230 matches
-
li se pare că este de bonton să zici:” Ei au expertiză în această problemă, “ în loc de” Ei au experiență“, “competență “, etc. De asemenea, deși este un pleonasm, este la mare modă folosirea neologismului ”reiterat “, preluat din limba franceză- evident de către semidocți. În aceeași situație se află și la fel de impropriu este folosit cuvântul impact, de la impactus care înseamnă “izbit, lovit, tamponat “ folosind cuvântul impact în mod greșit de “efect, consecință “ , spunând cu prețiozitate” ... impactul asupra ... “ Deoarece “Limba noastră-i limbă sfântă, Limba
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
cum? ”Abilități ce se prind din zbor ca să facă... pentru ei numai și chipurile pentru cei de lângă..în fapt, sunt preocupați mai mult să “aibe” că de la asta pleacă tot.. Cumva acel semi-scop a ajuns scop ”mare” pentru inteligența de semidoct.. concret, nici mai mult nici mai puțin decât un orgoliu înclină că el e musai să aibe.. și, “să facă”... pe altul pe la spate mai concret..! ”Abilitățile acestea rezumându-se în fapt la “legea junglei” prin care trebuie să calce
“CALITĂŢILE” BĂRBATULUI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378049_a_379378]
-
scăzut sau de sărăcie, aceasta se datorează LĂCOMIEI NELIMITATE. După decembrie 1989 poporului român i s-a deschis calea istorică spre suveranitate și la autodeterminare totală, dar aceste deziderate nu se pot realiza din cauza INCOMPETENȚEI și IMORALITĂȚII proprilor noștri români semidocți, submediocri, incompetenți (paranoici) care se vor, prin autoimpunere a fi elite sau “genii” politice sau publice, precum și a corupției generalizate care stăpânește România. CORUPȚIA ÎN ROMÂNIA are forme de organizare supersofisticate, este planificată, în majoritatea cazurilor este generată de crima
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
albanez care și când respira făcea poante și un fost profesor parcă prins la copiat. Nu am perceput dacă sunt politicieni sau evadați de la balamuc. Pe peretele meu virtual, ca o dovadă de violență și prostie, tot felul de agramați, semidocți, vuvuzele ale galeriilor, pensionari visându-se în cârciumi jegoase din cartiere sordide, înjură. Fără argumente, fără rușine. Proletculți cu legitimație de facebook. Haite dezlănțuite. Cei care-l adulau ieri pe Băse îl vor sfâșia mâine pe Ponta sau Johannis. La
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
Acasa > Orizont > Atitudini > GEORGE PETROVAI - DESPRE CULȚI, INCULȚI, SEMIDOCȚI ȘI FALȘI CULȚI Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: „Societățile viitorului sau vor fi tot mai inculte sau nu vor mai fi deloc!” Având de regulă un scop în sine
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
în zilele și pe meleagurile noastre postdecembriste, unde e cât se poate de vizibil nu doar că adevărații oameni de cultură se împuținează, ci și că minoritatea acestora este deodată disprețuită și sistematic umilită de alarmantul spor biologico-social al inculților, semidocților și falșilor culți. Toți aceștia sunt nocivi pentru cultură prin apariția și întreținerea unor fenomene de masă de cel mai desăvârșit prost-gust, precum manelizarea și grosul festivalurilor care rămân la stadiul de aflare în treabă. Mi se va răspunde că
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
n-ar fi putrezi de bogați și România n-ar fi amenințată azi de un adevărat cancer al culturii și spiritualității. Dar cei mai nocivi pentru cultură sunt falșii culți, această oribilă grupare de inculți sadea și mai ales de semidocți cu pretenții, care se fac luntre și punte să-și poleiască pospaiul de cunoștințe cu diplome (bacalaureat, licențe, doctorate), dobândite pe căi strâmbe până la nelegiuire. Iar numărul acestora (mulți provin din rândul foștilor activiști) crește an de an, astfel că
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
boală”. Iar Confucius precizează în Analecte: „Când știi să socotești că știi; când nu știi să socotești că nu știi. Aceasta înseamnă cu adevărat a ști”. --------------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației, 7 martie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - DESPRE CULȚI, INCULȚI, SEMIDOCȚI ȘI FALȘI CULȚI / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
străină. Ea trebuie să asigure obligativitatea preciziei, siguranței, seriozității, a verificărilor îndelungate. Tradiția se poate afirma și prin intermediul concurenței. Responsabilitatea și ținuta morală cer să fie imperative în domeniul educației. E imperios să fie desființate lipsa de corectitudine, frauda, subiectivismul semidoct. Selecționarea și promovarea cadrelor din învățământ a fost, și este, caracterizată prin "antiselecție". Titlurile academice se cuvine să fie acordate de către comisii competente. Consider semnificativă redarea unui pasaj dintr-o pledoarie făcută de M. Eliade privitor la educație: "Educația însemnă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
