444 matches
-
enunțător (sau emițător) a tuturor mijloacelor pentru a-l determina pe interlocutor (receptor) să accepte o relație enunțiativă, astfel încît comunicarea să devină eficientă. Persuasiunea are două moduri de a se concretiza: ca un act cognitiv (cînd este un proces semiotic ce constă în realizarea unui act credibil, producînd o fundamentare ontologică) și ca un fapt perlocutoriu (cînd provoacă o acțiune și se apropie de manipulare). De aceea, a n a l i z a d i s c u r
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
existența referentului, deoarece unele semne se pot raporta la referenți precum inorogul sau zmeul, fără ca existența acestora să fie autentică. Problema principală în legătură cu referentul este aceea a posibilității lui de a exista în afara limbii, adică într-o lume exterioară universului semiotic. Potrivit teoriei lingviștilor americani E. Sapir și B. L. Whorf, nu există însă posibilitatea de a disocia între reprezentarea lumii și sistemul lingvistic, astfel încît lumea nu este receptată decît prin prisma limbii, neexistînd referenți autonomi. De asemenea, din perspectiva
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
registrul este intonația sau nivelul melodic (mijlociu) cu care se rostește un enunț (sau o frază). În lingvistică, termenul registru este uneori considerat un sinonim al lui nivel, cu acestă valoare avînd însă adesea conotații sociale ce țin de sistemul semiotic, căci vizează o variantă a limbii selectată de vorbitor în funcție de situația de comunicare sau de statutul lui social. De aceea, în sociolingvistică, termenul acesta desemnează o varietate izolabilă a unei limbi, care este folosită în anumite condiții sociale, deși, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
c u r s u l u i din perspectivă semantică și logică poate omologa valabilitatea concluziei. V. argumentare, discurs, inferență, paralogism, raționament. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO SIMBOL. Cu definiții sensibil diferențiate de la un sistem semiotic la altul, termenul simbol rămîne, în principiu, cu un conținut apropiat celui atribuit de Ferdinand de Saussure: este un semn motivat, deoarece are o anumită legătură naturală între semnificat și semnificant. De aceea, simbolul se opune semnului arbitrar, care este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textuale care se oglindesc în totalitatea elementelor specific lingvistice (fonologice, morfologice), relațiile dintre unitățile textuale și produsul complex al conținutului lor semantic. Dacă textul se circumscrie limbii, se poate admite, după opinia lui H. Plett, că, din punct de vedere semiotic, textul este un supra-semn (macro-semn la E. Coșeriu) lingvistic, bazat pe convenție socială și pe arbitrarietate manifestată prin semnificanți, semnificații și referenți diferiți, o unitate funcțională de tip comunicativ. În viziune poststucturalistă, problematica definirii textului se extinde prin antrenarea unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evoluția științelor limbii în secolul al XX-lea. Lucrări de referință: Collected Papers, Harvard University Press, Cambridge, 1931-1935, vol. 1-6, 1931-1935 (Charles Hartshorne, Paul Weiss, eds.); vol. 7-8, 1958 (Arthur W. Burks, ed.); Pieirce, C. S., Welby-Gregory, Victoria (Lady Welby), Semiotic and Significs. The Correspondence between C. S. Peirce and Victoria Lady Welby, (ed. Charles S. Hardwick, James Cook), Indiana University Press, Bloomington and Indianapolis, IN, 1977. Chaïm PERELMAN (1912-1984), specialist în drept, logică și morală, profesor la Universitatea din Bruxelles
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
străinătate: The Style of Political Image în Stylistyka XVII Style and Meaning, Opole, 2008; "Spinning the thread/(ț)s" around images of time, în Język a komunikacja 24, Studies în American Language, Culture and Literature, Cracovia, 2009; Metaphors aș a semiotic means în the molding of political identities (Camelia Cmeciu, Zdzisław Wąsik), în Philologica Wratislaviensia: From Grammar to Discourse, Berlin, 2009. CameliaMihaela Cmeciu, Semiotici textuale (c) 2010 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editura academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în gestiunea crizei gripei aviare Agricolă Internațional Bacău de/reconstrucția identității corporatiste /66 ÎI.3.a. Dincolo de criză corporatistă semiotica fricii /68 ÎI.3.b. Gripă aviară o stare de fapt globală /71 ÎI.3.c. Agricolă Internațional un participant semiotic /73 ÎI.3.d. Discursul (non)fricii /76 ÎI.3.d.1. Campania Bio-securizat un semn al responsabilității sociale /77 ÎI.4. Semiotica textuala politică /82 ÎI.4.a. O semantica a predicației electorale Ion Iliescu versus Emil Constantinescu (1996
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
inspirat în demersurile sale teoretice și metodologice din filosofie, antropologie, sociologie, adoptând o atitudine paternalista și integratoare în raport cu celelalte științe sociale (Umberto Eco vorbea chiar de vampirismul semioticii care invadează toate domeniile); această abordare combinată cu limbajul ermetic (al careului semiotic, actanților, actorilor, funcțiilor) a trezit ostilitatea unor cercetători de teren că și reticența mediilor academice lente în incorporarea noii discipline la nivelul programelor de licență și masterale, ca și la cel doctoral. Odată cu răsturnarea de perspectivă pragmatică a anilor '80
