283 matches
-
de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a fost realizată de un meșter din zonă, într-un stil de factură populară, naivă, cu o cromatică veselă. Picturile din pronaos s-au distrus complet, iar tavanul a fost înlocuit. Pe bolta semicilindrică a naosului apar scene din Ciclul Patimilor, cei patru evangheliști, prooroci și mucenici în medalion. Tot pe bolta naosului se disting scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Pe peretele de vest este reprezentată scena Jertfei lui Isaac, în rest pictura
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
interior, în pronaosul tăvănit, picturile s-au distrus. De o parte și de alta a ușii de acces în naos atârnă două icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, reprezentând Încoronarea Domnului și un Deisis. Dincolo de peretele despărțitor, bolta semicilindrică de scândură (cerimea), cât și pereții naosului, au păstrat picturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1794). Ciclul iconografic se desfășoară de la sud spre vest și nord. Patimile Domnului au fost redactate într-un limbaj popular naiv, dar nu lipsit
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
a Bibliotecii Naționale din Austria, proiect care a fost conceput de tată și realizat de fiu. Clădirea are formă de cruce, având o singură navă centrală. Pe coloanele dispuse de o parte și de alta a navei se sprijină acoperișul semicilindric. Altarul principal a fost sculptat de Iosef Resler în 1775, iar pe lângă el, lăcașul de cult mai dispune de 9 altare laterale. Orga a fost construită de timișoreanul Leopold Wegenstein. Ceasurile de pe turnuri au fost construite de Iosif Riede. Clădirea
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
Teoria sfinților ierarhi (denumiți „patriarhi”) ocupă, contrar obiceiului, registrele superioare ale pereților altarului. În cadrul selecției personajelor, demnă de subliniat este înfățișarea Sf. Sava și Simeon și a lui Ioan Mitropolit al Moscovei, reprezentanți de seamă ai bisericii ortodoxe. Pe bolta semicilindrică a naosului se desfășoară, în cadre simple, dreptunghiulare, scene din „Vechiul Testament”, începând cu primele capitole din „Geneză”; se pune accentul pe gravitatea păcatului originar și pe suita de fapte ce decurg dintr-însul (alungarea din rai, necesitatea muncii trudnice pentru
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
latură, se înalță coiful piramidal acoperit cu șindrilă. În interior pronaosul este tăvănit. În peretele ce-l desparte de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică din scânduri. Două ferestre mici, deschise pe o latură și pe cealaltă, luminează naosul. Bolta altarului e semicilindrică. Pictura bisericii, patinată de vreme, se păstrează doar fragmentar și dovedește intervenții succesive datorate unor zugravi ale căror nume nu le cunoaștem
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică din scânduri. Două ferestre mici, deschise pe o latură și pe cealaltă, luminează naosul. Bolta altarului e semicilindrică. Pictura bisericii, patinată de vreme, se păstrează doar fragmentar și dovedește intervenții succesive datorate unor zugravi ale căror nume nu le cunoaștem. Clopote: unul de 30 de kg, unul de 40 de kg, turnate în 1930 în București. Icoane: (pe
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
mortar. Caturile de apărare aveau fiecare șapte metereze, câte două aflate în pereții corului și câte unul pe laturile estice ale absidei. Meterezele au formă dreptunghiulară, destinația lor fiind adresată armelor de foc. Corul și sala sunt prevăzute cu boltă semicilindrică cu penetrații. În vest există un balcon pentru orgă, adăugat mai târziu. Orga este din 1812 și a fost reparată de meșterul Karl Einschenk în 1914. Din perioada gotică se păstrează tabernaculul și 2 clopote din secolele al XV-lea
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
are și el o formă dreptunghiulară (4.80x5.50 metri), cu două abside pentagonale simetrice pe laturile de nord și de sud, în care s-au practicat câte o fereastră (0.70x1.00 metri). Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică care se continuă și în altar (unde avansează cu 1.50 metri), dar nu acoperă și absidele laterale. Altarul are o absidă de formă pentagonală (3.25x3.55 metri) și trei ferestre, iar în decroșurile de nord și de sud
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
