439 matches
-
și suntem originare din două comune apropiate. Cu câteva zile în urmă îmi trimisese prin poșta electronică varianta online a romanului său de debut cu care m-am delectat, uimită de talentul autoarei și ... Citește mai mult „La Bologa, Dumnezeua semănat un sâmbure de geniu”!Bologa, județul Cluj, la amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
o sensibilitate rară. Pentru a creste și a înflori, unei semințe îi sunt necesari în medie 10 ani (cu trei - patru ani mai mult sau mai puțin în funcție de condițiile climatice la care este expusă și structura solului în care este semănata). Apoi, dacă o singură floare este ruptă din tufa care crește la o înălțime de 10 până la 30 de centimetri, întreaga plantă se usucă iar floarea ruptă nu trăiește mai mult de câteva minute. Datând din perioada postglaciara, în urmă
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
oricine va dori să aducă ofrande să poată ajunge. Mireasma ofrandelor este dăruită de oameni cu suflete curate, care se învrednicesc să înmulțească talanții înțelepciunii prin scrierile lor, de care să se bucure întreg neamul omenesc, în special neamul românesc semănat, mai ales în ultimii ani, pe tot pământul. Publicarea în paginile revistei a numeroaselor articole: proză, poezie, eseu, reportaj, cronică de carte, evenimente etc., a demonstrat dorința de colaborare a celor care iubesc cuvântul scris. Pe de altă parte, aprecierea
REVISTA „SLOVA CREŞTINĂ” 29 AUGUST 2008 – 29 AUGUST 2014 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376127_a_377456]
-
cuvântul naște cuvânt și e izvor de înțelepciune și de vise. Cuvintele poetei și panseistei Alexandra Mihalache, nasc la rându-le, semințe de înțelepciune. Să le sădim în pământul nostru de suflet, reavăn, bogat în săruri minerale, proaspăt arat și semănat, ca să putem aștepta, cu seninătate și speranță, încolțirea plantei. Și peste toate, concluzia autoarei: „Cel mai grăitor cuvânt este Cuvântul lui Dumnezeu. Îndată ce-L asculți, simțurile tale capătă o profunzime fără margini”. Am citat, în foarte mică măsură din perlele
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
mă uitai pe fereastră să văd toamna aurie...cum cad frunzele... Când colo, crivăț cu troiene. Iar îl întrebai pe băiat: Ce, mă, sări iarna peste toamnă? Care iarnă, bă tete, suntem în octombrie. Aha, te duci la semănat... Care semănat, bă tete? Așteptai să treacă nămeții... și iar mă uitai pe fereastră. După ce trecură, spusei lu' Mihăiță: Nu te duci, mă, la semănat? Că se sfârșește toamna. Care toamnă, bă, tete, că mâine-poimâine tre' să tăiem porcul. Acu vine revelionul
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
cu frunza lată/ Seam-aici să iai/ Și spre stânga să nu-mi dai./ Căci În partea stângă/ E calea cea strâmbă./ Strâmbă și-astupată/ Cu lacrimi udată./ Apoi tot În aia parte/ Sunt câmpii urât arate/ Și cu spini răi semănate./ Acolo-i zâna bătrână/ Și-ți ia paloșul din mână/ Și să dai În mâna dreaptă/ Precum firea Își arată./ C-acolo tu vei afla/ Spre Îndestularea ta/ Câmpuri frumoase/ Cu flori alese,/ Câmpuri d-alea arate/ Cu flori semănate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
semănate./ Acolo-i zâna bătrână/ Și-ți ia paloșul din mână/ Și să dai În mâna dreaptă/ Precum firea Își arată./ C-acolo tu vei afla/ Spre Îndestularea ta/ Câmpuri frumoase/ Cu flori alese,/ Câmpuri d-alea arate/ Cu flori semănate./ Flori tu vei culege/ Și doru-ți va trece./ Și-apoi iar să stai/ Seama să iei/ Că-n două răzoare/ Va fi câte-o floare,/ Floare de pământ/ Ne-ajunsă de vânt,/ Floare la răcoare/ ne-ajunsă de soare./ Tu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunităților umane avare o asigurau populațiile supuse, romanici, germani, slavi, populații sedentare care practicau agricultura. Populația autohtonă din teritoriile dominate de avari era obligată să cedeze o parte a producției agricole (dijma) stăpânilor avari ei îi îndemnau pe localnici: "ieșiți, semănați și secerați, noi vă vom lua numai jumătate ca dare". Avarii n-au primit creștinismul surse carolingiene vorbesc despre păgânismul lor până târziu, în secolul al VIII-lea, dar existau creștini neavari printre supușii lor s-a aflat o bazilică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în pământ. Agricultorii, plugari și păstori, erau autohtoni, români și slavi, supuși, temporar și zonal, puterii alogenilor. În acest context, putem să reamintim porunca unei căpetenii avare, de la sfârșitul secolului al VI-lea, către localnici (autohtoni) carpato-dunăreni: "ieșiți, arați și semănați, noi nu vă luăm decât jumătate din recoltă", cuvinte care rezumă, în general, raporturile dintre