232 matches
-
cel, asemănător, din țările de la nord, „comuniste” și ele! -, dar... tineri și anarhici cum eram, am fi prețuit noi un Arghezi cu Psalmii săi, un Blaga cu întreaga sa operă aruncată la „gunoiul istoriei” (expresie ce nu aparține vreunui activist semidoct, ci chiar unor scriitori de elită, de nivelul unui Petru Dumitriu!Ă, am fi fost noi atenți la tradiție, la continuitatea gândului românesc modern, am mai fi fost noi „înfiorați” la numele unui Titu Maiorescu, amplu, abundent înjurat și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
re-inventarea aceleiași „realități”, făcută de poeticul și „mitomanul” Paul, pentru ca la Bunavestire ele se „îmbuce” de-a dreptul, după modelul, dacă vreți, al păpușilor de lemn rusești, Matrioșca: al „doilea Grobei”, dominantul, mentorul ce iese oarecum neverosimil din pulpana unui semidoct, stângaci până la repulsie, comis-voiajor provincial, încât cel ce citește cu atenție primele capitole poate întrezări statura dublă a personajului principal. O mare parte a criticii române nu a acceptat nici până azi această „dublură tipologică”, rod, cum spuneam mai sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
s-au pus la adăpost în țări libere și, mai ales, nu cei ne-creatori! Comentatorii artei și culturii, cu deosebire cei care puteau să-și exprime liber opiniile și trebuiau să lupte și să îndure inimaginabile umilințe din partea sâcâitorilor, semidocților și obraznicilor cenzori, trebuie să nu-și piardă acel respect profund, acea emoție particulară în fața actului creației - când el este autentic și rar! - și a persoanei creatorului. Și insist: „în fața persoanei creatorului”, care, atunci când el este înzestrat cu acel har
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sufere mai mult.” Iar d-l Octavian Paler, citat puțin mai înainte spunea: „Civilizația doar «modernizează» bruta din noi, o învață ipocrizia și bunele maniere, pe când cultura o ucide. Apoi civilizația se poate mulțumi să-l transforme pe analfabet în semidoct, pe când, în cultură, semidocții sunt chiar mai periculoși decât analfabeții.” Într-adevăr, societatea și mai ales unele celule ale acesteia: familia și școala, este cea care șlefuiește omul dar nu-l poate obliga să fie civilizat sau cât mai uman
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
d-l Octavian Paler, citat puțin mai înainte spunea: „Civilizația doar «modernizează» bruta din noi, o învață ipocrizia și bunele maniere, pe când cultura o ucide. Apoi civilizația se poate mulțumi să-l transforme pe analfabet în semidoct, pe când, în cultură, semidocții sunt chiar mai periculoși decât analfabeții.” Într-adevăr, societatea și mai ales unele celule ale acesteia: familia și școala, este cea care șlefuiește omul dar nu-l poate obliga să fie civilizat sau cât mai uman în tot ceea ce întreprinde
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
bălăcindu-se în imaginar ca porcii lui Epicur, nu e în măsură să-mi inspire încredere. Detest falșii visători, pe ipocriți și oportuniști, pe cei ce fac frumos în fața puterii, sperând într-o medalie sau în laurii otrăviți, acordați de semidocți ajunși în fotoliile ministerelor. Dar să fim liniștiți, să ne vedem de muncile și zilele noastre: laurii se uscă degrabă pe fruntea celor nevrednici. A.B.Cu trecerea timpului, cum vă simțiți poezia? Tonul, exprimarea, temele sunt aceleași? Cu trecerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
conduceau pașii parcurși, la unele acțiuni care nu prea apăreau ca reflectând "voința întregului popor". Astfel, era privită cu neîncredere mimarea unei judecăți drepte a celor vinovați de înfometarea populației României și de instalarea complet nedemocratică a unui grup de semidocți, pe ici pe colo chiar sfertodocți, la congresul ordinar al p. c. r. din noiembrie 1989, dar credincioși până la condiția de supunere necondiționată față de familia domnitoare, condusă în ultima perioadă de fapt de o analfabetă, ajunsă chiar membru al Academiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
omenirea toată, și familiei... Femeia poporului nostru nu lucrează... are cu ce trăi; bărbatul nu lucrează, căci n-are la ce lucra - toate fabricele din lume concură cu mizerabila sa meserie. Cât despre inteligența noastră - o generațiune de amploiați... de semidocți... oameni cari calculează cam peste câți ani or veni ei la putere... inteligență falsă, care cunoaște mai bine istoria Franței decât pe-aceea a României, fii unor oameni veniți din toate înghiurile pământului, căci adevărații copii de român încă n-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lor mai rău și mai cumplit decât streinii. O privesc ca un exil, ca o supărătoare condițiune a esistenței lor... ei sunt... cum {EminescuOpVII 180} o spun înșii, români de naștere, francezi în inimă - și dacă Franța le-ar procura semidocților noștri avantagele pe cari li l[e] dă nefericita lor patrie, ei ar fi emigrat de mult... cu toții! Pre legea mea, urmai, ștergîndu-mi sudoarea, arată-mi un om care să scrie romanul Mizeriilor acestei generațiuni, și acel om va cădea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
