134 matches
-
Și popularizez cât pot pilda lui Jarre, Peter Gabriel, Porcupine Tree, Depeche Mode, Eagles și alții, care n-au ezitat să adopte tehnică de vârf pentru spectacole de excepție sau de duzină. Mi-a prins bine, acum trei ani, o selecțiune consistentă din Crossroads Guitar Festival, ținut în Dallas la inițiativa și sub producția lui Eric Clapton. Cu plăcere vă împărtășesc bucuria versiunii complete, în care se văd-aud, din plin, atâția chitariști cărora niciodată n-o să le pot mulțumi îndeajuns pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
sănătoase, de 20-100 ha, în ferme care să asigure o producție "calitativă" și în viața culturală, printr-o încurajare a "învățământului practic". În felul acesta, concluziona Gheorghe Brătianu, s-ar ajunge la "formarea unei elite a noii ordini sociale, prin selecțiunea [...] muncii, a priceperii și a talentului". Aceasta era structura socială care trebuia, potrivit liderului georgist, să stea la baza democrației și a liberalismului, dovedind din nou că omul poltic conștientiza necesitatea de a completa ideologia cu analiza unor caracteristici esențiale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
el este și frâna necesară a democrației. Pentru că democrația, încercând să aducă supremația celor mulți, riscă adesea să alunece pe pantele periculoase ale demagogiei și de multe ori ea devine o tiranie a mulțimii, o înăbușire a procesului firesc de selecțiune umană, care rămâne caracteristica esențială și permanentă a ideii liberale. Obiecțiuni privind rostul liberalismului în țara noastră: prima, de ordin istoric, liberalismul este o rupere a continuității istorice, crearea unui regim artificial; este o formă politică și socială, importată din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de formațiune a României moderne, eram la începutul unei revoluții sociale și naționale, pe care deabia am văzut-o desăvârșită în zilele noastre. Din acest punct de vedere, liberalismul clasic nu era politica timpului, deoarece nu exista pentru procesul de selecțiune individuală o bază socială destul de largă. Clasa marilor proprietari așeza margini prea strâmte formațiunii elitelor firești de conducere ale națiunii.[...] Astăzi, avem sub ochii noștri în hotarele României de la 1919 rezultatele revoluției înfăptuite de generațiile precedente. Acum, cu adevărat, în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dincolo de Nistru. Din punct de vedere social: să recunoaștem că în sfârșit s-a îndeplinit o revoluție: o elită s-a prăbușit și alta trebuie să îi ia locul. Dacă această elită a României de mâine nu va răsări din selecțiunea maselor naționale, ea i se va suprapune din afară, dintre străini, pentru că străinii se arată a fi mai bine pregătiți pe tărâmul economic și cultural. Și atunci, alcătuirea acestei elite îndrumătoare, de fapt a păturii mijlocii, trebuie să cuprindă elementele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
glossologie (și chiar varianta autohtonă limbistica, promovată de Titu Maiorescu). Pentru precizări similare, dar mai succinte, vezi și Hașdeu, 1875/1988, pp. 32-33. 11 Deși, sub o oarecare înrâurire a descoperirilor darwiniste, Hașdeu făcea uneori și afirmații à la Schleicher: "Selecțiunea naturală odată constatată, linguistul observa cu uimire că toate fenomenele ei se regăsesc în viață limbei umane în genere și în fiecare grâi în parte." (apud Poghirc, 1968, p. 86). 12 Poate că tocmai datorită concepției lingvistice sănătoase pe care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pedagogică din România în anii 1930-1940, Editura Cartea Românească, București, 1940, p. 26. 70 Vasile Băncilă, "Un congres internațional de educație în România", în Revista de Filosofie, nr. 2, XIV, 1929, p. 202. 71 I. V. Luca, "Chimismul ereditar și selecțiunea valorilor în liceu", în Anuarul Liceului A. T. Laurian, 1927-1928, Botoșani, Tip. B. Saidman, 1928, p. 6. 72 C. Narly, Educație și ideal, Editura Casa Școalelor, București, 1927, p. 121. 73 I. Gabrea, Mișcarea pedagogică..., p. 16. 74 G. G.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în Siret pe anul școlar 1921-1922, Tip. Luceafărul, Cernăuți, 1923, p. 35. 163 Franz Pieszczoch, Din istoria Liceului "Lațcu Vodă", s.n., Siret, 2005, p. 29. 164 M. Vlădică, Vatra Dornei..., pp. 184 -185. 165 I. V. Luca, "Chimismul ereditar și selecțiunea valorilor în liceu", în Anuarul Liceului Laurian pe anul școlar 1927-1928, Tip. B. Saidman, Botoșani, 1928, pp. 5-6. 