1,062 matches
-
ca repere în diagnosticare și indici de evoluție a tulburărilor psihologicetc "3. Mecanismele de apărare ca repere în diagnosticare și indici de evoluție a tulburărilor psihologice" Reticența (sau chiar rezistența) unor psihanaliști față de ideea unui diagnostic, ca și respingerea oricărei semiologii - asimilată unei ingerințe comportamentalist-psihiatrice sterile - sunt bine cunoscute. Partizanii acestei poziții vor fi, fără îndoială, surprinși și poate chiar descumpăniți citind două lucrări recente. Prima, Psyho-analytic Diagnosis. Understanding Personality Structure in the Clinical Process (Diagnosticul psihanalitic. Pentru o înțelegere a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pot fi analizate ca reacții de apărare. Două alte contribuții vizează punerea în relație a diferitelor mecanisme de adaptare: cea a lui Ionescu (1993) și cea a lui Plutchik (1995). Contribuția lui Ionescu (1993) constituie, de fapt, o propunere de semiologie psihopatologică funcțională. Pornind de la unele critici aduse semiologiei psihiatrice clasice - considerată prea închistată și centrată pe simptom -, Ionescu propune cercetarea aspectelor semiologice care pot fi calificate drept funcționale în virtutea scopurilor lor: reducerea tensiunii pulsionale și a angoasei ce rezultă din
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
alte contribuții vizează punerea în relație a diferitelor mecanisme de adaptare: cea a lui Ionescu (1993) și cea a lui Plutchik (1995). Contribuția lui Ionescu (1993) constituie, de fapt, o propunere de semiologie psihopatologică funcțională. Pornind de la unele critici aduse semiologiei psihiatrice clasice - considerată prea închistată și centrată pe simptom -, Ionescu propune cercetarea aspectelor semiologice care pot fi calificate drept funcționale în virtutea scopurilor lor: reducerea tensiunii pulsionale și a angoasei ce rezultă din ea (ca în cazul mecanismelor de apărare) și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scopurilor lor: reducerea tensiunii pulsionale și a angoasei ce rezultă din ea (ca în cazul mecanismelor de apărare) și, respectiv, adaptarea la schimbare, la condițiile externe (ca atunci când avem în vedere mecanismele de degajare și de coping). Această viziune asupra semiologiei pune accent pe aspectul de proces de funcționare psihică și sugerează în același timp un continuum al mecanismelor de adaptare mergând de la apărare până la degajare și, apoi, la coping. Plutchik (1995) este de părere că fiecăreia dintre cele opt apărări
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
se racordeze cu „nivelul lumii personale” a pacientului, pentru că numai în acest fel poate fi obținut un rezultat bun. Potrivit lui K. Jaspers, eroarea fundamentală a psihiatriei clasice este de a încerca să explice stările sufletești numai cu instrumentele sistemelor de semiologie clinică (Frieddmann, 2000, p. 30-31). Foarte interesant este demersul de a defini normalitatea în spiritul fenomenologiei jaspersiene, de către R. Cambell: „Persoanele normale psihic sunt acele persoane care se află în armonie cu ele însele și cu mediul lor de viață
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
segmente ale corpului, mai frecventă la nivelul membrelor inferioare. Diplegia cerebrală este o formă de paralizie în care există leziuni, în ambele emisfere cerebrale, ale neuronilor care controlează mișcarea membrelor (fig. 17). DIPLEGIE ATAXICĂ - Afecțiune neurologică în care întâlnim asocierea semiologiei cerebeloase cu aceea de ordin piramidal, dar cu predominarea simptomatologiei ataxice, cum ar fi: tulburări de echilibru, dismetrie, disinergie (cocontracție). Frecvent se întâlnește hipotonia membrelor superioare și spasticitatea celor inferioare. Robănescu (1983) consideră că este mai logic să fie luată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pasivă de flexie