249 matches
-
imagini, coduri culturale) este de neconceput în afara unei lecturi verticale, simbolice a semnelor nucleare ale culturii și a unei percepții orizontale, a unei gramatici referențiale (cum ar fi cea a orașului, a spectacolului, a sărbătorii etc.); * utilizarea semnelor și descrierea semiozei (ca geneză, dezvoltare și prelucrare a semnelor) poate și trebuie să contribuie la evitarea distrugerii naturii și asasinării culturilor; * parafrazîndu-l pe Louis Prieto (1975) pentru care opera de artă este o imagine (eikon) a spațiului și timpului, putem afirma că
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și comparată. Semiotica generală (pură) reprezintă știința universală a semnelor întemeiată pe limbajul uman ca instrument de modelare, în timp ce semioticile regionale (specifice) adaptează teoria semnului la un domeniu strict circumscris. De fapt, semiotica generală ca domeniu al specificității semnelor și semiozei nu poate fi concepută în afara unei "ascultări" atente a textelor, a semioticilor particulare, într-un fecund demers abductiv, de du-te-vino între ipotezele globale și exemplele validante sau infirmante: "Nu voi admite niciodată un divorț între teorie și analiza faptelor. E
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de la linearitate, lingvistul genevez afirmă caracterul discret al limbajului (în opoziție cu continuu), rezultat al caracterului diferențial, mutual opozabil al semnelor lingvistice. 4. CHARLES SANDERS PEIRCE SI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei Dacă pentru Saussure și lingvistica de obediență saussuriană semnul rezultă din reuniunea semnificantului și semnificatului sau a formei expresiei și formei conținutului, pentru lingvistica anglo-americană semnul este o entitate ternară (modelul triadic al lui Ogden-Richards din 1923, The Meaning of
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semn. Semnul stă în locul a ceva, obiectul său. El stă în locul acestui obiect în raport cu un fel de idee"(C.P. 2.228). Peirce definește această acțiune triadică a semnului, acest proces în care semnul are un efect cognitiv asupra interpretului, ca semioză: "orice acțiune dinamică sau acțiune a forței brute, fizice sau psihice, are loc între doi subiecți (care reacționează în mod egal și unul și celălalt sau unul este agent și celălalt pacient, parțial sau integral) sau este rezultatul unei acțiuni
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acțiune a forței brute, fizice sau psihice, are loc între doi subiecți (care reacționează în mod egal și unul și celălalt sau unul este agent și celălalt pacient, parțial sau integral) sau este rezultatul unei acțiuni între perechi. Dimpotrivă, prin semioză eu înțeleg o acțiune sau influență care implică cooperarea a trei subiecți care sînt semnul, obiectul său și interpretantul, această influență tripartită nefiind rezolvabilă în acțiuni între perechi" (C.P. 5.484). Așa cum afirmă și Eco, subiecții semiozei lui Peirce nu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
perechi. Dimpotrivă, prin semioză eu înțeleg o acțiune sau influență care implică cooperarea a trei subiecți care sînt semnul, obiectul său și interpretantul, această influență tripartită nefiind rezolvabilă în acțiuni între perechi" (C.P. 5.484). Așa cum afirmă și Eco, subiecții semiozei lui Peirce nu sînt în mod necesar subiecți umani, ci "entități semiotice abstracte a căror dialectică internă nu e afectată de ocurența unui comportament de comunicare" (A. Boboc, 1997:32). În mod clar interpretantul nu se confundă cu interpretul sau
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
În mod clar interpretantul nu se confundă cu interpretul sau subiectul ce interpreteză semnul: inter-pretantul este definiția representamen-ului, intensiunea lui Carnap, semnificatul lui Saussure, modul în care este dat obiectul (cf. și A. Boboc, 1997:32). De asemenea, obiectul în semioză (obiectul imediat) nu se confundă cu obiectul în afara semiozei (obiectul dinamic): "representamen-ul referă nemediat la obiectul nemediat și mediat la obiectul natural" (G. Deledalle apud A.Boboc, 1997:36). Ceea ce este fundamental în teoria peirciană este pe de o parte
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau subiectul ce interpreteză semnul: inter-pretantul este definiția representamen-ului, intensiunea lui Carnap, semnificatul lui Saussure, modul în care este dat obiectul (cf. și A. Boboc, 1997:32). De asemenea, obiectul în semioză (obiectul imediat) nu se confundă cu obiectul în afara semiozei (obiectul dinamic): "representamen-ul referă nemediat la obiectul nemediat și mediat la obiectul natural" (G. Deledalle apud A.Boboc, 1997:36). Ceea ce este fundamental în teoria peirciană este pe de o parte caracterul ternar al semnului și pe de altă parte
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Ceea ce este fundamental în teoria peirciană este pe de o parte caracterul ternar al semnului și pe de altă parte faptul că semnul (natural sau artificial) nu este o specie preexistentă, ci rezultatul interacțiunii celor trei elemente, interacțiune ce constituie semioza (infinită). Acestor trei elemente ale semnului le corespund trei direcții de cercetare: * gramatica pură sau speculativă, legată de representa-men și care va constitui sintaxa în terminologia lui C. Morris; * logica legată de problema adevărului și care va deveni semantica la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
