440 matches
-
Paraschiva". ("Eu l-am văzut pe Corneliu Coposu". ("Eu m-am rugat.")) Am preferat această includere a schemelor analitice construite deoarece toate se bazează pe teme religioase. • schemă de interpretare este structurată pe: (1) un singur vârf (EU) din careul semiotic al relațiilor politice. (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agent-participant: Emil Constantinescu * co-agenți-participanți: doi studenți, mii de oameni (SAC4); umbră (SAC 4.a.) * element perceptual: Corneliu Coposu (SAC 4.a.) • schemă de predicație este centrată pe un proces cognitiv (μ: a
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fie conștient de faptul că dincolo de simple imagini reprezentaționale (non)verbale, există anumite semnificații sociale, culturale și politice. ÎI.4.b.1. Doi "lupi" politici românești Cele două instanțe metafictive politice constituie reprezentarea nonverbală și verbală a contracandidatului, fiind transferul semiotic de la extensiunea către intensiunea conceptului de lup: * pe de o parte, este imaginea prototipica a lupului politic generic, adaptată la contextul spațial și temporal cultural (campania electorală din 2000 pentru funcția de primar al capitalei; creator Corneliu-Vadim Tudor); * pe de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care abia așteaptă să îi deschideți, pentru a va înghiți pe nerăsuflate. Nu deschideți ușa la hoți, la impostori, la mafioți! Structura narativa pe care se axează piesă verbală metafictivă a lui C.-V. Tudor poate fi analizată prin sistemul semiotic al lui Kress și van Leeuwen (2006): a) participanți reprezentați și participanți interactivi. Elementele deictice (pronumele personale) sunt indici ai participanților creați de C.-V. Tudor. Triada electorală este reprezentată de participanții interactivi: candidat contracandidați electorat. Această relație este reprezentată
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
legături opoziționale binare pentru punctul VOI (tinerii curajoși/ votanții isteți, aceia care nu cred în vocile prefăcute ale lupilor politici versus alegătorii mai în vârstă/ votanții creduli). Astfel, cei patru participanți din piesă metafictivă pot fi reprezentați în următorul careu semiotic (Greimas, 1983), construit pe următoarele tipuri de relații: * relația de contrarietate: s1 (reguli de prescriere: C.-V. TUDOR = IISUS) versus s2 (reguli de interdicție: CONTRACANDIDAȚI = LUPI); * relația de contradicție (s1 / ~ s1; s2 / ~s2): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții creduli; contracandidații
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Iisus)/ votanții isteți; contracandidații (lupii)/ votanții creduli. Această relație este, de fapt, construită pe o anumită necesitate logică: prezenta alegătorilor curajoși implică existența unui Iisus politic, în timp ce prezenta unor votanți slabi implică voturi pentru contracandidați. c) modalitatea. Acest ultim sistem semiotic pe care Kress și van Leeuwen (2006: 155) îl menționează se concentrează asupra "culorii" reprezentării prin tonul atacului verbal. Tonul critic asociat parodiei ia forma unui terorism verbal. C.-V. Tudor nu se oprește la metasimbolul lupului politic, ci atacă
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
principalul protagonist implicat este Ion Iliescu, constituie intensiunea vizuală a conceptului de lup. Pentru a trece dincolo de această piesă politică metafictivă și a intelege procesul creativ pe care se axează metamorfoza narativa a lui Ion Iliescu, vom aplica același sistem semiotic din semiotica socială a lui Kress și van Leuween (1996): a) participanți reprezentați. Povestea politică din anul 2000 are următoarele personaje: alegătorii, tinerii PD-iști, bunicuța și primarul general. Acest act al numirii personajelor principale ne conduce către un nivel
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
-iști sunt cea mai bună soluție pentru viitorul țării. Dar reprezentările vizuale din subcâmpul din dreapta stârnesc confuzie deoarece chiar dacă, teoretic, ar trebui să fie corelate cu realitatea, caricatură că intertext trimite către aparentă, aspect care va fi discutat în sistemul semiotic al modalității. c) modalitatea. Distanță critică din cadrul parodiei se obține exact prin acest joc al fotografiei (realitate) și caricatură (aparentă). Astfel, asistăm la o dublă reîntoarcere la copilărie: pe de o parte, prin povestea Fraților Grimm ca punct de pornire
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pentru a se clădi clăile de fan sau de grâu, ca armă de luptă etc.); (Spc) bucată de lemn sau de metal ascuțită la un capăt, folosită ca instrument de tortură. b) planul logico-semiotic. Noțiunea/ conceptul/ semnificatul (B) este reprezentat semiotic prin idiomurile (nivelul meta-metaformelor) (A1 2) construite pe semnificanții/ obiecte explicite țeapă, zahărel. A1 = a duce cu zăhărelul. "A duce cu zăhărelul" este un prim semnificant folosit de Alianță D.A. și are următorul semnificat: a abuză de bună-credință a cuiva