a antebrațului pe braț determină un reflex de postură în mușchiul biceps. Reflexul de postură se caută cel mai frecvent la nivelul bicepsului brahial și al gambierului anterior. Exagerarea reflexului de postură reprezintă un semn important pentru semiologia extrapiramidală, în special în sindromul parkinsonian. Diminuarea sau abolirea reflexului de postură se întâlnește în leziunile arcului reflex simplu, leziuni piramidale și cerebeloase (Pendefunda et al., 1978). REFLEXOTERAPIE (< fr. réflexothérapie) - Metodă prin care se realizează creșterea excitabilității celulelor din cornul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
partea superioară a corpului. Clinostatismul prelungit le dereglează, apoi chiar le suspendă parțial prin dispariția excitantului continuu care le întreține. Reluarea lor după terminarea imobilizării nu se face imediat, ci într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă de tranziție. SEMIOLOGIE VESTIBULARĂ (fr. sémiologie vestibulaire) - Sistem de semne clinice și simptome care indică afecțiuni la nivelul structurilor vestibulare. Cauzele care acționează asupra sistemului vestibular sunt variate: infecții, tumori, tulburări circulatorii etc. Suferința diverselor etaje poate fi recunoscută prin simptomatologia proprie. Simptomele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
coord.) (1983), Tratat de medicină internă, vol. I, Editura Medicală, București. Păunescu, C., Mușu, I. (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Editura Medicală, București. Pease, A. (2002), Limbajul trupului, Editura Polimark, București. Pendefunda, Gh., Nemțeanu, E., Ștefanache, F. (1978), Semiologie neurologică, Editura Medicală, București. Pendefunda, Gh., Ștefanache, F., Pendefunda, L. (1992), Semiologie neurologică, Editura Contact Internațional, Iași. Piaget, J. (1965), Psihologia inteligenței, Editura Științifică, București. Piaget, J., Inhelder, B. (1966), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Pick, L., Vayer
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
C., Mușu, I. (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Editura Medicală, București. Pease, A. (2002), Limbajul trupului, Editura Polimark, București. Pendefunda, Gh., Nemțeanu, E., Ștefanache, F. (1978), Semiologie neurologică, Editura Medicală, București. Pendefunda, Gh., Ștefanache, F., Pendefunda, L. (1992), Semiologie neurologică, Editura Contact Internațional, Iași. Piaget, J. (1965), Psihologia inteligenței, Editura Științifică, București. Piaget, J., Inhelder, B. (1966), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Pick, L., Vayer, P. (1978), Éducation psychomotrice et arriération mentale, Doin, Paris. Plas, F., Hagron
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
un bestseller planetar, dovedind astfel că pariul semiologului cu romanul a fost câștigat cu brio. După succesul mondial cu această carte (pentru care i-a fost intentat și un proces de plagiat de către un grec - aceasta fiind una dintre festele semiologiei!), iată-l aventurându-se Într-o Întreprindere romanescă și mai ambițioasă, care a Întrecut cu mult proba inițială. Pendulul lui Foucault e un megaroman, elaborat cu ingeniozitate inginerească, prin adjoncțiunea programatică a diverselor nivele/etaje semantice și stilistice; e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
construcții, Înțelege prea târziu imposibilitatea opririi mașinăriei infernale și se autosacrifică orgolios În numele semiozei infinite. Oscilațiile Pendulului Înscriu cu sângele lui concluzia negativă a Căutării. Se pare că marele Plan trebuie căutat În altă parte. Eșecul lui Belbo și al semiologiei (de a substitui lumea cu semnele) este evident. Subiectul nu se autoconstituie decât prin acceptarea impactului natural dintre semn (cuvânt) și lucru. Altfel, secretul ontologic nu trebuie dezvăluit, Întrucât semioza extremă conduce la grotesc și nu la cunoașterea adevărată. Lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