studiu al legilor prin care un semn generează un altul, prin care gîndirea produce o altă gîndire (C.P. 2.229). Această a treia direcție cu categoria sa fundamentală de interpretant constituie cheia de boltă a semioticii peirciene prin noțiunea de semioză infinită (orice semn implică un altul, este generat de alte semne și instituie un sistem virtual infinit de semne). Experiența didactică și cea științifică reprezintă exemple paradigmatice de situații semiotice de semioză infinită: termenii noi sau complecși sînt interpretați prin
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de boltă a semioticii peirciene prin noțiunea de semioză infinită (orice semn implică un altul, este generat de alte semne și instituie un sistem virtual infinit de semne). Experiența didactică și cea științifică reprezintă exemple paradigmatice de situații semiotice de semioză infinită: termenii noi sau complecși sînt interpretați prin imagini, diagrame, definiții de accesibilizare și în ultimă instanță corespondenții intraductibili din limbi străine (latină, engleză). Logician și filosof profund, Peirce introduce nuanțări subtile la fiecare componentă a triunghiului semiotic. Astfel obiectul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
principii categoriale, Peirce distinge interpretantul imediat sau emoțional, investit cu o potențialitate se-mantică; interpretantul dinamic sau energetic, ca efect direct al semnului asupra interpretului și interpretantul final sau logic (legea, habit). Interpretantul imediat așa cum este dat la începutul procesului semiozei conduce prin interpretantul dinamic la obiectul dinamic și prin interpretantul final la noua semnificație a termenului, la capătul procesului semiozei. Textul literar poate fi considerat un interpretant imediat de la care, prin activitatea de lectură (interpretantul dinamic), se poate ajunge la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
direct al semnului asupra interpretului și interpretantul final sau logic (legea, habit). Interpretantul imediat așa cum este dat la începutul procesului semiozei conduce prin interpretantul dinamic la obiectul dinamic și prin interpretantul final la noua semnificație a termenului, la capătul procesului semiozei. Textul literar poate fi considerat un interpretant imediat de la care, prin activitatea de lectură (interpretantul dinamic), se poate ajunge la interpretarea finală, practic nelimitată, asigurată de interpretantul final. În comparație cu Saussure care privilegiază aspectul structural, acronic al limbii ca sistem, constituit
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
inutilizabil), am putea spune că la Saussure domină perspectiva sintactică pozițională a semnelor (metafora jocului de șah ca principiu explicativ pentru funcționarea sistemului limbii nu este fortuită), iar la Peirce esențial este aspectul explorator, euristic al devenirii infinite a semnelor semioza nelimitată. În fond, cele două direcții nu sînt incompatibile: semnul este baza semioticii sau practicii semnificante, așa cum semioza este spațiul formării/transformării semnelor (cf. și U. Eco, 1984). Accentul saussurian este paradigmatic și spațial, cel peircian este sintagmatic, dinamic, temporal
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
principiu explicativ pentru funcționarea sistemului limbii nu este fortuită), iar la Peirce esențial este aspectul explorator, euristic al devenirii infinite a semnelor semioza nelimitată. În fond, cele două direcții nu sînt incompatibile: semnul este baza semioticii sau practicii semnificante, așa cum semioza este spațiul formării/transformării semnelor (cf. și U. Eco, 1984). Accentul saussurian este paradigmatic și spațial, cel peircian este sintagmatic, dinamic, temporal, ceea ce nu exclude însă existența categoriei polare: contextualizarea prin conceptul saussurian de vorbire și sistematica repertoriului de semne
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
esențial noțiunea de comunitate, fără limite precise și capabilă de o creștere precisă a cunoștințelor"(C.P.5.311). În perspectiva logico- semiotică (non psihologică) a cunoașterii (Mind is a sign developing according to the laws of inference, C.P.5.313) semioza infinită devine raport cu trecutul și proiecție necesară în viitor: "Realitatea depinde de hotărîrea finală a comunității; prin urmare, gîndirea este ceea ce este numai datorită faptului că se adresează unei gîndiri viitoare, care în calitatea sa de gîndire este identică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tare" mamă/tată în raport cu opoziția "slabă" a rîde/a surîde). Descoperirea și dezvoltarea semioticii peirciene repre-zintă un cîștig epistemologic și metodologic indubitabil: textul ca hipersemn, abducția "tropism al spiritului către adevăr" ca tip valid de inferență alături de inducție și deducție, semioza infinită ca modalitate de aprehensiune a lumii ca totalitate sub semnul unor potențialități de