număr de determinative, atât în ce privește uzul său în limbajul comun, cât și în cel specializat: astfel, stilul societății sportive depinde de stilul de concurs: original, eclectic, epigonic, îngrijit, elegant, direct, concis, aforistic, laconic, împodobit, căutat, declamatoriu, emfatic, prețios, dar și semidoct, de mahala, etc. Tipul ideal al concursurilor rămâne acela al Olimpiadelor, care îmbină propaganda cu elementul economic. Nu trebuie neglijată nici extensia noțiunii de societate sportivă asupra particularităților caracteristice ale unei structuri, civilizații, epoci, activități, ș. a. De la stilul arhitectonic la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Niels Bohr, Max Delbrück). În 1933, animat de vederi „de stânga“, savantul s-a mutat cu familia la Leningrad, URSS, unde a organizat un frumos laborator de citogenetică. Câțiva ani mai târziu, atât în urma conflictului dintre citogeneticienii leningrădeni și agronomul semidoct Lâsenko, cât mai ales datorită faptului că Stalin i-a citit (citește „răsfoit“) o carte dedicată eugeniei, „intrusul american“ a fost silit să plece de unde a venit. Așa se face că Muller (cu aproape 250 de tulpini de Drosophila) s-
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Se dezvoltă inteligența socială și o oarecare Îngâmfare gnoseologică. Unii adolescenți realizează Însă, o proastă digestie a celor citite. La sfârșitul acestei perioade se detașează o tipologie culturală În care curba lui Gauss pune În evidență și un procent de semidocți care distorsionează cunoștințe, valori, concepte, măresc redundanța circulației ideilor și stăvilesc uneori cu ostentație progresul valorilor. In aceste condiții, cunoștințele adolescenților sunt din ce În ce mai diverse și mai complexe. Situațiile problematice sunt de fapt de numeroase tipuri și pun În evidență forme
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
străină. Ea trebuie să asigure obligativitatea preciziei, siguranței, seriozității, a verificărilor îndelungate. Tradiția se poate afirma și prin intermediul concurenței. Responsabilitatea și ținuta morală cer să fie imperative în domeniul educației. E imperios să fie desființate lipsa de corectitudine, frauda, subiectivismul semidoct. Selecționarea și promovarea cadrelor din învățământ a fost, și este, caracterizată prin "antiselecție". Titlurile academice se cuvine să fie acordate de către comisii competente. Consider semnificativă redarea unui pasaj dintr-o pledoarie făcută de M. Eliade privitor la educație: "Educația însemnă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
a fost redactorul Actualității culturale românești la amintitul post (1982 - 1995) la care noi, cei din țară, ne-am sintonizat, cu mic cu mare, ani în șir, urechile. Astfel, Max Bănuș i se pare un "personaj agitat și descurcăreț, dar semidoct și mitoman", N. C. Munteanu, în ciuda umorului său sarcastic și popular, rămâne închis într-un secret orgoliu, în "sentimentul unei inextricabile singurătăți". De un profil elogios, inclusiv psihologic și stilistic, se bucură Emil Hurezeanu, Vlad Georgescu (pe care-l cunoscuse
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
însă ce roșcatul rom cubanez de șapte ani își făcea efectul (rezista incredibil la tării!), devenea receptiv la cele mai pitorești sau promiscue lucruri din acea incintă a "pierzaniei", tolerant chiar și cu barmanul, cu eternii valutiști, cu diverșii țuțeri semidocți, juriști, arhitecți, jurnaliști, poeți, pictori, ingineri, securiști deghizați în farmaciști, fie piloni ai regimului, fie ratați, dar cu darul băuturii, care sfârșeau prin a-l adora: toată acea faună amalgamată ce dorea să stea la masă cu el, simțea prezența
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pare să fie mai puțin o metodă și mai mult o stare, iar cei care vor să învețe ceva despre această știință vor fi dezamăgiți. Autoarea urăște cărțile de tipul "cutare disciplină pe înțelesul oricui" și crede că acestea creează semidocți, printr-un fel de "turism cognitiv" în care se angajează medici și arhitecți în goană după cultură generală. în consecință, alege să le vorbească "studenților deștepți" și tuturor acelora care nu caută o "carte de învățătură", ci una din care
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
mă refer la Dan Brown și al său "Cod al lui da Vinci". Iar, acum, că tot am citit fragmente din carte și am văzut și filmul, încă am dificultăți în a mă hotărî între două ipoteze: A. un cretin semidoct, B. un mini-geniu. Calitatea prozei mă îndreaptă către A. B-ul ar proveni din hipertrofierea semidoctismului: aici nu mai e vorba de o legătură primejdioasă, ci de sute. În oala codului intră o tonă de discipline, teologie, artă, ezoterism, istorie
