117 matches
-
rotundă, cu lungimea interioară de 7,35 m și lățimea interioară de 8,80 m. Pereții naosului au grosimea de 1,40 m. El este luminat de două ferestre cu vitralii și are deasupra o cupolă din lemn de formă semisferică, susținută de un schelet rotund realizat din coaste din lemn și meridiane din șipci și tencuială pe stufit. Altarul are o formă semicirculară cu raza de 2,50 m (la interior); el are un tavan în formă de segment de
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
bisericii, paroh fiind Ilie Scrieciu.”" Se caracterizează prin planul generos, cu abside laterale, pereții înalți, în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, sunt ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Fundația este de cărămidă iar pardoseala de beton.
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
de zid.. Pereții de lemn au fost înălțați cu câteva rânduri de bârne, apoi în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, au fost ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1889 al acestui lăcaș și etapele de întreținere care au urmat au fost surprinse într-o pisanie-cronică recentă. Aceasta începe cu momentul de răscruce de la 1889: "„Această sfântă biserică cu hramul Sfântul Dumitru
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
și altarul, cei din pronaos putând vedea slujba fără a fi nevoiți să se ridice în picioare. Naosul este luminat tot de două ferestre, una pe latura nordică și cealaltă pe latura sudică. Absida altarului este foarte mare și boltită semisferic, fiind luminată printr-o fereastră dispusă în ax. Nișele diaconiconului și ale proscomidiarului sunt adânci și luminate de câte o ferestruică. Biserica nu a fost pictată nici în exterior și nici în interior. În anul 1885 pereții din interior au
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
consemnat și în pisania din 30 septembrie 1820. Aceasta a fost scrisă după lucrările de completare ce au făcut ca la 1816 să se ridice turnul-clopotniță și tinda. Are un plan dreptunghiular care cuprinde altar cu semicalotă, naos cu calotă semisferică și pronaos cu bolta cilindrică. Edificiul a fost pictat parțial, atât în interior, cât și în exterior, în două etape: între anii 1787-1790 de către meșteri necunoscuți, și în 1820 de zugravul Ioan Popa din Săliște. Patronul lăcașului de cult este
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
și, din această cauză, este dificil să se obțină un sistem matrice care să conducă la o viteză constantă de eliberare și reproductibila pentru perioade mai lungi de timp. 0 soluție posibilă o reprezintă sistemele matrice cu geometrie specială (preparate semisferice) care pot compensa scăderea vitezei de difuzie în timp. Sistemele matrice au fost utilizate pentru eliberarea diferitelor principii active; astfel preparatele Nitro Dur și Nitro Dur ÎI au la bază polimeri nedegradabili. Aceste sisteme se bazează pe sinteză de polimeri
Eliberare controlată () [Corola-website/Science/322049_a_323378]
-
biserică se intră pe o ușă aflată în partea de sud. Prima încăpere este pridvorul, despărțit de pronaos printr-un perete. Aici se află scările de lemn, în spirală, ce duc în turnul bisericii. Deasupra pronaosului se află o calotă semisferică. Pronaosul este separat de naos prin coloane dreptunghiulare, abia profilate în zid, pe care se sprijină coloanele transversale de sub bolta naosului. Altarul este semicircular în interior, bolta sa formând un sfert de sferă. Pereții interiori ai bisericii sunt zugrăviți într-
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
economic ce intră în componența multor ziduri din localitate. Rosturile sunt de mortar foarte tare de 5 cm grosime. Pridvorul este deschis, susținut de zece coloane masive de cărămidă și arce trilobate. Sistemul de boltire este compus dintr-o calotă semisferică care se sprijină pe două arce laterale. Accesul se face pe axul principal al pridvorului și pe partea laterală de sud. Pridvorul este dreptunghiular pe toată lățimea bisericii, având cinci arcade în față, două spre nord și unul spre sud
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
un tirant de stejar. Acestea se sprijină pe zece coloane, inclusiv cele două angajate în zid. Coloanele sunt așezate pe un soclu masiv întrerupt la intrarea din față și spre sud. Pronaosul de plan dreptunghiular este acoperit cu o calotă semisferică de cărămidă, susținută de două arce laterale, sprijinite pe console. Arcurile late est-vest nu se prelungesc pe un singur plan până în pereții nord și sud, ci sunt întărite numai în partea dinspre calotă pe o lățime de 60 cm, partea
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