autohtoni și alogeni (migratori). Alături de cereale (grâu, mei), se mai cultivau pomi fructiferi, viță de vie, legume, plante textile (inul și cânepa) pentru îmbrăcăminte. Uleiurile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al VI-lea și începutul celui de-al VII-lea. Slavii și avarii cereau de la supușii lor temporari, fugari romani din Imperiu, numai dijma în natură (produse). Mihai Sirianul notează: "...avarii, slavii și longobarzii spuneau locuitorilor supuși de ei: ieșiți, semănați, cosiți, noi vom lua de la voi numai jumătate din produse". În concluzie, acestea erau condițiile de viață ale autohtonilor sub avari și slavi: autohtonii-producătorii bunurilor erau necesari pentru pentru hrănirea acestora, iar dajdea-darea era jumătate din cea plătită în Imperiu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
romanicii au fost supuși, adică munceau mai departe pământurile lor, dar pentru aceasta plăteau dijmă (slav) stăpânilor lor slavi și le prestau acestora munci gratuite (slav). La sosirea lor aici, slavii le-au spus locuitorilor din țările supuse, autohtonilor romanici: "semănați, secerați, noi vom lua numai o parte", adică dijma. În istoriografia românească, într-o anumită perioadă, s-a crezut că la noi n-ar fi existat o stratificare socială, în momentul întemeierii statelor medievale toți locuitorii ar fi fost atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-un om desfrânat... o gură mai mult în nopțile lui de veselie... o față mai mult între zecele de fețe pe cari el le-a murdărit cu sărutările lui!... D-zeul meu!... l-am crescut ca pe copilul meu, am sămănat în el tot ce sufletul meu are mai sânt și mai mare, și cu toate astea... MAIO Și cu toate astea bradul a crescut strâmb vrei să zici. Daca furtuna cuvintelor tele nu-l va îndrepta, nu-l va îndrepta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
palma de pământ”, dar aceasta crește și se fac munții, pământul etc. „Palma de pământ pe urmă a crescut și s-a făcut mare și Noe, cu nevasta și cu dracul, s-au așezat pe el. Noe pe urmă a sămănat semințe și s-au făcut tot felul de bucate” (3, pp. 149-150). Vezi legende similare, propriu-zis cosmogonice, cu același „scufundător”, broasca, la 3, p. 24 ; 23, pp. 971-972 ; 24, pp. 143-144 ; 25, p. 79. Interpolarea motivului „a doua zidire a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că semințele folosite de traci la fumigații erau de cânepă, va trebui să optăm pentru una dintre următoarele explicații : - fie foloseau semințe de cânepă cultivată (Cannabis sativa) ; - fie foloseau semințe ale unei varietăți de cânepă sălbatică (63). „Ea crește și semănată, și de la sine” (Herodot, Istorii, IV, 74) sau „Canabis a crescut mai întâi în păduri” (Plinius, Naturalis historia, XX, 259) ; - fie tracii reușiseră să aclimatizeze varietatea Cannabis indica. „Multe plante au trecut din India în Persia, iar de acolo [...] în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în foc, iar pe de altă parte, afumarea cu fructul [= semințele] unei plante, pe care [...] o aruncau în foc spre a se îmbăta din fumul ei [...] Acea plantă ar fi dară chiar cânepa, kannabis, ce cresce, și de sineși și semănată, în Sciția (68). Vasile Pârvan a considerat că sciții la care se referă Herodot erau de fapt „geto-sciți”. Într-adevăr, în zona cuprinsă între fluviile Tyras (Nistru), Borysthenes (Nipru) și Istru (Dunăre) locuiau sciți și geți, aceștia din urmă denumiți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
asta. Asta vrea să zică a bate apa-n piuă și a aștepta să iasă unt. Dar de când o industrie s-au născut prin sfaturi și de când au dispărut prin vorbe? Necesitatea a creat-o, necesitatea a stins-o. Grâul sămănat în zonele tropice nu produce spice. De ce? Pentru că-n acele locuri, nefiind iarnă, grâul se reproduce prin rădăcinile sale proprii, ca la noi o seamă de ierburi; fără sila climei el nu are necesitatea și nu-și ia osteneala de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alterneze cu cele care au frunza lată și care înăbușă buruienile; când există riscul îmbolnăvirilor sau probleme cu dăunătorii, eventualele culturi gazdă ar trebui să apară în rotație la intervale de timp potrivite; alternarea între culturi semănate toamna și cele semănate primăvara asigură o mai bună distribuție a muncii; folosirea varietății și amestecului de culturi oricând este posibil; gradul de compatibilitate a culturilor individuale cu clima și solul; cerințele de muncă sezonieră și disponibilitatea acesteia; 2.2.1. Grâul Deși este
