238 matches
-
stadiul de agricultor pe malurile unui fluviu, la cel de nomad, contrar legilor sociologice privind etapele istorice, iar teza africană mai mult naște întrebări decât oferă răspunsuri 90. Acceptarea Arabiei (Nejd sau Yemen) ca leagăn și sursă a migrației popoarelor semite nu exclude posibilitatea ca acestea să fi constituit undeva în estul Africii, într-o perioadă mult anterioară, un singur grup uman împreună cu hamiții, iar din această comunitate cei numiți ulterior semiți să fi traversat spre peninsula arabă, probabil prin strâmtoarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
sau Yemen) ca leagăn și sursă a migrației popoarelor semite nu exclude posibilitatea ca acestea să fi constituit undeva în estul Africii, într-o perioadă mult anterioară, un singur grup uman împreună cu hamiții, iar din această comunitate cei numiți ulterior semiți să fi traversat spre peninsula arabă, probabil prin strâmtoarea Bab-elMandheb. Astfel, Africa pare a fi patria semito-hamiților, iar Arabia leagănul neamului semitic și punctul central din care a pornit răspândirea lor. Semiluna Fertilă a fost în schimb, scena pe care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
peninsula arabă, probabil prin strâmtoarea Bab-elMandheb. Astfel, Africa pare a fi patria semito-hamiților, iar Arabia leagănul neamului semitic și punctul central din care a pornit răspândirea lor. Semiluna Fertilă a fost în schimb, scena pe care s-a dezvoltat civilizația semită. Pe acest fond, a fost emisă ipoteza potrivit căreia, în cicluri recurente de aproximativ 1.000 de ani, peninsula arabă, asemenea unei fântâni abundente, devenea un rezervor de preaplin demografic în raport cu precaritatea condițiilor naturale, așa încât o revărsare de populație era
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
pentru umanitate o încărcătură spiritual-existențială ce transcede etosului arabității.Aici a fost nucleul în care s-a inițiat conturarea și răspândirea raselor subspeciei umane actuale (“omul de Qafzeh”), aici a făcut legământul sfânt și a primit poruncile celălalt important popor semit - evreii, aici a decis Creatorul să-și trimită Fiul pe Pământ, pe aici au trecut ori s-au așezat majoritatea populațiilor semite originare din sud și tot prin acest punct s-au răspândit arabii spre nord și vest în marea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
subspeciei umane actuale (“omul de Qafzeh”), aici a făcut legământul sfânt și a primit poruncile celălalt important popor semit - evreii, aici a decis Creatorul să-și trimită Fiul pe Pământ, pe aici au trecut ori s-au așezat majoritatea populațiilor semite originare din sud și tot prin acest punct s-au răspândit arabii spre nord și vest în marea lor odisee expansivă, reeditând la nivelul microuniversului unei etnii, epopeea speciei umane de la nivelul macrouniversului planetar. Din punct de vedere istorico-geografic, etno
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
apoi a dăinuit până astăzi sub aspectul efectelor etnico-teritoriale. Privită dintr-o perspectivă istorică mai largă expansiunea arabă a constituit stadiul final al unui îndelungat proces de extindere treptată din deșertul arid spre Semiluna Fertilă, fiind astfel, ultima mare migrație semită. Această mare migrație a reprezentat un model particular al valurilor succesive de migrații ale popoarelor semitice în ansamblu. În bună măsură, istoria Orientului Mijlociu din secolele VII-VIII reprezintă lupta dintre populațiile sedentarizate deja în Semiluna Fertilă și arabii nomazi care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și foarte mulți renunță la mozaismul talmudic și se asimilează. Dar în acest moment istoric și spiritual al poporului evreu, în secolele XV-XVI, apare un nou popor evreu - care nu are nimic comun din punct de vedere biologic cu poporul semit, fugit din Palestina la anul 70 d. Hr. - hazarii, un trib turco mongol din regiunea cuprinsă între Marea Neagră și Marea Caspică. Aceștia, prin secolul al VIII-lea, sunt puși în situația să opteze pentru una din credințe: musulmană sau creștină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cunoscut sub denumirea de Potopul lui Noe. Am citit din cartea Genezei pasajele din capitolele 6-11 în care sunt explicate cauza potopului, declanșarea și încetarea acestuia, apoi răspândirea omului, prin cei născuți din urmașii lui Noe; din Sem derivând neamurile semite, din Ham, cele hamite, negroizii sau africanii, și din Iafet sau Ar, neamurile indo-europene, arienii sau albii. La naștere toți oamenii sunt albi, pigmentația pielii fiind consecința mediului care afectează numai partea exterioară, somatică, nu și partea spirituală a ființei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