unii critici de tiparul camilpetrescian. Încercarea de a trata într-un registru diferit o problematică similară o reprezintă comediile Fata morgana, poveste a peripețiilor unui examen de bacalaureat în provincie, și Scene din viața unui bădăran, memorabil portret al unui semidoct care se vrea autor dramatic, ambele satire ale mediocrității și imposturii, amintind prin unele caracteristici ritmica pieselor lui Mihail Sebastian. Arma secretă a lui Arhimede speculează valoarea comică a anacronismelor, într-o structură compozițională de feerie. În ampla culegere de
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
Dunării și, sub forma unui metaroman indirect, prietenia ciudată între porcarul Obrete, fost ziarist, și Ardiles, vag scriitor în căutare de subiecte, poreclit „Balzac al doilea” sau „cumpărătorul de iluzii”. Dezgustat de lume și în special de colegii ariviști și semidocți, Obrete se retrage din vârtejul evenimentelor („decât să mă las morfolit de porci-vidanjori, mai bine mă fac porcar”), bucurându-se de compania tânărului scriitor pe care încearcă să-l apropie cu mici povești inventate sau adevărate, „mirosind a pământ înecat
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
personaje antitetice, niște studente în ultimul an, care fac și un pas decisiv căsătorindu-se. Romanul reabilitează sărbătorescul existenței și transcrie, cu un realism stilistic expresiv, atmosfera juvenil-confuză dintr-un grup studențesc. Topografia banalității este și ea prezentă în limbajul semidoct, cu pretenții eseistice, din unele dezbateri la care sunt prezenți studenți și profesori. Ieșirea la mare (1985) se vrea o parabolă romanescă despre zbuciumul sufletesc provocat de înlănțuirea amețitoare a unor fapte excepționale, într-o lume labirintică, pe dos, care
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
cade pe antepenultima. Utilizatorii contemporani ai acestui cuvânt cred că este vorba de ultima situație și accentuează antepenultima silabă, provocând zâmbetele ironice ale auditorilor presupuși neavizați. Dar cei care se află în eroare nu sunt „receptorii învechiți”, ci „emițătorii moderni” semidocți. 7. Nu are mare importanță că expresia curriculum vitae a fost reactualizată, dar sărăcită de sensurile ei fabuloase și redusă, în mod ridicol, la înțelesul de „memoriu de activitate”. Adaptarea expresiei a început la români în 1990, prin intermediul mentalității anglo-saxone
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cum dorea Platon. Dar pepaideumenos nu era lipsit de cultura științifică întrucât, spunea Isocrate, nu poate eluda instrumentele acesteia, singurele care pot rafina judecata. O influență platonică? Poate. Dar Isocrate înțelegea perfect că omul de cultură nu poate fi un semidoct. I se atribuie lui Isocrate, pe nedrept, titlul de „părinte al învățământului umanist” (sau „părinte al umanioarelor”). Dar în Grecia elenistică nu putea fi vorba de vreo schizofrenică împărțire a culturii în „umanistă” și „realistă”. Pepaideumenos este „o personalitate integrală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
făcea între cei care studiaseră e)gkuklia maqhvmata (enkyklia mathémata = „învățătura enciclică”) și pretendenții Penelopei. Aceștia „aveau acces” la sclavele reginei din Itaca, dar nu și la nurii ei. „Mathemații” neglijau filosofia, rămânând fie un fel de „specialiști”, fie simpli semidocți 6. Așadar, e)gkukliVos paideia era, în esență, împlinire spirituală, adică Filosopia. Penelopa Perifronensis (Preaînțeleaptă) - și nu curtezanele efemere - decide și desăvârșește destinul lui Ulise. „Curtezanele”, adică diversele mathemata, nu sunt decât exerciții pregătitoare pentru marea lecție (mathema) a soartei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Iluminism și Modernism. În epoca elenistă nu a existat acea „prăpastie culturală” semnalată de Ch. Snow în anii ’50 ai secolului XX și care s-a căscat vertiginos în următoarele cinci decenii, devenind „genunea culturală” care ne-a caricaturizat în semidocți și „experți”. În epoca elenistă, quadrivium continua armonios trivium și se întregea prin filosofie într-o simfonie cosmică, de tip pitagoreic, care se sfârșea prin formarea „omului desăvârșit”, cel care prin moarte recâștiga athanasia, ba chiar și creșterea continuă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
când se întâlnesc „oamenii de știință” cu „oamenii de artă” și nu pot închega un dialog cultural. Deși „scientiștii” și „umaniștii” se consideră, fiecare, „oameni de cultură”, suntem nevoiți să constatăm cu stupefacție că ambele categorii sunt alcătuite din specialiști semidocți. Să fie acesta blestemul danaic adresat, poate, creștinilor din secolele al II-lea și al III-lea d.Hr. pentru repudierea marii culturi elene? Poate. Altfel avem de a face cu o transformare istorică, de proporții aproape mitice, la care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