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
iremediabil scăzut, ca să nu zic josnic? De unde provine această diferențiere? Firește, Petru Dumitriu are o mentalitate de ciocoi borît, iar Zaharia Stancu o mentalitate de iobag. Diferența lor nu este de clasă, ci de cultură. La Zaharia Stancu, se simte semidoctul iremediabil, pe cînd la Petru Dumitriu se întrevede cultura acumulată pe trepte, în mod alert și vocațional cert. Petru Dumitriu mi-este antipatic. Dar are altitudine". Pînă și ultracompromisului Dr. Petru Groza i se găsește o licărire de bună credință
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
id est invidia neagră a primului, incapabil a produce opere. Ca și cum o graniță trasată de Caliban l-ar împiedica pe critic să fie scriitor, iar pe scriitor să fie critic. Cu tot citatul din Ezra Pound, concepția etalată aparține unui semidoct: "În perioade de criză, tulburi, unii condeieri să se așeze deasupra creației beletristice, intimidînd, prin ponegrire sau hăulire (sic!), activitatea unor poeți, prozatori, dramaturgi, clasici, nu de puține ori, și contemporani, mai ales... Cine se poate sustrage din fața unor asemenea
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
a cultivat din capul locului. Artistă plastică de mare talent, Lena Constante se vede inclusă în lotul Pătrășcanu, desigur un ins "cultivat, beneficiar al unei formații universitare de prima mînă, inclusiv al unui doctorat în Germania", împrejurări ce stîrneau gelozia semidoctului Gheorghiu-Dej, dar - aci Liana Cozea s-ar fi cuvenit a face o precizare - la fel de intolerant și de abuziv ca și "tovarășii" săi a căror victimă a ajuns. Pedeapsa ce i s-a aplicat Lenei Constante, taxată drept "dușman al poporului
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
profesor universitar! Faptul că după 1990 s-au inventat facultăți și universități în cele mai umile cotloane ale țării nu înseamnă că sistemul universitar s-a democratizat. Singurul efect a fost lumpenizarea lui, prin accederea la catedre a mii de semidocți, care au beneficiat de șmecheria fesenisto-pesedistă a răsplătirii clientelei cu funcții și grade care să le satisfacă orgoliul și să le sporească încrederea în sistem: una e să furi la urne ca umil dascăl de cartier, alta ca ditamai profesorul
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
ivită dintr-o foarte bine articulată filozofie. Ca să nu divaghez prea mult, vorbesc despre filozofia Securității. Sigur că alăturarea acestor două cuvinte, filozofie și Securitate, e strigătoare la cer. Unde să descoperi filozofie la o adunătură de bestii violente, șantajiști, semidocți încântați de propria prostie, prestidigitatori ai scormonitului în gunoaie, mediocrități lacome, dormind cu icoana națiunii sub pernă și cu scheletul aceleiași sub pat, performeri ai voyersimului și virtuozi ai găurii din broasca ușii? Evident că nicăieri. Dar nu la Platon
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
decît într-una pragmatică și devine, pe nesimțite, nu un act punitiv, ci unul exorcizator. În contextul luptei pe care Paula Ribariu, acest David transparent și fragil, a angajat-o cu Muzeul Național de Artă Contemporană, cu acest Goliat infatuat, semidoct și dogmatic, întrebarea de la început este pe deplin legitimă. Textul care urmează, comentariu mai vechi la o expoziție a Paulei Ribariu, încearcă să readucă în discuție o prezență artistică remarcabilă și o conștiință profesională pe măsură. Așadar: cine este Paula
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
urmă, îi e încă și mai străin. Cum se justifică reticența aceasta? Sunt mai multe răspunsuri posibile. Unul singur, esențial. Anume acela că pentru Dan Sociu poezia începe acolo unde se termină psihologia. Și n-are voie să se desfășoare, semidoct, în loc de psihologie. De aceea, autorul Cântecelor eXcesive pare un cinic. La el, și numai la el, sentimentele luate în sine nu fac doi bani. În cel mai îndrăgostit dintre poemele volumului anterior, dragostea însăși e privită ca o aspirație de
Ultima oră by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5695_a_7020]
-
în numele dreptului la opinie acordat oricui ("stropșitoarele voci din public"), revistele prea des îngăduie terfelirea oricărui nume, acțiune "simptomatică pentru accentuata depreciere în conștiința publică a noțiunii de scriitor, devenit tot mai mult victima familiarității agresive a anonimilor mediocri și semidocți". Pe de altă parte, există realitatea de neocolit a colaboraționismului multor scriitori, a cedărilor morale și implicit estetice, în fața presiunilor puterii comuniste, ca și aceea a ierarhizărilor viciate prin oficializarea neavenită a unor prestigii sau marginalizarea nedreaptă a unor valori
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]