o vede arzînd de frăgezime, Din creștet pînă-n talpe mă prinde un fior Ce m-arde și mă-ngheajă, m-apasă cu cruzime, Și gura-mi se Închide și capu-mi pare mor.” 9. SÎnt și chinuri mai subtile În această semiologie a amorului. De pildă solitudinea. Conachi o trece În rîndul tiranilor care Îl asupresc grozav. Sentimentul mai general este că iubirea introduce bărbatul Într-o Închisoare teribilă: „Singurătatea, tu ești Tiranul carele arzi Inimile omenești Cu urît și cu năcaz
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unde-i mila ce izvora dintr-a tăi! Toate s-au sfîrșit, dar moartea măcar cu cruzimea sa Legăturile iubirii n-au putut deființa...” 11. PÎnă a vedea continuarea acestui jurămînt tristanian la năsălia Isoldci (Zulniei), să ne Întoarcem la semiologia erosului și să vedem armele lui de represiune. Am citat deja cuțîtul care pare a fi, dintre instrumentele sîngeroase, acela pentru care Conachi are predilecție. Amorul umblă, așadar, cu un cuțît În mină și Înjunghie, despică, „dă În inimă”... În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
potop de tînguire”. Figura catastrofei. 7. Vasalitatea sentimentală. 8. Dreptul de a boci. Petrecerea În suferință. Privirea, substanța, cea mai inflamabilă. Plîns, oftat, suspin, leșin, afazie. 9. Năcazurile pasiunii erotice. MÎhnăciunea mare, jalea și dorul. 10. Milostivirea. Strategia seducției. 11. Semiologia erosului: armele de represiune. 12. Mecanismele imposturii erotice: durerea Întoarsă spre plăcere. 13. CÎnt amorul și armele lui... Atoposul discursului Îndrăgostit. 14. Arta fugii. Exilul amoros. Peisajul erotic. Spațiile securizante: iatacul și locul tainic. „Copaciul cel mare”. 15. Un obiect
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
anumit tablou clinic, format adesea din elemente afectiv-emoționale/subiective, cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice interrelate; în unele situații, boala poate să nu aibă un tablou clinic identificabil sau ușor identificabil. Tabloul clinic - numit și simptomatologia pacientului - conține semne și simptome. Semiologia (gr. semeion - semn, marcă distinctivă; logos - discurs, știință) este știința care se ocupă cu studiul acestora. Semnele (lat. signum - însemnare, marcă) sunt forme de manifestare a bolii care pot fi identificate de clinician sau de altă persoană, inclusiv de către pacient
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
of Affective Disorders, 25, 21-30. Beck, A.T. (1976). Cognitive therapy for emotional disorders. New York: International University Press. Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F. și Emery, G. (1979). Cognitive therapy of depression. New York: Guilford Press. Boloșiu, H.D. (1990). Semiologie medicală. Cluj-Napoca: Medex. Buss, D. M. (1998). Psychological sex differences: Origins through sexual selection. În Clinchy, B.M. & Norem, J. K. (Eds.), The Gender and Psychology Reader. New York: New York University Press. Buss, D.M. (2001). Human nature and culture: an evolutionary psychological
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
2.1.6. Testarea calităților funcției verbale / 67 3.2.2. Probe pentru investigarea personalității / 68 3.2.2.1. Tehnicile analitice / 68 3.2.2.2. Chestionarele / 70 3.2.2.3. Testele proiective / 73 Capitolul 4. Elemente de semiologie psihiatrică / 81 4.1. Semiologia proceselor cognitive / 81 4.1.1. Percepția și tulburările ei / 81 4.1.1.1. Tulburări cantitative ale percepției / 81 4.1.1.2. Tulburări calitative ale percepție / 82 4.1.2. Atenția și tulburările
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