dinspre nord-vest. Scara este amenajată în peretele nordic anume mai gros prevăzut. Între naos și pronaos se află un zid plin cu o deschidere boltită la mijloc. Naosul prezintă două abside laterale semicirculare, boltirea fiind de asemenea realizată din calote semisferice. Naosul are o calotă foarte aplatizată pe patru arcuri susținute pe patru stâlpi care formează un pătrat în partea centrală. Altarul este de formă semicirculară, boltit cu o semicalotă. Tot aici găsim proscomidiarul săpat în masivul de zidărie. Spațiul diaconiconului
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
boltă cilindrică pe arcuri dublouri, care se sprijină pe arhitravele șirurilor despărțitoare de coloane. Biserica are o singură absidă a altarului, semicirculară în plan, care corespunde după lărgime deschiderii navei centrale. Bolta cilindrică trece la vest în bolta de formă semisferică a apsidei altarului. Navele laterale sunt acoperite cu tavane plate, înviorate de casetele rezultate de la grinzile de acoperire. Lipsește obișnuita decorație plastică sculpturală a interiorului, fiind utilizate doar cea arhitectonică. Din mulurile clasice sunt prezente utilizate doar frumoasele capiteluri corintice
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
care au fost ridicate foișoare elegante - camere ale clopotelor. Pereții foișoarelor sunt străpunși de câte un gol în arc în fiecare perete, împodobiți la colțuri cu coloanele în trei sferturi ale ordinului ionic. Turnurile sunt acoperite cu câte o cupolă semisferică, susținută de câte o cornișă impunătoare cu denticule. Pereții sunt tratați în spiritul ordinului, finisați de un antablament cu o friză alcătuită din triglife, amplasate într-un ritm mai dens. Golurile în arc ale ferestrelor și golul loggiei, sunt conturate
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
neocorintiene, și o a doua arhitravă supraînălțată, la o înălțime de . Cele două ordine combinate ating o înălțime de de la bază până la cupolă. Coloanele nu au nicio funcțiune arhitecturală, ci sunt pur decorative, fiind adăugate după terminarea structurii Mausoleului. Cupola semisferică se ridică la înălțimea de deasupra cornișei superioare. Ea este făcută din cărămizi produse local, inscripționate cu "DALMATI". Zidăria cavoului prezintă un sistem dublu, cu o construcție în chei de boltă etajate pentru partea inferioară (care dă fațadei un motiv
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
Proscomidiei, când se pregătesc darurile liturgice (pâine și vin) care vor fi aduse, la momentul potrivit al Sfintei Liturghii, pe Sfânta Masă din Altar pentru a fi sfințite. Proscomidiarul reprezintă peștera de la Betleem, iar cruciulița care stă pe un suport semisferic, deasupra pâinii de pe Sfântul Disc, este numită „Steaua" care i-a călăuzit pe cei trei magi de la Răsărit, și care s-a oprit deasupra peșterii de la Betleem, unde se afla Pruncul Iisus, numele cetății Betleem însemnând „Casa Pâinii". De aceea
Pastorala Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Nașterea Domnului, 2015 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101568_a_102860]
-
arcul persan, cu profile carenat, arcul polilobat, arcul cu lambrichene, ba chiar și arcul potcoavă, toate trei foarte răspândite în Spania și în Maghreb. Arhitecții islamici folosesc două tipuri de suporți: coloanele și pilaștrii/stâlpii. O cupola este un acoperiș semisferic, care se sprijină pe o porțiune de tranziție octogonală (cel mai adesea), ea însăși sprijinită pe patru piloni. Porțiunea de tranziție este marea problemă a arhitecților islamici. Ei se pot folosi de pandantive, adică triunghiuri convexe, plasate în vârf, la
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
înalte. Una dintre cele mai vechi și cele mai remarcabile cupole pe trompe din lumea musulmană, cupola deasupra mihrabului Marii Moschei din Kairouan în Tunisia ; cupola, datată în prima jumătate a secolului IX (spre 836), include în exterior, o calotă semisferică cu nervuri așezată pe un tambur octogonal cu fețele ușor concave, care se ridică pe o bază pătrată, decorată cu nișe. Pe plan intern, calota semisferică este decorată cu 24 de caneluri concave radiale în jurul cheii cupolei. Iwanurile s-au
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
datată în prima jumătate a secolului IX (spre 836), include în exterior, o calotă semisferică cu nervuri așezată pe un tambur octogonal cu fețele ușor concave, care se ridică pe o bază pătrată, decorată cu nișe. Pe plan intern, calota semisferică este decorată cu 24 de caneluri concave radiale în jurul cheii cupolei. Iwanurile s-au născut în lumea iraniană cu mult înainte de venirea Islamului, probabil, sub dinastiasasanizilor. Este vorba un coridor boltit (sau un portic mare arcuit), cu o fațadă dreptunghiulară
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]