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la maturizarea inegală pe timpul recoltării. Principala problemă cu buruienile o reprezintă ovăzul sălbatic care, în mod normal, ar fi controlat destul de bine printr-o rotație organică. Buruienile cu frunze late au mai puțin succes , ele creînd probleme mari la culturile semănate primăvara. Ca și cultură, rapița este destul de imună, dar este o plantă gazdă pentru bolile și dăunătorii altor culturi de crucifere. De aceea, este nevoie de o pauză atât între culturile de rapiță cât și între culturile de rapiță și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și expunerea de materie organică nouă inaccesibilă microorganismelor, crește activitatea microbiană și realizează compușii organici în forme solubile. Așa cum a fost deja menționat, distrugerea fertilității perene creează oportunități pentru o dramatică mineralizare și pierderea azotului. Prin urmare cerințele noilor culturi semănate sunt net depășite de această aprovizionare, ionii nitrați încărcați negativ putînd fi spălați din sol cînd are loc un drenaj net, de obicei în perioada noiembrie sfîrșitul lui martie. Stabilimentele perene sunt adesea întreținute prin subînsămînțarea cu un amestec de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pemite ca mai multă lumină să ajungă la buruieni decât plantele cu afinitate la cădere. Amestecarea speciilor cu creșteri diferite poate fi deasemenea o formă eficientă de control al buruienilor. Alte tehnici cum sunt cele de creștere a desimii de semănat (cu 10% mai mult la cereale decât normala), folosirea amestecurilor de culturi cum ar fi cerealele cu leguminoasele pentru boabe și însămânțarea culturilor cum ar fi porumbul cu trifoiul, ajută la abilitarea culturilor pentru distrugerea buruienilor. îngrășământul verde în rotație
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
iernii. infestarea cu Rumex: utilizarea unui pășunat natural care să țină cont de potențialul parcelei; pășunatul intensiv în stadiu tânăr a Rumex-ului; -împiedicarea răspândirii rumexului prin furaje concentrate;păstrarea unui gazon dens și efectuarea de supraînsămânțări sau efectuarea unui nou semănat; pe parcelele cu populație mai mare de Rumex/m2 se recomandă aflarea unor soluții împreună cu „supraveghetorul BIO“. Insuficiente furaje de bază provenind din exploatații: reducerea încărcăturii de animale pe ha; studierea calității și a potențialului de producție a compoziției botanice
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
vedea în toată lungimea ei și care este înconjurată de nuci mari. Jumătate este plantată cu viță de vie și trandafiri, iar cealaltă jumătate cu meri, peri, gutui, cireși, pruni numiți «inimă de porumbelț și altele [precum] și cu zarzavaturi semănate ca: bob, varză, pătrunjel și altele de acest fel” (Ibidem, vol. VI, p. 120). 126 Dolores Toma, Despre grădini și modurile lor de folosire, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 16. 127. în Călători străini..., vol. VI, p. 230. 128. Vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
colaborare), Folclor din Câmpia Sorocii (1986). Culegeri: Trandafir bătut la poartă, Chișinău, 1980; Folclor din nordul Moldovei, Chișinău, 1983 (în colaborare); Folclor din Câmpia Sorocii, Chișinău, 1986; Țăpușele, țăpușele, Chișinău, 1986; Cât îi Maramureșul..., Chișinău, 1993 (în colaborare); Răsărit-a, semănat-a, Chișinău, 1994; Lui, lui, lui..., Chișinău, 1995 (în colaborare); Cântece populare pascale, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., II, 247. Gr. B.
TAMAZLACARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290045_a_291374]
-
reacționează, dar tot după propriile sale legi, la situațiile variabile. Toate evenimentele sunt „așteptate”. Ele nu au un rol cauzal, productiv, ci fac parte din structura existentă. În timp, o astfel de comunitate parcurge faze înscrise în propria sa structură: semănat, cules, naștere, căsătorie, moarte. Prezentul nu este cauzat de trecutul imediat sau mai îndepărtat, după cum, la rândul său, el nu cauzează viitorul. Timpul nu are un sens cauzativ. Și, prin aceasta, în timp nu se petrece nimic demn de a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiecare fiind implicat în rezolvarea problemelor personale: „Și la sat îi invidia. Fiecare cu a lui, nu prea să ajută. Mai puțin sprijin” (agricultoare, 22 de ani). Oamenii se mai sprijină în agricultură, în sensul de a oferi servicii (arat, semănat) în schimbul unui ajutor asemănător: „Se mai ajută în agricultură, dar în contrapartidă” (vânzător magazin). Persoanele în vârstă care nu au familie sunt îngrijite de alte persoane (familii sau chiar oameni singuri) pentru a deveni, după decesul acestora proprietari cu acte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]