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
polivalenta centripeta a inserției în social. Ea se dezvoltă prioritar că semiotica aplicată, vizând discipline precum marketingul și publicitatea, comunicarea instituțională și politică, analiza media, dar și soluții praxiologice (fragmentare sau integratoare) Conceptele semioticii structuraliste (opoziție binara, secvență narativa, careu semiotic etc.) sunt încorporate în câmpuri multiple, se asociază cercetării calitative și generează ceea ce s-a numit semiotica operațională sau semiotica socială. Metodele structurale, lexicale, actanțiale ale semioticii pure și dure anilor 60-70 se îmbogățesc cu studii locale interesate de narațiunea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
texte (nu numai literare) care ne invadează lumea în care trăim; parcurgând traseul semioticilor textuale, cititorul descoperă că puterea de a transforma textele în discursuri se află în el însuși, că poate deveni participant interactiv ca entitate a unui proces semiotic complex. Lucrare de sinteză, în acord cu cercetarea internațională cea mai actuala, Semiotici textuale evidențiază cu pregnanta și pertinenta interconectivitatea discursurilor, a subiecților și a produselor și manieră lor de functionare în cadrul a două procese: cel comunicativ (aducându-se în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1976] 2003): semiotica semnificării (o teorie a codurilor, văzute că sisteme de semnificare care cuplează unități prezente cu entități absențe) și semiotica comunicării (o teorie a producției de semne, unde interlocutorul joacă un rol important). b) Producția discursiva a obiectului semiotic se obține printr-o continuă și permanentă interferență între conceptele peirceiene de primitate, secunditate și terțitate sau între diferitele tipuri de travaliu fizic (Eco [1976] 2003: 236), cum ar fi recunoașterea, ostensiunea, replicile și invențiile. c) Semiotica este axată pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
si anume "relația de adecvare progresivă între două elemente fundamental opuse, adică "obiectele" și "semnele"". Vectorii determinării și reprezentării care caracterizează un obiect și respectiv un semn sunt guvernați de un "flux" (flow). Suntem de părere că înțelegerea acestui flux semiotic se află în semantica prepozițiilor care ascund o metaforă implicită a unei călătorii: * un flux de la obiect către semn. Prepoziția "către" conferă semnului rolul tematic (Cornilescu 1995) de "țintă", un punct spațial care, odată atins, va presupune o finalizare a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
reprezentare, gândire, ordine și unitate. Nivelul metasimbolurilor: mărci ale unui trecut istoric cultural, guvernat de convenții. I.1.a. O gramatică semiotica spațială Această necesară interdependenta dintre cele trei categorii și nivelurile metaforice implică o anumita curgere într-un spațiu semiotic care, în opinia lui Yuri Lotman (1990), este esența întregii culturi. Pornind de la conceptul lui Lotman de "semiosferă", definit că rezultatul și condiția dezvoltării culturii, si de la conceptul lui Vernadsky de "biosferă", definit că lipsa unei autonomii între organismele vii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ideologice, economice, politico-culturale etc. I.2.b. Multimodalitate → resemiotizare Transcenderea dincolo de granițele unui text și contopirea într-o singură compoziție a elementelor lingvistice, vizuale, kinezice, muzicale sau de design au condus către introducerea în semiotica socială a unui nou sistem semiotic, si anume multimodalitatea (Fairclough 1992; Fairclough și Wodak 1997; Kress și Van Leeuwen 1990, 1996; Van Leeuwen 1999, 2005; Van Leeuwen și Jewitt 2000). O reconsiderare a peisajului semiotic era necesară datorită factorilor culturali și sociali (Kress, Van Leeuwen 2006
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
au condus către introducerea în semiotica socială a unui nou sistem semiotic, si anume multimodalitatea (Fairclough 1992; Fairclough și Wodak 1997; Kress și Van Leeuwen 1990, 1996; Van Leeuwen 1999, 2005; Van Leeuwen și Jewitt 2000). O reconsiderare a peisajului semiotic era necesară datorită factorilor culturali și sociali (Kress, Van Leeuwen 2006: 34). Intensificarea diversității lingvistice și culturale în interiorul granițelor aceluiași stat a condus către multiculturalism, pe de o parte, iar, pe de altă parte, avântul tehnologic și un circuit global
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
putere în interacțiunea cu textul; * se ajunge de la un text la un discurs prin decodarea intereselor care relevă istorii culturale și sociale, contexte sociale actuale sau contextul comunicațional; * existența unei relații de motivare între semnificant și semnificat. Asociați cu sistemul semiotic al participanților interactivi (Kress, van Leeuwen 2006), enunțătorul (producătorul) și destinatarul devin protagoniștii unei semiotici a acțiunii (Școală de semiotica de la Paris) sau a unui discurs acțional (Analiza Critică a Discursului Critical Discourse Analysis). Secvențialitatea evenimentelor și metamorfoza stărilor sunt