precum și orașele-reședință de județ. Pe parcursul acestui mic studiu vom afla la ce samavolnicii și șiretlicuri se dedau crâșmarii evrei atunci când era vorba de deschiderea unor conturi de băutură pe datorie. De altfel, vom demonstra cu documente originale (publicate) că proprietarii semiți de cârciumi sătești „lucrau” mână în mână cu arendașii de aceeași nație la ruinarea totală a țărănimii sărace, prin „umflarea” conturilor. De aici și o altă nemulțumire a oamenilor care, adăugată celorlalte, a condus la izbucnirea revoltei și scăparea ei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a fost aceea a evreului Baar Meier Wolf din Vaslui, domiciliat pe str. Ștefan cel Mare, nr.149, care se ruga până la pământ în fața autorităților să-l lase să emigreze în...Paraguay, deoarece pe acolo-și aveau sălașul neamurile sale semite. Un alt comisar-ajutor de la Siguranța vasluiană, P. Badiu, făcându-i verificarea sincerității a constatat următoarele: „...în prezent este fără profesiune. În trecut a fost agricultor la un moșier, Constantinovici, din Cernăuți apoi a avut tot la Cernăuți un mic negoț
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
credem, dorința mai mare de plecare definitivă din țară decât atașamentul față de „mărețele valori” socialiste. Spre o mai bună și mai sigură credibilitate, vom cita câteva rânduri scrise la mașină de Schaffer, apoi semnate olograf de către dezamăgitul șef de trib semit vasluian: „Resortul organizatoric: este condus de către tov. responsabil Maier Goldenberg care se dovedește neserios în această muncă”. Buluc, una peste alta, acuzele aduse sărmanului responsabil care, probabil, numai cu gândul la CDE și imperialiștii anglo-americani nu era, au început să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tradiție (PNL, PNȚ sau PSD), numai pentru a-și salva propriile piei de la saramura ce le-o pregătiseră bolșevicii teleghidați din turnul de comandă al Kremlinului, pe unde bufnițărea „tătucul iubitor de pace”, Stalin. Fălindu-se cu contribuția propriilor minoritari semiți, iată ce scria avocatul Andrei Gromîko (1902-1989) Moise Abramovici în al său „Raport de activitate dela 23 octombrie la 23 noembrie 1946”: „La 31 octombrie am participat la conferința regională a CDE ce s’a ținut la Iași împreună cu câte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care 14,1% erau evrei. Toate aceste procentaje atestă fără tăgadă un singur lucru: Vasluiul, orașul cu cei mai puțini locuitori la acea vreme, avea și cei mai mulți evrei. Desigur, este greu de explicat științific numărul mare de cetățeni de origine semită de vreme ce, la fel ca și în celelalte „comune urbane” din zonă, actualul oraș de reședință nu avea, practic, industrie, populația ocupându-se într-un procent de 80% cu agricultura sau cu profesiunile libere. După cum s-a văzut mai sus, orașul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Din păcate, nici țara noastră n-a fost ocolită de acest curent distrugător de destine, în general, nevinovate. Ne-am permis scurta expresie „în general”, deoarece (după cum se va vedea în aceste scrieri cu caracter strict documentar!) deportarea unor minoritari semiți de prin părțile noastre în Transnistria a fost cerută, în cele mai dese cazuri, chiar de către conducătorii comunităților evreiești, datorită spiritului lor recalcitrant. Aproape nu mai contează dacă, uneori, tot aceștia au făcut diligențele necesare pentru a-i salva pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
evreii, compl.ns.] nu muncesc cum trebue, nu li se dă de mâncare și nici nu sunt lăsați să primească sau să cumpere (subl.ns.)”. Situația putea fi deturnată spre un lucru mult mai grav în cazul dezertării vreunui lucrător semit: „În caz că fug, SE VA ÎMPUȘCA UNUL DIN 10 (subl.ns.)”. În spiritul adevărului, putem spune că nu am găsit niciun document atestător al vreunei execuții în schimb, în continuarea acestui serial vom veni în fața opiniei publice cu un număr foarte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
CUVÂNTUL NOSTRU, publicație apărută la București lunar, din martie 1926 până în decembrie 1927. Directori: Iancu Klein și Manuel Menicovici. Revista a studențimii semite, fără însă a reprezenta vreo organizație studențeasca constituită, C.n. conține mai cu seamă informație culturală și are colaborări destul de sporadice. Apar câteva cronici, recenzii, comentarii ș.a. Sunt prezenți cu poezie F. Aderca (Adam), Iacob Groper, A. Reisan; cu proza, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286622_a_287951]
-
gât cercul solar și 7 zeități (Helios, Seline, Athena, Hermes, Zeus, Hera și Gennetos), având în mână un bici, împreună cu o jerbă de grâu în mâna stângă și flancat de doi tauri. Jupiter Helios, sirian din naștere, era de cult semit. Cultul lui Jupiter, principala personalitate, a prevalat asupra asociațiilor săi: Jovi Optimo Maximo Helipolitano și Veneri Mercurio, având rang superior asupra celor din Grecia și Egipt ca "Dumnezeu din Heliopolis". Creștinismul a triumfat asupra păgânismului sub Theodor Cel Mare, cultul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