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Pornind de la această ultimă teorie, analiza noastră oferă o interpretare semiotica a identității personajului baroneasă din nuvelă cu același titlu, scrisă de Liviu Rebreanu. Identitatea este definită prin nume (identitate socială), dar și prin acțiuni imaginare care formează un careu semiotic construit pe contradicții logice (realitate versus non-realitate; vis versus non-vis) și pe contrarietăți (realitate versus vis; non-realitate versus non-vis). În căutarea unor obiecte de valoare (O), care devin simulacre pasionale (iubirea pentru bani și iubirea pasionala), subiectul semiotic (Ileana Măriucăi
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un careu semiotic construit pe contradicții logice (realitate versus non-realitate; vis versus non-vis) și pe contrarietăți (realitate versus vis; non-realitate versus non-vis). În căutarea unor obiecte de valoare (O), care devin simulacre pasionale (iubirea pentru bani și iubirea pasionala), subiectul semiotic (Ileana Măriucăi lui Dosoftei = S) parcurge un traseu generativ prin ceea ce Greimas și Fontanille ([1991] 1997) numesc modurile de existență (virtualizare, actualizare, potențializare, realizare) ale subiectului pasional care intră în relații de tensivitate pentru a-și realiza visul. ÎI.5
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
prin capacitatea biologică de a înțelege senzorial semnele din mediu și o instanță de reprezentare prin utilizarea deliberată a semnelor pentru a modela lumea în linii simple (iconicitate) sau în forme complicate (indexicalitate și simbolicitate). Pășind în această "rețea semiotica" (semiotic web Sebeok 1975), nu trebuie să ne simțim "prizonierii" unei terminologii variate, ci dimpotrivă, trebuie să știm să fabricăm propria rețea de (de)codare. Cele patru sisteme semiotice (participanți reprezentanți, compoziția, modalitatea, participanți interactivi) ne învață să deconstruim și să
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Internațional Conference, pp. 524-532, Bacău, Ed. "Alam Mater" Cmeciu, Camelia (2008a), "Managing the Semiotics beyond Fairy-Tales în Political Discourse", în Buletin Științific Universitatea George Bacovia, pp. 260-274, Bacău, Ed. Universității "George Bacovia" Cmeciu, Camelia; Wąsik, Zdzisław (2008b), "Metaphors aș a Semiotic Means în the Molding of Political Identities", în Zdzisław Wąsik și Tomasz Komendziński (editori), Philologica Wratislaviensia: From Grammar to Discourse, pp. 133-148, Frankfurt am Main, Berlin, Peter Lang Cmeciu, Camelia (2008c), "The Style of Political Images", în Stanisłw Gajda (ed.
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
133-148, Frankfurt am Main, Berlin, Peter Lang Cmeciu, Camelia (2008c), "The Style of Political Images", în Stanisłw Gajda (ed.), Stylistica XVII, Meaning and Style, pp. 201-223. Cmeciu, Camelia; Ferenț, Ana-Maria (2008d), "When the Bird Flu Strikes the Corporate Identity. A Semiotic Approach to Corporate Crisis Management", prezentată la conferință internațională AROSS Transmodernity: Managing Global Communication, Slănic-Moldova, 23-25 octombrie 2008 Cmeciu, Doina (2003), Signifying Systems în Literary Texts, Bacău, Editura "Egal" Coman, Mihai (1999), Introducere în sistemul mass-media, Iași, POLIROM Coman, Cristina
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Curtin, P. A., Gaither, Ț. K. (2005), "Privileging identity, difference, and power: The circuit of culture aș a basis for public relations theory", în Journal of Public Relations Research, 17(2), pp. 91-115 Danesi, Marcel (1999), "The Interconnectedness Principle and the Semiotic Analysis of Discourse", în Applied Semiotics, 3 (6/7), pp. 97-104 Danesi, Marcel (2002), "Abstract Concept-Formation aș Metaphorical Layering", în Studies în Communication Sciences, 2 (1), pp. 1-22 De Grauwe, Sophie (2003), "The Possibility of Minimal Units în the Filmic
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1996, 2001, 2006), Theo van Leeuwen (1999, 2005) or Rick Iedema (2001), constitutes the most suitable theoretical background în order to make a plea for "melting" strictly disciplinary fields. Adopting a critical analysis to the mechanisms of representations through visual semiotic resources, social semiotics hâș, aș its main aim, both the interpretation of texts within their co(n)texts and the interpretation of the ideological implications beyond the economic, political, cultural and social tendencies. Part I Towards a social semiotics Living
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
see I.3). Having aș premises the fact that the use of a symbolic image presupposes a decoding both of the structure and of the effects (Sfez [1988] 2000: 99), the perspective that our analyses will focus on is a semiotic one. Beyond this theoretical approach, there lies a threefold reasoning: d) Semiotics could be associated to the concept of metamorphosis due to its double vălence (Eco [1976] 1979): a semiotics of signification (a theory of codes aș systems of signification
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
