283 matches
-
În compartimentarea și boltirea interiorului bisericii, s-a abordat o împărțire realizată printr-un arc dublou ce desparte nava în două unităti inegale, boltite diferit. La vest se găsește intrarea principală a bisericii delimitată de încăperea de la baza turnului, boltită semicilindric și străpunsă pe partea de nord de scara clopotelor, cu o pătrundere în pronaos facută pe sub un arc în mâner de coș, urmează nava unde are loc o asociere între un semicilindru dispus transversal încadrat de două panouri curbate ale
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
latură în dreptul stâlpilor ce susțin greutatea bolților. Un amvon realizat din lemn e adosat laturii nordice între cele două altare. Trecerea din navă catre altar se realizează printr-un arc dublou masiv. Sanctuarul plasat într-o absidă aflată în retragere, semicilindrică la interior, este acoperit cu o semicalotă cu penetrații decorată. Trei ferestre identice cu cele din navă luminează sanctuarul. Pe latura sudică la jumătatea distanței dintre absida altarului și tribuna orgii se găsește golul unei intrări secundare. Exteriorul bisericii, este
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
vest-est și e realizată după același model de arhitectură tradițională cu turn clopotniță masiv și foișor de lemn pe latura vestică și cu un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a navei. *Nava este rectangulară acoperită cu o boltă semicilindrică turtită. Absida este semicilindrică în interior și poligonală în exterior și despărțită de navă printr-un iconostas. Pe axul absidei în partea opusă, pe vest se găsește tribuna corului susținută de arce semicirculare ce se descarcă pe stâlpi puternici. Pereții
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
după același model de arhitectură tradițională cu turn clopotniță masiv și foișor de lemn pe latura vestică și cu un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a navei. *Nava este rectangulară acoperită cu o boltă semicilindrică turtită. Absida este semicilindrică în interior și poligonală în exterior și despărțită de navă printr-un iconostas. Pe axul absidei în partea opusă, pe vest se găsește tribuna corului susținută de arce semicirculare ce se descarcă pe stâlpi puternici. Pereții interiori ai bisericii sunt
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
sud, cu un neîntrecut decor sculptat, poate fi luat ca martor pentru măiestria cu care fuseseră împodobite unele elemente de arhitectură ale edificiului. De plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală, monumentul comportă, în acoperirea interioară: tavanul drept peste pronaos; boltă semicilindrică, închisă vest și est prin timpane, și având o grindă meșter profilată, în naos; iar peste altar, o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai observă mironosițele
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
avusese tavan, a fost atunci extinsă bolta semicirculară a naosului, acum văruită, spre deosebire de partea pictată din bolta vechiului naos. Pe latura sudică s-a adăugat și un pridvor parțial. Absida altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil în secolul al XIX-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
dat luptele poartă și azi numele de Preluca Tătarilor, localnicii fiind conduși în lupta din 4 septembrie 1717 de un preot, Lupu Șandor. Biserica are o absidă poligonală decroșată, un naos de formă dreptunghiulară, deasupra căruia se află o boltă semicilindrică supraînălțată. Pronaosul este tăvănit, iar deasupra acestuia se înalță turnul-clopotniță, cu baza pătrată, cu foișor în arcade și fleșă zveltă. Biserica are un acoperiș de șindrilă, cu poală dublă. Pe fațada de vest se mai află un pridvor deschis, cu
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
presupune că portalul acestei biserici semăna cu portalul bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei bisericești din pronaos. Naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre altar se putea intra prin cele trei spații destinate trecerii: cele două uși diaconești precum și ușile împărătești. Turnul bisericii, cu baza
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
de tătari la 1717, fiind salvată de o femeie care a cărat apă cu găleata până a stins focul, spune legenda. Monumentul se aseamănă cu Biserica Bulenilor ca siluetă. Absida altarului este de formă dreptunghiulară și acoperită cu o boltă semicilindrică. Naosul este și el acoperit cu o boltă semicilindrică supraînălțată, astfel că acoperișul are dublă poală. Peste pronaosul tăvănit se înalță turnul-clopotniță cu silueta sa sveltă. Biserica păstrează parțial pictura murală. Dintre scenele conservate se pot menționa în pronaos Judecata
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
care a cărat apă cu găleata până a stins focul, spune legenda. Monumentul se aseamănă cu Biserica Bulenilor ca siluetă. Absida altarului este de formă dreptunghiulară și acoperită cu o boltă semicilindrică. Naosul este și el acoperit cu o boltă semicilindrică supraînălțată, astfel că acoperișul are dublă poală. Peste pronaosul tăvănit se înalță turnul-clopotniță cu silueta sa sveltă. Biserica păstrează parțial pictura murală. Dintre scenele conservate se pot menționa în pronaos Judecata de pe urmă (pe peretele nordic) și Pilda celor zece
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