țării (rafinărie petrol, fabrici de ciment, textile, țigarete, băuturi, morărit ș.a.), are intensă activitate financiară și este cel mai mare nod de comunicații. Alte orașe importante din Iordania: Zarka și Irbid. Scurtă istorie Iordania era populată în antichitate de triburi semite și arabe. A fost parte componentă a Imperiului bizantin și Califatului arab, apoi a Imperiului otoman între anii 1516 și 1918. Teritoriul Iordaniei a fost acordat de Liga Națiunilor în anul 1920 Marii Britanii cu mandat de administrare. Emiratul Transiordaniei, creat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
defect, ca o slăbiciune care Îl dizolvă, ca un virus care afectează Însuși sistemul imunitar al organismului național. Astfel, societatea românească se lăsa infestată de un agent patogen letal, cum credea doctrinarul radical de dreapta Nicolae Roșu În 1937 : „Virusul semit, care Învrăjbește și dezagregă, fragmentează și distruge esența agregatului social” <endnote id="(693, I, p. 149)"/>. Tot cam atunci, Alexandru Cantacuzino - „prințul gândirii legionare”, cum l-a proclamat Horia Sima - se revolta În aceiași termeni pseudo-medi- cali Împotriva „slăbiciunii” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
senin al lui Isus. Pentru a putea fi ușor identificat și pentru ca elementele caricaturale să fie mai vizibile, Iuda era reprezentat de regulă din profil, În timp ce Isus era zugrăvit din față <endnote id="(63, p. 125)"/>. Trăsăturile Îngroșate ale „chipului semit” au supra- viețuit ulterior și În iconografia laică, fie În repre zentările vizuale ale „Jidovului rătăcitor” din secolele XVII-XIX, fie În caricaturile reprezentându-i pe „jidani” În presa antisemită din secolele XIX-XX. Istorici ai artei creștine (mai ales Elisabeth Revel-Neher
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cea bizan- tină nu apelează (cu rare excepții) la trăsături fizionomice negative ale evreului, În general, sau ale lui Iuda (Cain sau Caiafa), În mod special. Marcarea identității lui Iuda se face prin acțiunile sale, și nu prin Îngroșarea „trăsăturilor semite” ale chipului său. „În arta bizan tină - rezumă Marcel Dubois teza cărții lui Elisabeth Revel-Neher - reprezentarea evreului este mai obiectivă, mai corectă și mai res pectuoasă decât aceea utilizată În general În Europa Occidentală. Iconografia bizantină nu coboară până la nivelul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pentru filozoful român de origine evreiască Ion Ianoși, „premisa biologică” la identificarea etnică este „cu totul și cu totul insuficientă pentru o aproximare cât de cât valabilă”. Cu toate acestea, el Își descrie socrul - evreu sefard - ca având „pregnante trăsături semite” : „nas mare și coroiat”, „buze groase”, „smead” etc. <endnote id="(495, pp. 120-121)"/>. În 1910, liderul conservator Nicu Filipescu susținea că linia Încovoiată, chipurile, „semitică” a nasului lui Take Ionescu cores pundea „liniilor curbe, trăsăturilor sinuoase” ale caracterului aces tuia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
figura sa de rasă străină” ; vinovăția acestuia „reiese din rasa și din forma nasului”. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, Barrès căzuse În capcana „științei craniilor”, care punea În opoziție pe „dolicocefalii blonzi” („rasa ariană”) și pe „brahicefalii bruneți” („rasa semită”) <endnote id="(115, pp. 29-37)"/>. Fiziognomonie și antropologie În Antichitate și Evul Mediu, fiziognomonia era arta de a dezvălui caracterul individului cercetându-i trăsăturile chipului. Nici un detaliu fizionomic nu era de prisos, totul avea importanță : lățimea frunții, forma urechilor, distanța
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care ar fi „asediat” cartierul bucureștean Dudești- Văcărești <endnote id="(843, pp. 103 ș.u.)"/>. Într-un interviu acordat la 10 ianuarie 1938 ziarului Paris-Soir, poetul Octavian Goga, pe atunci prim-ministru al României, credea că „evreii de tip pur semit [sefarzi], cu ten măsliniu, cu ochi negri, cu păr negru, În general, destul de fini și de rasați” și cu care, „la rigoare, ne-am fi putut acomoda”, nu au „nimic În comun” cu „evreii barbari” [așkenazi], „cu tenul roșcat, cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numeroaselor conflicte sângeroase dintre kurzi și ceilalți respectiv popoarele care și-au format state ce includ și teritorii ocupate de kurzi. Dar cine sunt kurzii? Sunt un popor foarte vechi, ce aparține ramurii medo-scitice a arienilor. Așadar, nu sunt nici semiți ca evreii și arabii -, și nici turanici ca turcii, turkmenii, uzbecii sau azerii. Sunt arieni înrudiți mai degrabă cu armenii și vechii iranieni. Cu alte cuvinte, sunt indo-europeni, ca și noi. Au limba lor, formată din vreo trei dialecte, deosebită
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]