166 Anuar IV al Liceului de Stat în Siret pe anii școlari 1928-1929..., Editura Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1931, p. 34 167 Anuarul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cel mai izbitor din Miami Vice este felul în care este folosită muzica. În majoritatea emisiunilor de televiziune, muzica este utilizată pentru a sublinia acțiunea de pe ecran, pentru a accentua tensiunea sau pentru a sublinia tristețea. Dar Miami Vice preia selecțiuni din rock-and-roll interpretate de cîntăreți de mare popularitate precum Rolling Stones sau Phil Collins, dar și cîntece ale unor obscure grupuri raggae ale unor cîntăreți jamaicani și le continuă cu un montaj foarte strîns pentru a crea niște videoclipuri similare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reală și erau la libera alegere a elevilor; secția modernă însemna o oră de latină în fiecare zi, secția reală o oră în fiecare zi de matematică. Eu am ales secția modernă. Cursul superior se termina cu examenul de bacalaureat. Selecțiunea se făcea la toate gradele. Am fost în clasa întîi, la intrarea mea în liceu, 50 de băieți și am terminat, cu bacalaureat, numai 19. N-am fost niciodată premiant, dar nici codaș. Eram pe la mijloc, cu note între 6
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
care Îl are acolo producția de lapte se datorează deosebitei pasiuni și perseverențe depuse În acest domeniu. În ultimii 50 de ani numărul vacilor a rămas aproape același. A sporit Însă imens cantitatea obținută si calitatea. În niciun alt domeniu selecțiunea n-a dat rezultate ca aici. Dar iată-ne ajunși la Ithaca pe Înnoptate. Pe peron ne așteaptă prof. Dwight Sanderson, profesor de sociologie rurală la Cornell University din acel oraș. Ne salută cordial, constatând cu plăcere că exact cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a început lipsite de căldura, de simpatia binefăcătoare, neapărată întru a încuraja pe timizi, a sprijini pe cei fără mijloace. Numai așa se vor înmulți la noi operile de artă în toate direcțiunile și se va face în mod natural selecțiunea între ele, ieșind viguroase la lumină adevăratele talente și căzând fructele seci. Nu trebuie, deci, să desprețuim à priori orice lucrare iesă dintr-un cap românesc și să o aruncăm necetită în coșul hârtiilor netrebnice, căci se poate întâmpla să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de psihologie experimentală (1921), devenit, din anul următor, Institut de psihologie experimentală, comparată și aplicată. Printre multiplele aplicații ale psihologiei, profesorul clujean avea în vedere și școala; mai mult, el însuși a manifestat interes pentru această categorie de cercetări, publicînd Selecțiunea capacităților și orientarea profesională (1929) și Măsurarea inteligenței (1940). Totodată, a orientat activitatea unora din discipolii săi spre problemele educației. În concepția școlii psihologice de la Cluj, natura și felul conduitei spirituale a unui om depind de două categorii de factori
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Teamă, teamă și iar teamă... Sentimentul nenumăratelor răspunderi care apasă pe umerii mei. Simțământ de fericire de a fi scăpat cel puțin de res privata! 11 septembrie 1955 Dimineață mi-am făcut de lucru prin casă și totodată am ascultat selecțiuni din Carmen la radio... și, ca de obicei, am simțit fiori pe șira spinării - e ceva mai tare decât mine, o reacție aproape fiziologică. și, în afară de asta, Carmen cântată cu totul remarcabil: cu impertinență, țigănește, aproape țipat - un țipăt catifelat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mândria noastră, și ne dă mulțumirea izbânzei pentru care ne-am strâns în jurul lui. Cu cât privesc mai mult, din colțul meu, în cordiala intimitate care înmoaie inimele oțelite de luptă, cu atât pricep mai bine firea aceasta pe care selecțiunea socială a ridicat-o de asupra mediului său. În ochii negri scapără inteligența, în liniile feței se vede energia, gestul nervos indică voința nestrămutată. Și totuși cuvântul său e blând, și totuși sufletul său e duios, și totuși ochii aceia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai mult chiar decât mi-aș fi închipuit... Sala e așa cum o știam de demult (cu mici și neînsemnate schimbări numai), împrejurare care mărește și mai mult vagul sentiment de solitudine și de înstrăinare pe care-l resimt. Orchestra execută selecțiuni din opereta "Vânzătorul de paseri", cu vechea romanță "Când sermanul tatăl meu...", cu insistentul ei refren "Mai stai... mai stai... nu zbura..." Nu cântă decât orchestra; cuvintele aceste nu le rostește nimeni; mi le evocă însă melodia, în care amintirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Heliade și operele lui; Chr. Pașcanu: Despre alimente; P. Grădișteanu: Despre Machiavel; G. Sion: Păcală și Tândală; G. Negre: Vezuviul și erupțiunile sale; dr. Davila: Despre ambulanțe; A. Roques: Drama română; U. de Marsillac: Frumosul și frumusețea; Șt. C. Mihăilescu: Selecțiunea naturală; C. Stăncescu: Studiu asupra artelor plastice la Expozițiunea Universală din Viena; Dumitrescu Tasianu: Despre școalele de aplicațiune; A. Odobescu: Arta bizantină. 