signification (a theory of codes aș systems of signification which links present units to absent ones) and a semiotics of communication (a theory of sign production where the interlocutor plays a very important role). e) The discursive production of the semiotic object is achieved through a continuous and constant interference between Peirce's concepts of firstness, secondness and thirdness, on the one hand, and, on the other hand, the different types of physical labor (Eco [1976] 1979: 218), namely recognition, ostension
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1996, 2001, 2006; Van Leeuwen 1999, 2005). The main idea of social semiotics (Hodge, Kress 1988; Kress, Van Leeuwen 1996, 2001; Van Leeuwen 2001, 2005; Iedema 2001; Jewitt, Oyama 2001) focuses on the way în which human beings use the semiotic resources both to produce communicative artifacts, and to interpret them, which also implies a form of semiotic production within the context of some specific economic and cultural situations and practices which will lead towards some power relations. Social semiotics deals
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Van Leeuwen 1996, 2001; Van Leeuwen 2001, 2005; Iedema 2001; Jewitt, Oyama 2001) focuses on the way în which human beings use the semiotic resources both to produce communicative artifacts, and to interpret them, which also implies a form of semiotic production within the context of some specific economic and cultural situations and practices which will lead towards some power relations. Social semiotics deals with "semiotic systems în their social and historical determination" (de Grauwe 2003), because it is based on
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
both to produce communicative artifacts, and to interpret them, which also implies a form of semiotic production within the context of some specific economic and cultural situations and practices which will lead towards some power relations. Social semiotics deals with "semiotic systems în their social and historical determination" (de Grauwe 2003), because it is based on funcțional linguistics, namely on M.A.K. Halliday's statement that semiotic systems have three metafunctions: the ideațional, the interpersonal, and the textual 1. We
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
and practices which will lead towards some power relations. Social semiotics deals with "semiotic systems în their social and historical determination" (de Grauwe 2003), because it is based on funcțional linguistics, namely on M.A.K. Halliday's statement that semiotic systems have three metafunctions: the ideațional, the interpersonal, and the textual 1. We consider that CDA (Critical Discourse Analysis), promoted by Teun van Dijk (1977, 1985) or Norman Fairclough (1989), hâș a great influence on the moulding of a theoretical
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
challenges of the dominance relations (van Dijk 1990: 249), its main thesis being that any representation and social cognitive process hâș an important discursive dimension whose ideological macro-structure is built on some expressive, relațional and experiențial values. ÎI. Discourse a semiotic analysis Beyond the discursive rubik cube The shaping of the discursive (rubik) cube (Cmeciu C. 2005a: 39-43) hâș been the outcome of a deșire to surpass the linear representations of a communication exchange between a sender and a receiver and
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
associate the marbles from Umberto Eco's box ([1976] 1997: 124), the metaphor used for the discursive rubik cube, to those linguistic objects/ words and nonverbal objects which are manipulated în textual structures and which have a potențial of becoming semiotic resources 3. The image of a society could be interpreted through what Charles Sanders Peirce lays beyond the knowledge-communication process, namely "a relationship of progressive adequation between two fundamentally opposed elements, "objects" and "signs"". The vectors of determination and representation
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
process, namely "a relationship of progressive adequation between two fundamentally opposed elements, "objects" and "signs"". The vectors of determination and representation that characterize an object and, respectively, a sign, are governed by a flow. The important thing în understanding this semiotic flow lies within the semantics of prepositions which reveals an implicit metaphor of a journey: * a flow from an object to a sign. The preposition "to" assigns to the sign the thematic role of a goal (Cornilescu 1995), a point
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
signs, în that signs mediate relations between their objects and their interpretants. It may be manifested by representation, thought, continuity, order, unity, or generality Layer of metasymbols: traces to a culture's historical past, being governed by conventions. A spațial semiotic grammar This necessary interdependence between the three categories and the metaphorical levels implies a certain flow within a semiotic space where, according to Yuri Lotman (1990), there lies the core of the whole culture. Starting from Lotman's concept of
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]