dat luptele poartă și azi numele de Preluca Tătarilor, localnicii fiind conduși în lupta din 4 septembrie 1717 de un preot, Lupu Șandor. Biserica are o absidă poligonală decroșată, un naos de formă dreptunghiulară, deasupra căruia se află o boltă semicilindrică supraînălțată. Pronaosul este tăvănit, iar deasupra acestuia se înalță turnul-clopotniță, cu baza pătrată, cu foișor în arcade și fleșă zveltă. Biserica are un acoperiș de șindrilă, cu poală dublă. Pe fațada de vest se mai află un pridvor deschis, cu
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
a căror aspect aduc cu frontoanele triunghiulare ale bisericilor de zid. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Spațiul interior al bisericii, este tăvănit peste zona care se dorește a fi pronaos. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Peretele despărțitor dintre cele două încăperi numai există, cele două spații fiind delimitate doar cu ajutorul a două coloane de lemn, profilate, cu capiteluri împodobite cu volute. Accesul spre podul bisericii se face cu ajutorul scării de lemn de după ușa de la intrare
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei intrări fără uși și a unei balustrade. Atât pronaosul cât și naosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică, puțin retrasă spre interior față de pereți. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Tencuiala aplicată atât în interior cât și în exterior a dus la pierderea docorației parietale. După aplicarea tencuielii, în anul 1962, biserica a fost repictată în forma în
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
biserici este de 26 m, lățimea de 8 m , iar zidul de 1 m . Este o biserică monumentala și domină valea Sucevei și a Șiretului pe distanță de 20 km , interiorul este format din pridvor de 5/6 m, boltit semicilindric, pronaos de 5/6 m , cu calota semisferica, perete despărțitor de naos, cu trei arcade, sprijinit pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10/6 m cu bolta semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
km , interiorul este format din pridvor de 5/6 m, boltit semicilindric, pronaos de 5/6 m , cu calota semisferica, perete despărțitor de naos, cu trei arcade, sprijinit pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10/6 m cu bolta semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m pentru străini și altarul în formă de semicerc, cu calota ogivala, sprijinită pe arcul despărțitor de naos, de 4/6 m . Obiecte importante în interior se pot socoti icoanele
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost adusă din localitatea Văleni, comuna Călățele în anul 1931. Edificiul este de mici dimensiuni și se compune dintr-o absidă poligonală, având în ax un unghi ascuțit, naos acoperit cu o boltă semicilindrică și pronaos, peste care se află turnul clopotniță. Absida altarului este decroșată față de navă. Clopotnița este prevăzută cu o galerie, decorată în partea inferioară cu un motiv de romburi traforate. În biserică se găsesc mai multe icoane: Arhanghelul Mihail și
Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/310145_a_311474]
-
pe noua listă a monumentelor istorice sub codul AB-II-m-A-00314 . Are 14,50 m lungime și 5,40 m lățime și prezintă stilul simplu hunedorean al bisericilor de lemn: navă, pronaos cu o clopotniță scundă, în interior altarul are o boltă semicilindrică, iar pronaosul plafon drept. Materialul de construcție a fost reprezentat de „dulapii” de stejar de 10 cm, cu încheietură în „coada rândunicii”, așezați pe tălpi de stejar de 40x20 cm, deasupra unei fundații de piatră uscată. Bolta altarului și naosului
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
lucrărilor. În aceeași etapă de renovare a fost închis accesul de pe partea de nord (lucru puțin obișnuit) și a dispărut portalul sculptat de pe această parte a clădirii. Monumentul este construit după un plan dreptunghiular, cu absidă decroșată poligonală și bolți semicilindrice. Pictura are cel puțin două etape. Prima datează din 1804, realizată în absidă incluzînd și o amplă compoziție a catapetesmei, autor fiind zugravul Nicolae Popa. În 1861 cunoscutul Porfirie Șarlea din Feisa a zugrăvit suprafețele rezultate în urma refacerilor din 1837
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
o jumătate de metru nivelul îmbinărilor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Altarul, conservă la interior acoperirea originară, constituită dintr-o boltă în leagăn și trei fâșii curbe, pentru naos refăcându-se o îngustă boltă semicilindrică, racordată, printr-un timpan, cu restul tavanului drept. O clopotniță scundă, cu coif piramidal, a fost suprapusă actualei părți de vest, întreg edificiul fiind protejat printr-o învelitoare de șiță pe conturul pereților. Brâul în frânghie, cioplit, pe una din
