8,901 matches
-
Eusebiu, Historia Ecclesiastica III, 11 19 20 și IV, 22.), Fericitul Ieronim a identificat pe verii lui Iisus ca fiind copiii unei surori ai Maicii Domnului, care s-ar fi numit Maria lui Cleopa (cf. Ieronim, Adversus Helvidium 13-15). Semnificația semantică a cuvântului ebraic ’ah în Vechiul Testament Pentru a-și apăra opinia, Fericitul Ieronim, care era un lingvist fin și un bun cunoscător al limbii ebraice, a remarcat că, în limba vechilor evrei cuvântul frate (’ah) putea însemna, atât frate de
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461045117.html [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu semantice a recentelor achiziții de vocabular: din englezescul location au făcut, de-a dreptul “locație “ , în loc de “poziție, așezare “ și, în contextual respectiv,”loc “- deși “locație “ înseamnă altceva în limba română;cuvântul classified îl preiau, ad literam, “clasificat “, în loc să-l traducă, în
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
la slavi (vezi și numeralele pentru „1“). În tot cazul cel puțin trei sunt lucrurile probabile: - că limbajul este rezultatul unei exprimări metaforice; - că el a fost codificat și datoria noastră este să găsim codul și să-i arătăm evoluția semantică; - că în alcătuirea diverselor cuvinte și a limbilor nu trebuie să ne referim la punctul de vedere al științei actuale, ci la credințele omului primitiv, căci atunci au fost create cuvintele. Să dăm câteva exemple. Potrivit științei moderne omul provine
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1413353501.html [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
În acest peisaj general, analiza de conținut propusă de autoare este un instrument deopotrivă de orientare și de ordonare a domeniului. După câte știm, în spațiul românesc, până la cercetările dr. Gîfu, nu a fost abordată chestiunea laturii cantitative a analizei semantice a discursului politic. Acesta este un prim merit al lucrării, merit deloc de neglijat, având în vedere că analiza de conținut, deși întemeiată cu destul timp în urmă (Osgood, 1959), presupune o metodologie și un aparat de lucru extrem de laborioase
O PERSPECTIVĂ MODERNĂ ASUPRA UNUI FENOMEN VECHI DE CÂND LUMEA de RADU ENACHE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Radu_enache_1398301598.html [Corola-blog/BlogPost/347941_a_349270]
-
susținută și de pregătirea de bază a autoarei (absolventă a Facultății de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași), dar și de o implicare activă în zona publică, experiență care i-a permis nuanțarea adecvată și temeinică a categoriilor semantice propuse în aparatul analitic. Al treilea merit evident al lucrării este deschiderea către utilitatea practică. Dincolo de originalitatea abordării interdisciplinare, o premieră teoretică, dr. Gîfu ne arată că metoda propusă de domnia sa este și (relativ) ușor de aplicat practic. Este un
O PERSPECTIVĂ MODERNĂ ASUPRA UNUI FENOMEN VECHI DE CÂND LUMEA de RADU ENACHE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Radu_enache_1398301598.html [Corola-blog/BlogPost/347941_a_349270]
-
imperial/ nu-i mai prejos floarea scaiului,/ nici firul ierbii decât sabia de Damasc” („Visând Altamira”). Sobrietatea gândirii, vulcanică și captivantă, însoțită, așa cum mai spuneam, de o dispoziție lingvistică aparte, dovedește acea „perseverență în evoluția poetică, dublată de efortul concentrării semantice, totul exprimat prin acea viziune insolită a potențării metaforice: „Am ostenit mereu să îți spun:/ Cuminecă-te când intri în mare!/ Încă e plin ulciorul cu vin, din cel bun,/ dăruit de stăpân./ Altfel,/ odaia se năruie-n pulberi solare
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_amor_prohibit_al_florin_tene_1352051370.html [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
