatea de măsură îmi repugnă!"(BKD) Născută în 1942 în Seini, Betty Kirchmajer Donca este o poetă, romancieră și traducătoare valoroasă, fiind membră a Uniunii Scriitorilor și o reprezentantă de seamă a grupării de scriitori din Maramureș. Lucrează ca profesoară, activând atât în Maramureș, cât și în județul Satu Mare și a
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
și traducătoare valoroasă, fiind membră a Uniunii Scriitorilor și o reprezentantă de seamă a grupării de scriitori din Maramureș. Lucrează ca profesoară, activând atât în Maramureș, cât și în județul Satu Mare și a fost declarată cetățean de onoare al orașului Seini. Este o femeie ambițioasă, care apreciază valorile și nu acceptă compromisul în cultură și care speră ca succesele ei să fie un îndemn de autodepășire pentru colegii săi creatori. În interviul de mai jos, scriitoarea povestește despre recenta sa întâlnire
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
distinct al respectului, cuprinderea mâinii mele, cu ambele sale mâini, ce se muiau dintr-odată, o privire caldă, drept în ochi, un zâmbet sincer al ochilor de sub rebelele-i sprâncene negre și, exclamativ: „Oh! Săruut mâââna, doamna noastră contesă de Seini! Bine ați venit!” Și-mi săruta mâna...într-o manieră superioară. Și fața i se inunda de lumină, precum picturile lui Cezanne... Ultima prefață, scrisă la volumul de versuri ”Vitralii monocrome”, o consider un apogeu al talentului său de prefațator
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
consider un apogeu al talentului său de prefațator de carte; am dus-o împreună la editură, unde cartea ieșea caldă de sub tipar. Ne-am bucurat împreună; m-a rugat să-l duc până la casa lui cea nouă, în drum spre Seini. Nu-mi explic de ce, dar m-am temut deodată că n-o va vedea gata, îmi părea obosit... și avea atâtea planuri! „Nimeni și nimic nu m-ar putea desprinde de Seini” (BKD) Anca GOJA: Ați fost premiată pentru traducerile
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
până la casa lui cea nouă, în drum spre Seini. Nu-mi explic de ce, dar m-am temut deodată că n-o va vedea gata, îmi părea obosit... și avea atâtea planuri! „Nimeni și nimic nu m-ar putea desprinde de Seini” (BKD) Anca GOJA: Ați fost premiată pentru traducerile dvs. din limba franceză. Nu v-ați dori să fiți solicitată să traduceți creații ale maramureșenilor în limba franceză, gest care le-ar asigura o circulație mai mare? Betty KIRCHMAJER-DONCA: Dacă am
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
întări spusele: aseară, la telefon, am refuzat elegant o româncă din Paris, care mă ruga insistent să-i traduc un volum de versuri în franceză... Anca GOJA: Chiar dacă activați și în Baia Mare și județul Satu Mare, sunteți profund legată de orașul Seini. Cum arată, subiectiv vorbind, Seiniul de ieri și de azi? Betty KIRCHMAJER-DONCA: Predau la Liceul din Livada - Satu Mare, orașul în care mi-am făcut studiile liceale, la „M. Eminescu", dar sufletul și trupul își au rădăcinile în Seini, unde am
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
de orașul Seini. Cum arată, subiectiv vorbind, Seiniul de ieri și de azi? Betty KIRCHMAJER-DONCA: Predau la Liceul din Livada - Satu Mare, orașul în care mi-am făcut studiile liceale, la „M. Eminescu", dar sufletul și trupul își au rădăcinile în Seini, unde am văzut lumina zilei. Nimeni și nimic nu m-ar putea desprinde de orașul căruia îi aparțin. Subiectiv vorbind, ca să rămân pe palierul langajului d-voastră, Seiniul -cultural- de ieri era precum apele Someșului când se-ntâmpla să-și
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
Acasa > Impact > Pamflet > CORNELIU LEU - LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER UNSER PRÄSIDENT ! Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 573 din 26 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Fiind vorba aici și de amestecul cu o altă limbă europeană decât cea pur-germană, mai corect s-ar scrie astfel: LEO
LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER UNSER PRÄSIDENT ! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350176_a_351505]
-
UNSER PRÄSIDENT ! Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 573 din 26 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Fiind vorba aici și de amestecul cu o altă limbă europeană decât cea pur-germană, mai corect s-ar scrie astfel: LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER (UNSER) ALES - (BULES) PRÄSIDENT ! Am făcut glume toată viața, dar gluma asta cu 80 de ani nu am făcut-o eu, așa că trebuie să mă iau în serios. Eu nu mai glumesc; am declarat încă de anul trecut
LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER UNSER PRÄSIDENT ! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350176_a_351505]
-
din RDG la Mamaia, pe plaja lagărului socialist unde nu era voie topless. Vai, Stimată Doamnă Merkel, ce măscări mă faceți să gândesc la bătrânețea mea!... Corneliu LEU Poiana Țapului 21 iulie 2012 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER UNSER PRÄSIDENT ! / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 573, Anul II, 26 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER UNSER PRÄSIDENT ! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350176_a_351505]
-
când, întâlnindu-mă cu prieteni și cunoștințe - foști colegi de școală și de liceu, ba și de facultate -, eram „acuzat” că-mi vopsesc părul, ceea ce mă revolta peste măsură. Mama moașa, în schimb, la cincizeci de ani, avea deja părul „sein”, de, semăna cu mama ei, bunica Floarea, o femeie tare aprigă, cică era „din neam” așa, „neamu’ cornesc”, adică de-a lui Cornea, un neam dat „hăluia”, cum îi zicea moșu’ când nu mai scăpa de gura ei: - Aiii, al
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
bărbații jucau table, barbut, șeptică sau, pur și simplu, mâncau semințe, însă numai în contextul unor pet-uri cu bere, pe când nevestele, sau alte doamne și domnișoare flecăreau, se prefăceau că împletesc macrame-uri, ori ciorapi de iarnă din lână seină și mai strigau la copii, sau la bărbați, să le aducă și lor ceva de băut. Să recunoaștem însă, treburile asociației se rezolvau în acest fel, de minune. Toată lumea era mulțumită, inclusiv cotarlele puricoase care mai lingeau și ele câte ceva
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
culinar neimportabil, avem și noi destule ciocănele de pui orientale și aripioare genial prăjite în crustă, ni s-a acrit de atâta caragialesc. E ca și cum, „aplicând“ și fiind trimis în delegație academică la Universite Sorbonne Nouvelle Paris III Asnières sur Seine, ai da la un colț de cotitură nas în nas nasol cu le general de Gaulle et Andre Malraux, foarte coborâți populist ambii pe trotuar, oameni stradali, egali electoral cu noi, trecătorii pe-aici, chiar amabili cu românii beți, nu
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
Ființarea nu se poate face decât sub semnul fricii de moarte, manifestată progresiv ca teamă, angoasă, îngrijorare, ultima generând diferențieri față de celelalte viețuitoare. Opera de artă se naște din această „îngrijorare", având caracter revelatoriu asupra adevărului ființei. Starea omenească (Da-sein) este, conform lui Steinhardt, prin filtru heideggerian, „de natură harică și poetică"(29). De altfel, în încheierea amplului demers eseistic, sub forma unui declarat „bătrânesc" epilog, Nicolae Steinhardt rezumă propria concepție despre artă: „nimic nu exprimă în chip mai lămurit
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
validate odată cu trecerea timpului. Pecetea obârșiei unei stilistici, a peisajului încarcă scrisul acestor scriitori în trăiri profunde, potențate de profunzimea ideilor ce la animă.” Betty Kirchmajer Donca, personalitate complexă, profesor de limba franceză, poet, traducător, Cetățean de Onoare al orașului Seini - Maramureș, membru la Uniunii Scriitorilor, laureată a Premiului „Henri Jaquier” pentru traducerea în limba română a romanului „Dansul interzis” de Rachel Hausfater, a lansat cu această ocazie volumul de poeme „Vitralii monocrome” despre care Ion Burnar nota „Spre deosebire de volumele anterioare
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
obraz negru. Oaia neagră a turmei. Prin alăturare, stăpânul ei e oaia neagră a grupului, cel care iese în evidență, care se ridică deasupra societății. În comunitățile de păstori din Carpați, selecția s-a făcut mereu spre eliminarea oilor negre, seine sau tărcate, în favoarea celor albe. Motivul e securitatea și liniștea turmei. Pe timp de noapte, oile negre se diferențiază greu de prădători, în special de urși. Mai mult, dacă o oaie neagră se depărtează de turmă, când revine, turma se
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