domeniul educației au aflat că, în perioada interbelică și după al doilea război mondial, școala americană disprețuise și ignorase cu emfază rolul decisiv al disciplinelor umaniste în formarea personalității umane. Efectele erau devastatoare; apăruseră, în acest fel, cohorte de americani semidocți, pragmatici și apți pentru survive, dar care nu puteau recita măcar o strofă din poemele lui Edgar Allan Poe, nu citiseră nici măcar o pagină din Mark Twain și habar nu aveau cine a fost Shakespeare. Louise M. Berman a cerut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vorbă de școli creative și de resurecție paideutică! Tradițiile prăpastiei culturale, apărută în „amurgul Evului Mediu” prin separarea trivium-ului de quadrivium, sunt perpetuate habotnic. Cele două culturi - umanistă și realistă - continuă să rămână rupte în secolul XXI. Cei doi semidocți ai epocii moderne, umanistul și realistul, continuă să nu poată comunica între ei - mai mult, continuă să se specializeze în domenii din ce în ce mai înguste. Victimele acestei schizofrenii paideutice nu se vor putea adapta societății informatizate și „erei tehnotronice”. Se vor raporta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cel mai cultivat popor care a existat vreodată, iar glumele europenilor pe seama apaideusiei americanului de rând nu-și vor mai avea rostul - dimpotrivă, s-ar putea ca the middle man american din anul 2035 să se amuze copios pe seama europeanului semidoct și bun specialist: ospătar, taximetrist, agronom, frizer etc. 192. Elmore, Sykes, op. cit., p. 190. 193. Ibidem, p. 192. 194. J. Kingdon, Agendas, Alternatives, and Public Policies, Little, Brown, Boston, 1984. 195. Ibidem, pp. 92-93. 196. Ibidem, p. 12. 197. Elmore
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de câteva articole în care marele fizician „deconspira” această taină a culturii europene moderne: separarea dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”. Din cauza acestui păcat, majoritatea celor care se pretind, cu inocență și bună-credință, oameni de cultură sunt de fapt niște semidocți. Ei stăpânesc fie domeniul artelor, al literaturii și al filosofiei (umaniștii), fie domeniul științelor naturii și al matematicii (realiștii). O despărțire care, așa cum am arătat în această carte, își are originea în cele două componente ale curriculumului școlilor ecleziastice creștine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vreme de cel puțin un lustru la profesionalizarea precedată de formare riguroasă, a mobilizat mii și mii de „știriști” improvizați, consacrând „baroni de presă” cu trecut tulbure și pamfletari de o virulență suburbană, „deontologi” de ocazie și editorialiști egolatri, „analiști” semidocți și „comentatori” agramați. Din acest grup agitat, pestriț și ars de febra rostirii publice, s-au desprins, în ciuda dificultăților - controlul politico-mafiot al hârtiei și spațiului tipografic la început, încă semnificativele șicane similare ale sistemelor de distribuție, scăderea tirajelor după recăderea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sociologia și psihologia) sau (re)lansați împreună cu cele „doar” mutilate durabil (ca istoria), sunt și ei din ce în ce mai prezenți aici, dar nu toți se pot exprima inteligibil și în limba naturală, fără jargonul rebarbativ îndărătul căruia se ghicește absența reflecției, util semidocților pentru a-și da aere agresiv-defensive de savanți atunci când vorbesc despre lucrurile care preocupă toată societatea. În aceste discipline, schimbarea de generație este și cea mai frapantă. Pe de altă parte, dinspre aceste discipline ajung în spațiul public referințe și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
probleme care frământă massele, să fie citiți de masse. (Ă). Mai persistă Însă vechea mentalitate de castă Închisă a criticilor burghezi, a așazișilor „specialiști”, a căror „erudiție” stă În câteva citate și nume proprii. Jalnică poziție mic burgheză de tipic semidoct, de critic de saloane! Dacă analizăm cauzele rămânerii În urmă a criticii literare, față de creșterea generală a nivelului cultural și ideologic În țara noastră, vom recunoaște la baza tuturor acestor lipsuri o puternică influență a ideologiei burgheze care se manifestă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
practică biblistica ori patrologia cum ar practica schiul nautic ori saltul cu parașuta. Convingerea mea adâncă este că nu se poate intra În adâncimea textului biblic fără calitățile Înșirate de Luther. Dar ce ne facem cu tabăra „adversă”, a pioșilor semidocți, a aflătorilor În treabă, care se apucă să traducă ori să Îndrepte Biblia fără să fi Învățat cum trebuie nici greaca, nici ebraica, nici latina, fără să fi văzut În viața lor un manuscris, fără să știe exact cu ce
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]