de-o plângere și mai rar de-o rugăciune ... A venit definitiv în sufletul meu, resurescitându-mi melancoliile și formele deocheate ale literelor cu sânul alb și rotund de iubire întru cuvânt. La fereastra triumfului său literar arde turbăciunea mușcatelor înflorite semantic, răni de flacără tratate de mâna Doamnei lui, de mâna Doamnei doctor sărutată de acest mag nebun de frumos și adevăr. Icarul prăbușit din cer și-a luat din nou zborul inimitabil prin cuvântul scris la masa sa din Dealul
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_gligor_stopita_mihai_batog_bujenita_destin_cu_modu_ioan_gligor_stopita_1327656913.html [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
împlinească Visele, oricât de îndrăznețe ar fi fost ele. Poetul nu scrie pentru ceva/cineva anume, ci doar extrage din profunzimile sufletului său apele ce curg, uneori limpezi, alteori tulburi, ape pe care plutesc stări, emoții, sentimente, amintiri, în efluvii semantice. Cuvântul, aparent fragil, capătă, în mâinile lor, atingeri de mătase sau duritatea ... Citește mai mult CUVÂNT ÎNAINTEMoto:Lăcrămioarele sunt lacrimile îngerilor strânse în buchete de candoare pentru a fi oferite sufletelor dornice de cer. Ines Vanda Popa Dintotdeauna, poeții au
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
împlinească Visele, oricât de îndrăznețe ar fi fost ele. Poetul nu scrie pentru ceva/cineva anume, ci doar extrage din profunzimile sufletului său apele ce curg, uneori limpezi, alteori tulburi, ape pe care plutesc stări, emoții, sentimente, amintiri, în efluvii semantice. Cuvântul, aparent fragil, capătă, în mâinile lor, atingeri de mătase sau duritatea ... VIII. CHIPURI DE VÂNT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1700 din 27 august 2015. Ne-mbracă în dor cămașa de frunze În toamna ce vine
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
o asumă în arta verbală.Această funcție este pentru noi o funcție emoțional-estetică atunci când consider că scopul imaginii poetice este de a provoca o stare de uimire, adică o emoție estetică. Definirea tropilor, luându-se ca punct de plecare transferul semantic, se datorește lui Aristotel, care a aplicat-o primul metaforei. Aceasta ar fi trecerea asupra unui obiect a numelui altui obiect fie de la gen la speță, fie de la speță, fie prin analogie, așa cum amintește Aristotel în Poetica. Transferul de semnificațioe
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
el pare un Q “contaminat “, îmbogățit sau sărăcit, adică “metaforizat “.Dau un exemplu, în versul:” Jinduit bluestem de aur, mărul,/ îl pândim să cadă în panere: “(Radu Gyr- Mărul de aur )- toți termenii subliniați de noi apar, prin conținutul lor semantic, îmbogățiți, căci bluestem de aur depășește sensul substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație, ocară, meledicție“, de aur, pe acela de bogăție frumoasă, să cadă, însemnând speranța unei împliniri, panere, obiect din împletitură unde se păstrează ceva ce a
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
de aur depășește sensul substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație, ocară, meledicție“, de aur, pe acela de bogăție frumoasă, să cadă, însemnând speranța unei împliniri, panere, obiect din împletitură unde se păstrează ceva ce a fost cules. Jocul semantic dintre propriu și figurat, sprijinit pe accepția metaforică devenită sens fundamental, poate fi reactualizat în limba poetică prin confruntarea celor două sensuri sau, altfel spus, prin constrângerea sensului “figurat “ de a reveni la înțelesul propriu, inițial. Fenomenul reclamat de comunicarea
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
limbii, așa cum ne spune și Jean Cohen, unde se constituie raporturile asociative a căror natură nu este numai intelectuală, ci și afectivă, (vezi Tudor Vianu- Simbolul artistic, în Postume, p.141). Schimbarea nu se reduce la un act de analogie semantică, ce presupune modificarea semnificației primare și crearea unui conținut nou. Condiția creării sensurilor metaforice este dată de “alterarea “ sensului fundamental, care este denotative, pentru a face posibilă națterea concomitentă a sensului figurat, care este conotativ,, ce funcționează ca sens nou