etwas zuleide, nicht einmal denen mit zwei Beinen. Wegen seiner Freundlichkeit, wurde er oft von den Bienen mit Honig belohnt. Theo war sogar mit Deliah, der schlauen Füchsin befreundet. Er versuchte sie immer wieder davon zu überzeugen doch das Fleischessen sein zu lassen und anzufangen Dinge wie Früchte und Gemüse zu essen, die gesünder für den Magen sind, reichlich vorhanden und leicht zu finden im ganzen Wald. Nach viel Drängen, überzeugte Theo den „Schrecken der Vögel ein Vegetarier zu werden. Nach
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
lebendiger und roch frisch nach Minze. Weil sie schön singen konnte luden alle Menschen aus den umliegenden Dörfern Deliah zu allen Arten von Partys ein. Sie sang sogar mit den Hähnen im Duett. Eines Tages, als Theo ausgegangen war und sein Mittagessen în einem Brombeerbusch aß, hatte er einen Unfall, der ihn fast das Leben kostete. Aus Versehen trat er în einen Dorn, der sich tief în die Ferse des Bären bohrte. Die Wunde entzündete sich schnell, und Theo litt wie
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Leben kostete. Aus Versehen trat er în einen Dorn, der sich tief în die Ferse des Bären bohrte. Die Wunde entzündete sich schnell, und Theo litt wie ein Held. Nach einer Reihe von Tagen konnte der Bär sich nicht mehr sein notwendiges Essen besorgen. Hungrig, krank und ohne Energie, ruhte er în seiner Höhle und wartete darauf zu sterben. Am nächsten Tag, passierte die Füchsin, ein beliebtes Lied summend, den Unterschlupf des Bären. - Theeeeeo! Theodore! Teddy! schrie Deliah, wie geht's
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Worte murmelnd, die für normale Menschen nicht zu verstehen waren. “Feuer, Schwarz chook, Topf und Regen. Mache den kranken Bären wieder gesund, Wenn die Suppe gut zum essen , mache den Bären gesund und fit!“ Nicht viel Zeit verging Theo öffnete seine Augen und fing an vor schmerzen zu wimmern. Weil jeder auf ihn konzentriert war, fragte er die Menge: - Was ist mit mir passiert? Lebe ich noch? - Ja, antwortete Deliah, und du wirst wieder gesund werden! Ein Lächeln erschien auf Theos
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
vor schmerzen zu wimmern. Weil jeder auf ihn konzentriert war, fragte er die Menge: - Was ist mit mir passiert? Lebe ich noch? - Ja, antwortete Deliah, und du wirst wieder gesund werden! Ein Lächeln erschien auf Theos Mund und er versuchte seine Patzen zu bewegen. Er war, trotzdem noch zu schwach um aufzustehen. Die Menge erklärte ihm von all den Leiden die er durchgemacht hatte und von den Kenntnissen Deliahs. Der Bär erholte sich nach ein paar Tagen, und dankte der Füchsin
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
werden. Er murrte und beschwerte sich den ganzen Tag. Wieder einmal war es Deliah die ihn aus dieser Stimmung befreite, sie lud ihn ein der Gruppe beizutreten. Theo, verstand zuerst nicht wie ein Bär ein Teil einer Gruppe von Füchsen sein konnte aber dann dagegen war kein Chor komplett ohne einen Bariton. Mit ein paar Unterrichtsstunden wurde der Bär zu einem richtigen Künstler. Sie besuchten viele Orte bis sie eines Tages eine große Stadt erreichten. Sie erreichten Ruhm im lokalen Zirkuszelt
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Victor SCHUL Vor viele tausend Jahre, unter der Sonne Australiens lebte ein Aborigines Stamm. Die Frauen waren sehr schön, die Mäner schönstark gebaut und muskulös, sie waren gute Jäger und geschikte Fischer und Bumerangwerfer. Der Stamm nante sich Wahroonga und sein Anführer war der gute und weise Booboonga. Er hatte drei wundervolle Töchter: Cabramattta, Parramatta und Coolangatta. Der Stamm fürte ein gutes friedliches Leben neben den großen Ozean den sie Solwata Mayumarry (Pazifscher Ozean) nanten. Und weil și în der Nachbarschaft
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
Lösung. Booboonga erinerte sich an Boorthana der einsame Zauberer der Nahne bedeutet în der örtlihen Sprahe “der beharte”. Dieser lebte am Rande der Wüste în einen riesigen Ameisenhaufen der von den weisen Ameisen dhudula (Thermiten) verlasen war. Öfter schon half sein gäschwez und sein Gesang oder sein Rât um Gesundheit und das Wohl Wiederherzustellen. În dem er die bösen Geister vertrieb. Booboonga sezte sich auf seinem Kananganthan (vogel Emu) der schnelle vätter des afrikanischen Strauss und nach drei tage und drei
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]