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
italiană, care în acest fel au creat un stil local, cunoscut sub numele de . Bisericile construite în acest stil sunt fără aripă cu un presbiteriu mai mare decât este de obicei, care se termină într-un semicerc, cu o bolta semicilindrică. Caracteristicile lor distinctive sunt frontoanele ornamentate bogat și decorare cu stuc a interior. Renașterea Lublin este cea mai bine reprezentată de bisericile din Lublin, Końskowola și Kazimierz Dolny. Vizitatorii vor fi de asemenea încântați de ornamentele bogate de pe fațadele clădirilor
Renașterea Lublin () [Corola-website/Science/329208_a_330537]
-
200 de ani: “a bisericii Runcu, dar mai ales a lui Constantin Jurj, la trei sate, 1863”. Biserica din secolul al XIX-lea, este de plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. La interior este acoperită cu bolți semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
două coloane profilate. Naosul este dreptunghiular și are trei ferestre dreptunghiulare (0.70x1.30 m) încheiate în arc în plin cintru. Două ferestre se află pe peretele sudic și una pe cel nordic. Deasupra pronaosului și naosului este o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, amplasată la distanțe de 0.80 m de peretele longitudinal și de 1.10 m de catapeteasmă. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară (0.70x1.30 m) în axa absidei și celelalte, de formă pătrată, în cele două nișe (0.22 m). Acest spațiu este acoperit și el cu o boltă semicilindrică, în continuarea celor din pronaos și naos. Biserica de lemn din Rădășeni a fost pictată în 1875 în tehnica tempera, în stil popular, de călugării Iulian, Chelsie și Ioan. O inscripție cu litere chirilice de pe icoana Sf. Nicolae de pe catapeteasmă
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Edificiul religios a fost construit cu amprenta stilului gotic matur, biserica neavând prevăzut vreun turn. Sub streașina aflată pe peretele sudic al corului, sub tencuială, a fost descoperit inscripționat anul 1507, an ce sugerează momentul ridicării boltei corului în formă semicilindrică prevăzută cu penetrații. Ea este îmbrăcată cu nervuri din teracotă romboidale, similare cu cele existente în corul bisericii fortificate din Bazna, biserică a cărei construcție este antedatată doar cu trei ani inainte. O dată cu acordarea indulgenței papale din 1390 este foarte
Biserica fortificată din Valchid () [Corola-website/Science/326838_a_328167]
-
singure perechi de stâlpi cu amprentă pătrată pe care se sprijină câte două arce cu deschidere semicirculară ("arce în plin cintru"). Nava este iluminată cu ajutorul unor ferestre strâmte semicirculare și este acoperită de către o șarpantă aparentă, Navele laterale au bolți semicilindrice iar cele două absidiole (abside mai mici) aflate în partea terminală estică a colateralelor, sunt acoperite cu niște semicalote. Bazilica are un cor pătrat ce este boltit pe arce frânte în timp ce o semicalotă acoperă absida principală semicirculară. Pe peretele sudic
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
ci una oblică, amintind parcă de funcțiile unor contraforturi, și sunt acoperiți azi cu un strat gros de ceamur, peste care s-au așternut straturi succesive de var. Grinda-tirant din naos prinde pereții de nord și sud, asigurând stabilitatea bolții semicilindrice, făcută din bârne mai subțiri, legate prin cuie de lemn în arcul dublou median. Console nu există, acoperișul pornind direct din cununa superioară a pereților, iar cheotorile sunt ascunse. Lipsa elementelor decorative este suplinită prin piesele de mobilier, specialitatea locuitorilor
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
spre vest, fapt dovedit și prin lipsa picturii, refăcându-se și planșeul din pronaos, despre care o inscripție consemnează: “acest pod s-au cumpărat de Bogdan și soția sa Gafia, fata lui popa Ilie”. Naosul este acoperit cu o boltă, semicilindrică, ușor retrasă de la linia pereților, iar absida, cu o boltă de aceeași formă, intersectează printr-un timpan pe est, cu marginea profilată, racordat, la conturul pereților, printr-o suprafață trapezoidală. În decorul sculptat al ancadramentelor (două la intrările de pe sud
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]