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
metaforice este dată de “alterarea “ sensului fundamental, care este denotative, pentru a face posibilă națterea concomitentă a sensului figurat, care este conotativ,, ce funcționează ca sens nou și “propriu “. Metafora nu este un simplu transfer de sens, ci o metamorfozare semantic. Cuvântul poetic este în același timp “mort et resurrection du langage “( Jean Cohen), el implică “ pierderea“ sau suspendarea sensului la nivelul denotațiilor, pentru a se putea naște o semnificație nouă în contextual conotațiilor. Totuși metafora nu înseamnă, o spunem noi
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
viață, aproape împlinită (calendaristic), în vatra neatinsă fatal de urgiile năvălitorilor, vorbitor permanent de limba română, trag foloase din cartea bucovineanului din Cernăuți. Căci multe unități toponimice, unele chiar din arealul habitatului meu, aveau și pentru mine, în structura lor semantică, vocabule necunoscute. Până și antroponimul care mă identifică civil are, în glosarul lui Gheorghe Gorda, un înțeles nou, mai blând decât cel știut din alte surse. Pe de altă parte, aflu din această carte-document (cum s-o numesc altfel, văzând
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
dintre mamă și fiică este de o frumusețe, de o delicatețe și de o căldură extraordinară. Roman al relației filiale dintre mamă și fiică (și să știți, nu există multe asemenea romane în literatura română sau universală), cartea investighează straturile semantice și afective ale acestei relații, văzută în toată profunzimea și splendoarea ei! După ce face o prezentare de ansamblu a cărții, prefațatorul trece în revistă câteva repere importante din cuprinsul acesteia, surprinzând elementele cele mai semnificative, numai bine ca să stimuleze interesul
CUM S-A NĂSCUT O CARTE – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_cum_s_a_nascut_o_carte_george_roca_1354857108.html [Corola-blog/BlogPost/365744_a_367073]
-
Din fiecare geamăt/ din fiecare floare de cireș/ din care fug [...]/ din arborii ce-mbată ochii/ [...] din porțile în care bat/ din gura-n care mai încap din milioane de secunde [...]/ Devin un fluviu...”. „Anafora” este „recurența mărturisirii”, cântecul „lanțului semantic al imaginilor izomorfe”. În „Implinire” imaginile sunt: „Cugetare →geamăt →floare de cireș →arbori →ochi →porțile →gură →secundă →fluviu”. Axa, „lanțul semantic”, constituie o „matrice semantică”, care, vom vedea, este invariantul diegesis-ului său poetic. Figura numită „anaforă” este de mare succes
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
din gura-n care mai încap din milioane de secunde [...]/ Devin un fluviu...”. „Anafora” este „recurența mărturisirii”, cântecul „lanțului semantic al imaginilor izomorfe”. În „Implinire” imaginile sunt: „Cugetare →geamăt →floare de cireș →arbori →ochi →porțile →gură →secundă →fluviu”. Axa, „lanțul semantic”, constituie o „matrice semantică”, care, vom vedea, este invariantul diegesis-ului său poetic. Figura numită „anaforă” este de mare succes, din începuturile „versului liber”. Iată cum Walt Whitman o folosea în „Leaves of Grass” (Frunze de iarbă”), în poezia „Certitudini”: „Nu
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
mai încap din milioane de secunde [...]/ Devin un fluviu...”. „Anafora” este „recurența mărturisirii”, cântecul „lanțului semantic al imaginilor izomorfe”. În „Implinire” imaginile sunt: „Cugetare →geamăt →floare de cireș →arbori →ochi →porțile →gură →secundă →fluviu”. Axa, „lanțul semantic”, constituie o „matrice semantică”, care, vom vedea, este invariantul diegesis-ului său poetic. Figura numită „anaforă” este de mare succes, din începuturile „versului liber”. Iată cum Walt Whitman o folosea în „Leaves of Grass” (Frunze de iarbă”), în poezia „Certitudini”: „Nu mă indoiesc că sunt
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