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
tipul evenimentului comunicațional, rolurile participanților și proprietățile receptorilor; * tematica: construirea discursului pe stereotipii și prejudecăți ideologice; * semnificația locală: activarea unui pătrat ideologic construit pe un joc între maximizarea și minimizarea punctelor țări sau slabe și care are la bază careul semiotic cu relațiile de contradicție, contrarietate și implicație. Lexicalizările ideologice se pot obține prin strategia negației și a opozițiilor binare. * stilul și retorica: valorile expresive ale unui discurs se regăsesc în alegerile stilistice și retorice ale enunțătorului/ producătorului, care încearcă să
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
actanțial asumat de producător în fiecare mise en image corporatist, politic sau literar. Baudrillard și Guillaume ([1994] 2002: 29) vorbesc despre faptul că aceasta prefăcătorie în altul ține de cod, acesta din urmă devenind, de fapt, "marele altul" prin procesul semiotic de multimodalitate. Al treilea element al triadei poate fi explicat prin teoria publicurilor implicate 20 (stakeholders) din relațiile publice. Bazat pe interacțiunea dintre indivizi, grupuri sau organizații, acest al treilea termen este, de fapt, descompus, prin opoziție binara, în celălalt
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
producție. ÎI.1 . Identitate textuala corporatistă După cum am menționat în I.3., conceptele de "imagine" și "putere" sunt interdependențe. Puterea imaginilor se află tocmai în curgerea de la iconicitate către indexicalitate sau simbolicitate. Imaginea corporatistă nu face excepție de la acest "baleiaj" semiotic, fiind "suma totală a semnelor care implică identitatea organizațională" (Christensen, Askegaard 2001: 304). Deși Curtin și Gaither (2005) echivalează imaginea cu identitatea corporatistă datorită constructelor complexe de semnificații, care sunt supuse unei negocieri sociale prin procesele de producție și consum
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
descoperi identitatea unei anumite țări. Analiza pe care o propunem depășește metodologia semioticii vizuale a unui text publicitar. Prin îndepărtarea de simplul proces de a vedea, ne vom înscrie în tiparele acțiunii de a privi, poziționându-ne astfel în sistemul semiotic de reprezentare al semioticii sociale, unde formulă lui Goldman și Papson (obiect de marcă + semnificația imaginii = obiect-semn) va fi explicată. Marca de parfum Burberry și două reclame (Fig.1 ) alese drept studiu empiric vor fi corelate cu cele două aspecte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
-și da seama). Acest proces metaforic de modelare a unei imagini implică stabilirea unei legături între cele două realități existente de ambele părți ale "ramei"/ conturului: * pe de o parte, privirea care nu vede și care poate fi asociată sistemului semiotic al participanților reprezentați (van Leeuwen 2005), dispuși în cadrul structurii compoziționale; * pe de altă parte, văzul care nu este văzut și care reprezintă ochii privitorului poziționat în sistemul semiotic al participanților interactivi. Această "împletire" între a privi și a vedea pune
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o parte, privirea care nu vede și care poate fi asociată sistemului semiotic al participanților reprezentați (van Leeuwen 2005), dispuși în cadrul structurii compoziționale; * pe de altă parte, văzul care nu este văzut și care reprezintă ochii privitorului poziționat în sistemul semiotic al participanților interactivi. Această "împletire" între a privi și a vedea pune accent pe un principiu important din semiotica socială, si anume faptul că atât producătorul, cât și privitorul/ consumatorul posibil exercita o anumita putere în fabricarea textelor și a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
că imaginile reprezintă "un lant semnificant, practici culturale ale privirii și interpretării, capacități subiective ale privitorului de a determina imaginile să semnifice" (Hall, apud Schirato and Webb 2007: 66). Subiectivitatea, despre care vorbește Hall, ne ghidează către un alt sistem semiotic social, modalitatea, ai cărui indicatori principali sunt culoarea (saturația), contextualizarea sau perspectiva. Interacțiunea între cele două realități din interiorul și exteriorul ramei/ cadrului transforma un text vizual într-un discurs care se axează pe captarea subiectului (iconicitatea realității privitorului) prin
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pot fi interpretate prin "dublă ipoteza puternică" a lui Greimas (apud Floch [1995] 2000: 92-93). Aceasta se axează pe diferența între semiotica vizuală și cea figurativa. Semiotica vizuală cu semnificanții (suprafețe colorate, linii etc.) care formează un sistem corespunde sistemului semiotic al compoziției din metodologia propusă de van Leeuwen, iar semiotica figurativa, dependentă de primă, activează o "schemă de lectură", relativă din punct de vedere cultural. Adaptând abordarea semiotica oferită de Boutaud plămădirii gustului, comunicarea vizuală a unei imagini olfactive se
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]