dezvoltare. Semiotica nu este doar un simplu instrument noțional susceptibil să ne ajute în analiza diverselor semne care compun universul nostru social; devenim noi înșine locul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lumii ca totalitate sub semnul unor potențialități de dezvoltare. Semiotica nu este doar un simplu instrument noțional susceptibil să ne ajute în analiza diverselor semne care compun universul nostru social; devenim noi înșine locul și timpul în care se operează semioza (cf. formula lui G. Deledalle le sujet est un adverbe de lieu et de temps). Altfel spus, nu noi controlăm procesele de semioză, ele definesc condițiile vieții noastre afective, sociale, intelectuale. PARTEA A II-A SEMIOTICI REGIONALE 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diverselor semne care compun universul nostru social; devenim noi înșine locul și timpul în care se operează semioza (cf. formula lui G. Deledalle le sujet est un adverbe de lieu et de temps). Altfel spus, nu noi controlăm procesele de semioză, ele definesc condițiile vieții noastre afective, sociale, intelectuale. PARTEA A II-A SEMIOTICI REGIONALE 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii Filosofia contemporană (Ricoeur, Mc Intyre) definește omul ca animal à récits, a cărui unică certitudine constă în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o acțiune semiotică recuperatoare (de la narațiunea mediatică la identitatea narativă a individului și comunității, de la efectul fatic al comunicării publicitare sau politice la retorica postmodernă a negocierii distanțelor intersubiective). În această mai mult decît sumară introducere în universul semnului și semiozei am încercat să arătăm că principiul speranță-Hoffnungsprinzip (E.Bloch) se bazează pe acceptarea și legitimarera diferenței, alterității, dialogului intercultural. Filosofi ca Nietzsche sau Heidegger, pragmaticieni ca Peirce sau Witgenstein au afirmat că ființa nu coincide cu permanența, cu stabilittea, ci
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
principiul speranță-Hoffnungsprinzip (E.Bloch) se bazează pe acceptarea și legitimarera diferenței, alterității, dialogului intercultural. Filosofi ca Nietzsche sau Heidegger, pragmaticieni ca Peirce sau Witgenstein au afirmat că ființa nu coincide cu permanența, cu stabilittea, ci mai degrabă cu dialogul, interpretarea, "semioza infinită", ceea ce reprezintă șansa unui nou mod de viață, mai rațional, mai cooperativ, în ultimă instanță mai uman: " Este urgent nevoie să revizuim și să extindem concepția noastră privind condiția umană, să arătăm mai multă deschidere și realism în viziunea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
forțe), acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj) și psihologic (privitor la intențiile, credințele, dorințele interlocutorilor). CONȚINUT (opus lui expresie) În teoria glosematică a lui L. Hjelmslev, conținutul se opune expresiei precum semnificatul semnificantului. Uniunea celor două planuri sau semioza privește însă selectarea din cele patru componente: substanța conținutului (referentul), forma conținutului (structurarea acestui conținut conform unei intenții de comunicare), forma expresiei (o anumită realizare fonică sau grafică) și substanța expresiei (masa amorfă, nestructurată a materialului sonor) doar a formei
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate de sens (sinonimie, parafrază, definiție) se bazează pe sensul denotativ. DESIGNATUM Acel ceva la care trimite semnul, în conformitate cu codul; designatum-ul face parte din semioză, este o unitate socio-culturală, o clasă (ce poate avea mai multe elemente, un singur element sau nici un element); el decupează diferențiat lumea exterioară în funcție de epocă, mentalitate etc. DIACRONIE (corelat cu sincronie) Termen introdus de Ferdinand de Saussure prin "schimbarea de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
conferă statut de autonomie lingvisticii (care va avea ca obiect descrierea coerentă și exhaustivă a acestei forme). În accepția lui Hjelmslev, din reunirea formei conținutului și a formei expresiei (recunoscute și analizate separat) rezultă semnul lingvistic și în genere orice semioză. FUNCȚIE NARATIVĂ În semiotica narațiunii funcția se definește ca acțiune a unui personaj, în raport cu desfășurarea intrigii (cf. Propp Morfologia basmului). FUNCȚII ALE LIMBAJULUI Roman Jakobson distinge în Eléments de linguistique générale 6 funcții ale limbajului ca mijloc de comunicare: * expresivă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
privilegiază însă sistemul limbii naturale). Ch. Morris (1938) distinge semiotica pură (de elaborare a unui limbaj apt să vorbească despre semne, în fapt metasemiotica), semiotica descriptivă (studiul anumitor sisteme de semne) și semiotica aplicată (unui text, tablou, mesaj publicitar etc.). SEMIOZĂ (și SEMIOSIS) Introdus de C.S. Peirce, termenul este rezervat relației dinamice între semn, interpretant și obiect, precum și ilimitării interpretării semnice (un semn poate fi completat de un altul: imagine, diagramă, metaforă, simbol lingvistic tradus în altă limbă etc.). SEMN Concept
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]