Teoria sfinților ierarhi (denumiți „patriarhi”) ocupă, contrar obiceiului, registrele superioare ale pereților altarului. În cadrul selecției personajelor, demnă de subliniat este înfățișarea Sf. Sava și Simeon și a lui Ioan Mitropolit al Moscovei, reprezentanți de seamă ai bisericii ortodoxe. Pe bolta semicilindrică a naosului se desfășoară, în cadre simple, dreptunghiulare, scene din „Vechiul Testament”, începând cu primele capitole din „Geneză”; se pune accentul pe gravitatea păcatului originar și pe suita de fapte ce decurg dintr-însul (alungarea din rai, necesitatea muncii trudnice pentru
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
tăvănit sprijină pe grinzile sale stâlpii din structura de bază a unui turn mijlociu, cu galerie deschisă, cu câte o arcadă semicirculară pe fiecare latură, deasupra cărora se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat prin incizie la nivelul bârnelor ancadramentului de
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
de creație cu a doua lucrare a lui Dimitrie Ispas de la Tăuți. E posibil, într-adevăr, ca pictură murală, foarte slab și doar fragmentar păstrată, prin câteva chipuri de Sfinți Părinți în altar, cu figurile de Mucenici, șterse, de pe bolta semicilindrică și chiar urmele aproape ilizibile ale unei Judecăți de Apoi din pronaos să fie mult mai vechi, pentru ca, după lectura unei arhitecte din Cluj, Mihaela Bodea, o inscripție din naos (peretele nordic) ar fi avut următorul conținut: "Această Sfântă [Biserică
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
pe la 1844, an înscris cu vopsea albă pe cadrul ușii de intrare). Bolta naosului este pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și suprafețele din naos, ce fac trecerea de la planul poligonal al bolții la cel dreptunghiular, se reazemă pe console cioplite. Pictura pereților a fost afectată de ploi când
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
al episcopiei romano-catolice de Oradea. Planul construcției este aproape identic cu cel de la biserica din Brădet. Și aici întâlnim încheierea, în vârf ascuțit, a doi pereți de la altar astfel că învelitoarea interioară a spațiului se prezintă sub forma unei bolți semicilindrice asociată cu semicalotă și un tavan în partea dinspre răsărit. Nava este un dreptunghi, cu laturile de 8,10 m și 4,60 m. Pereții decroșați ai altarului sunt cu ceva mai lați de 2 metri. Este deci o construcție
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
încheiat activitatea fiind redeschisă în anul 1923. Pereții, din lemn de brad pe temelie de stejar, delimitează un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Consolele absidei au crestături în plan înclinat. Nava este acoperită cu o boltă semicilindrică, retrasă de la linia pereților și intersectată cu un timpan înclinat, pe latura de vest; absida, cu o boltă asemănătoare, racordată cu pereții dinspre est prin fâșii curbe. Clopotnița a fost inițial separată, dar în secolul al XIX-lea, din nevoia
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
de plan frecvent pe întreg pământul românesc. La întâlnirea pereților, capetele bârnelor se îmbină în coadă de rândunică, cele de sus intersectându-se în console, bogat crestate în plan înclinat, console ce se regăesc și la interior, în sprijinul bolții semicilindrice a naosului. Bolta altarului, de asemeni semicilindrică, este intersectată de trei fâșii curbe. Pronaosul are tavan drept, făcut probabil când, vremelnic, i s-a suprapus o clopoțnită. Pentru a spori rezistența pereților, capetele bârnelor din partea de jos sunt mult prelungite
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
La întâlnirea pereților, capetele bârnelor se îmbină în coadă de rândunică, cele de sus intersectându-se în console, bogat crestate în plan înclinat, console ce se regăesc și la interior, în sprijinul bolții semicilindrice a naosului. Bolta altarului, de asemeni semicilindrică, este intersectată de trei fâșii curbe. Pronaosul are tavan drept, făcut probabil când, vremelnic, i s-a suprapus o clopoțnită. Pentru a spori rezistența pereților, capetele bârnelor din partea de jos sunt mult prelungite. Nu departe de temelie, pe o bârnă
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
unei uși, care a fost lărgit în timp. Naosul are o formă aproape pătrată (5.55x5.75 m), cu câte două ferestre dreptunghiulare (0.60x0.90 m) pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.58 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, cu laturile neparalele inegale, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
și diaconiconul. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni mai mici în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică.
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
la mijlocul peretelui despărțitor din bârne. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (5.25x5.70 m), cu câte o fereastră dreptunghiulară încheiată cu arc în plin cintru pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică sprijinită pe un arc dublou, plasat pe axul transversal al încăperii și este retrasă de la perete cu 0.50 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
nivelul decroșului. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni mai mici în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică.
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
de formă poligonală, fără a avea nișele în care să se afle proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în unghi: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică.
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
formă pentagonală și este decroșată față de restul construcției, fiind formate astfel două nișe în care se află proscomidiarul și diaconiconul. În axa absidei se află o fereastră dreptunghiulară încheiată în arc de cerc. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică.
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]