la tematica acestuia. Cititorul este în situația de a se alinia permanent la problematica afișată de autoare. Limbajul de comunicare nu e nici simplu dar nici încriptat în formule cu mesaj abscons. Ca stil, scrierea sa este bogată în subtilități semantice, mai ales cu caracter filosofic existențialist, spre care autoarea are o aplecare specială. Teme și noțiuni ca: existența, neantul, angoasa, aventura, frica de ceva, uneori metafizic, Jertfa (de seară), metafora din titlul romanului, revin ca niște motive permanente în țesătura
RECENZIE. VOLUMUL DE PROZĂ „JERTFĂ DE SEARĂ”, DE VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1429172967.html [Corola-blog/BlogPost/357724_a_359053]
-
în Dumnezeu. Dar sufletul și Dumnezeu rămân totuși ceea ce sunt, iar Dumnezeu devine, prin aceasta, orice creatură”. (Jurgis Baltrušaitis) Nota distinctivă a poeziei lui Teofil Răchițeanu este dată de modificarea accentului - a accentului fonologic, a accentului sintactic și a celui semantic. Prin intervenții nucleare (asupra accentului propriu-zis al cuvântului), plastice (morfologice), transmutaționale (contexte insolite) sau cinetice (la nivelul topicii - cuvintele fiind „mobilizate”, făcute să se „miște” de pe locul obișnuit), poetul aduce în prim-planul atenției piese de vocabular care sunt ținute
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
sau din formațiuni hifenice (nicipeunde; preatîrziul ceas; de nicideunde) - care, toate, impresionează puternic (și pozitiv) printr-o scoatere din umbră. SINTAXA O accentuare și mai plastică este obținută din diverse specii de inversiune, inversiune care aparține sintaxei, dar are efect semantic, informativ. Asocierea acestei maniere cu filozofia se poate face foarte ușor. Pentru că inversiunea, ca și filozofia, creează probleme. Antepunerea, devansarea, anticiparea derivă din faptul că gândirea o ia înaintea cursului obișnuit al vorbirii și pune devreme sau chiar cu urgență
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
cuvintelor pentru a evita explicația de text proprie criticii literare. Cercetarea funcției estetice a imaginilor poemului poate porni chiar de la titlu. O imagine dominantă care trimite la o stare halucinantă a trupului este aerul ce alunecă masiv spre miazăzi. Sfera semantică este departe de a cuprinde și de a define întreaga revărsare a sufletului copleșit de o înălțătoare povară.reamintim că singurii termini “propri “ sunt aici cei “figurați“, ce se înlănțuie unificați prin funcția lor metaforică și simbolică, întrucât trăirea poetică
EXPRESIVITATEA POETICĂ CA SISTEM DE IMAGINE ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 by http://confluente.ro/Expresivitatea_poetica_ca_sis_al_florin_tene_1362217009.html [Corola-blog/BlogPost/345566_a_346895]
-
două cuvinte foarte greu de definit. Doresc să aprofundez o stare sufletească fără de care suntem sortiți unei vieți neîmplinite și cenușii, umbrită de lipsa bucuriei și neînțelegerea rostului omului pe pământ. Cele două cuvinte: „Bucurie” și „Mântuire”, prin unirea lor semantică ne dau sensul stării de beatitudine, adică „de stare de fericire deplină”. Sintagma „Bucuria Mântuirii”, dragul meu cititor, când o rostești, prin citirea eseului meu, aș dori să te facă să simți, în sufletul tău, cum te inundă o bucurie
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_mntuirii.html [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
unui fum, unui izvor de munte, respiră agățată de necruțătorul timp, lăsându-se purtată prin toate anotimpurile, savurând fiecare răsărit și fiecare înserare. „Dar, ceea ce singularizează cartea, ceea ce o impune, cu deosebire, ceea ce o face memorabilă, inepuizabilă, sub raport ideatic, semantic, compozițional și stilistic, este statutul ei de autodialog erotico-agapaic. Apa evocă, prin această surprinzătoare sinteză, și deliciul așteptării, al dăruirii, și beatitudinea, și extazul contopirilor (în privire, în gând, în duh, în trup), și magia desprinderii nirvanice de prozaica ambianță
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]