funcției verbale / 67 3.2.2. Probe pentru investigarea personalității / 68 3.2.2.1. Tehnicile analitice / 68 3.2.2.2. Chestionarele / 70 3.2.2.3. Testele proiective / 73 Capitolul 4. Elemente de semiologie psihiatrică / 81 4.1. Semiologia proceselor cognitive / 81 4.1.1. Percepția și tulburările ei / 81 4.1.1.1. Tulburări cantitative ale percepției / 81 4.1.1.2. Tulburări calitative ale percepție / 82 4.1.2. Atenția și tulburările ei / 88 4.1.3
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
proiecție sau ca transsubiectivitate individuală (Enăchescu, 2001)9. Elementele psihopatologiei sunt și vor fi întâlnite mereu în structura psihologiei clinice deoarece orice abordare sau referire la psihologia clinică nu se poate rezuma doar la o prezentare succintă a elementelor de semiologie psihiatrică. Acest fapt se explică deoarece nu se poate vorbi de tulburări fără să se dea un conținut psihopatologic acestor tulburări. Cu atât mai mult cu cât pentru medici psihiatria a fost considerată doar o dexteritate, iar pentru psihologi psihopatologia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
test după un mare număr de încercări și erori, ca fiind culori reprezentative pentru alte caracteristici pe care individul le va plasa, în mod normal, în aria funcțională indiferentă a testului sau chiar le va respinge. Capitolul 4 Elemente de semiologie psihiatrică 4.1. Semiologia proceselor cognitive 4.1.1. Percepția și tulburările ei Percepția este un proces neuropsihic complex care reflectă obiectele și fenomenele în totalitatea lor, cu toate însușirile lor. La baza percepției stă senzația, definită ca reflectarea însușirilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
număr de încercări și erori, ca fiind culori reprezentative pentru alte caracteristici pe care individul le va plasa, în mod normal, în aria funcțională indiferentă a testului sau chiar le va respinge. Capitolul 4 Elemente de semiologie psihiatrică 4.1. Semiologia proceselor cognitive 4.1.1. Percepția și tulburările ei Percepția este un proces neuropsihic complex care reflectă obiectele și fenomenele în totalitatea lor, cu toate însușirile lor. La baza percepției stă senzația, definită ca reflectarea însușirilor separate ale obiectelor și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cărților medicale” în care semnează dr. Nicu Botezatu, dr. Calu Lucica și dr. Iorgu Gălățeanu recenzii despre „Îngrijirea vârstnicilor cu obs trucție urinară joasă” și „Hemoperfuzia”; „Fluorochinol onele”, „Studii, tehnici și metode de protetică dentară”, „Constipația c ronică”, „Curs de semiologie medicală, dr. Laura Ciobanu, șef lucrări U.M.F. „Gr. T. Popa” Iași, clinica a VI‐ a medicală, Spitalul clinic recuperare, medic primar interne și pneumologie , împreună cu dr. Lăcrămioara Cebotaru, medic rezident M.F. semnează „O posibilă cauză de urticare cronică „la orice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în urmă în traiectul existențial al pacientului ? Diferite studii bazate pe metodologii diverse tind să sprijine ipoteza care consideră schizofrenia ca o "procesualitate morbidă”. Un asemenea abord care face apel mai ales la experiența clinică a medicului practician împune ca semiologia să caute să rețină ceva mult mai important și mai ii central (și oricum mai puțin anecdotal decât "aerul bizar", "impresia de schizofrenie", în fine tot cortegiu de observații mai mult sau mai puțin pertinente pe care clinicianul psihiatru le
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este important și adesea paradoxal; nu este vorba, evident, de o simplă obiectivare a unor semne, ci de o abordare care va permite degajarea reperelor ce vor permite o atitudine adaptată la realitate, câteodată evitarea unui pasaj la acte. Această semiologie multiformă și complexă, găsește un sprijin într-o bună cunoaștere a proceselor de construcție subiective, de achiziții cognitive și sociale și de modele de comunicare care intervin în relațiile cu realitatea. Indicații: Până nu de mult, în perivința indicațiilor de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]