218 bucureștii de altădată sub raport financiar stagiunea a constituit un dezastru pentru Mihail Pascaly, căruia, în noiembrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dreptate în toate împrejurările și maturitatea lui de gândire m-a impresionat așa de mult în fiecare situație dificilă și aproape imposibilă, că nu există pentru mine nici o alternativă, ci un singur drum. Și acum pentru încheierea acestui capitol, prezentăm selecțiuni din amplul articol al prof. Sebastian Mocanu: Un dac Cult Un dac cult Fotografia, reliefând un bust al unei figuri bărbătești poliedrice, cu o privire pătrunzătoare, de simți că trece prin tine și vede dincolo de tine, ațintită spre infinit, însoțită
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de bucurie intensă. Ori legate de însemnate evenimente favorabile.Nu. Supraviețuiesc instantanee lipsite de orice semnificație. Mie, de pildă, ca izvor nesecat al senzației de
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de bucurie intensă. Ori legate de însemnate evenimente favorabile.Nu. Supraviețuiesc instantanee lipsite de orice semnificație. Mie, de pildă, ca izvor nesecat al senzației de
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
schimbările sunt supuse atenției organismului competent și sunt publicate. 3.5. Publicarea informației Organizațiile pot opta să se adreseze diverselor părți interesate sau secțiuni ale publicului larg prin informațiile generate de sistemul de management al mediului și să folosească doar selecțiuni din raportul ecologic. Orice informație despre mediu publicată de către o organizație poate purta logo EMAS cu condiția să fi fost validată de către un controlor de mediu și este: (a) exactă și nu dezinformează; (b) argumentată și verificabilă; (c) relevantă și
jrc5249as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90417_a_91204]
-
cu un discurs despre goulaș sau test-driving noul Fiat 500". "A fost star-ul nostru, întotdeauna gata să se apuce de ceva nou, precis cu termenele, lungimea și copiile" a scris editorul literar al lui Burgess la "Observer", Michael Ratcliffe. Selecțiuni din jurnalismul lui Burgess pot fi găsite în "Urgent Copy", "Homage to QWERT YUIOP" și "One Man's Chorus". Burgess a scris scenariile pentru"Moses Legiuitorul" (Gianfranco De Bosio 1975, cu Burt Lancaster, Anthony Quayle și Ingrid Thulin), "Isus din
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. La invitația celebrului caricaturist Nell Cobar, Margareta Pâslaru a compus muzică pentru două episoade din serialul TV de desene animate „Mihaela” - „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș. Selecțiuni din primul Caiet tipărit - 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian): Timpul (muzică și text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fântână (versuri Elenă
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
mor niciodată (text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după Mihai Eminescu); Flăcări (versuri Virgil Carianopol); Am cântat (versuri Virgil Carianopol); Fericirea mult visata (muzică și text); Iubindu-te (versuri Mariana Dumitrescu); Aș vrea să fiu o stâncă (muzică și text). Selecțiuni din Caietul ÎI tipărit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Libertatea nu se învață“ (voce și pian): Libertatea nu se învață (muzică și text); Ce suflet trist (versuri Mihai Eminescu); Setea de a cunoaște (muzică și text); Fără să
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
în armată pentru a-i dovedi logodnicei sale că poate fi un erou și devine un om al datoriei, considerând că "„numai războiul e adevăratul generator de energii! (...) războiul e adevăratul izvor de viață și cel mai eficace element de selecțiune. Numai în fața morții pricepe omul prețul vieții și numai primejdia îi oțelește sufletul”". Apostol ignoră argumentele naționale ale mamei sale ("„Noi n-avem patrie! (...) Asta nu-i patrie...”"), ca și rezerva patriotică a avocatului Domșa ("„Să te bați tu pentru
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]