229 matches
-
un sens contrar evoluției originare, micro unitatea f’ modifică configurația intervalică a celulei melodice extrase din micro unitatea a’ (fa, sol, la), inserând pentru prima dată intervalul de semiton (). Micro-unitatea g’ continuă mersul cromatic inițiat anterior, evoluând în exclusivitate prin semitonuri descendente. Secvențarea motivului și cromatizarea succesivă conduc la extinderea cadrului tonal inițial (fa major) prin inflexiuni modulatorii succesive () ce desfășoară o înlănțuire de armonii cu septime. Printr o repetiție insistentă a micro-unității anterioare, discursul măsurii 26 (microunitatea h’ ) va realiza
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Dar, „deznodământul” unei reeditări aproape integrale a secțiunii introductive se traduce ca o farsă amuzantă a comediantului ce propune un adevărat trick în stil american. Coda preludiului orientează discursul spre o modulație surprinzătoare la realizată prin secvențarea temei secunde la semitonul superior, procedeu recunoscut ca o trăsătură particulară a muzicii de jazz. Această ultimă versiune a ideii secunde aruncă o lumină melancolică asupra personajului, completând portretul acestuia cu imaginea acelei ființe ce trezește compasiunea publicului datorită condiției ingrate a existenței sale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
afirmației într-un amplu efect de rezonanță, ca metaforă a necunoscutului tăinuit sub umbra viitorului, toate aceste elemente de limbaj colaborează în prevestirea finalului tragic al poveștii. Motivul „pașilor de dans” al secțiunii introductive revine într-o ipostază secvențată la semitonul ascendent (de altfel, întreg pasajul măsurilor 16 - 19 apare supus acestei reiterări secvențate), variația fiind produsă de vocile inferioare ale discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii evolutive (excluzând planul static al registrului grav
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de o evidentă simplitate - un salt de cvintă perfectă ascendentă (do - sol), ce apoi este reluat cu adiționarea apogiaturii superioare (do - la - sol). O a doua frază reafirmă aceeași ultimă articulație a motivului, procedând la o modulație a acesteia la semitonul ascendent (do# la# sol#), precum și la o intensificare a planului dinamic ( ff ). Acesta va fi unicul motiv al preludiului, repetat până la sațietate în mijlocul exploziei de lumină și culoare ce animă mulțimea, conturând tabloul unei frenetice bucurii populare. Cea de-a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
relaxarea corzilor. Dar să nu fie oare la fel de adevărat că, dacă Între sunete există o anumită cantitate de intervale sau, mai corect spus, o infinitate de intervale, În muzică sunt folosite doar cinci dintre ele - mă refer la diez, la semiton, la triplul semiton și la dublul ton?1 Și nu-i mai puțin adevărată afirmația că (F) În domeniul sunetelor nu există nici un altinterval situat În «grav» și «ascuțit», dotat cu valoare muzicală. 11. Las la o parte, continuai eu
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
să nu fie oare la fel de adevărat că, dacă Între sunete există o anumită cantitate de intervale sau, mai corect spus, o infinitate de intervale, În muzică sunt folosite doar cinci dintre ele - mă refer la diez, la semiton, la triplul semiton și la dublul ton?1 Și nu-i mai puțin adevărată afirmația că (F) În domeniul sunetelor nu există nici un altinterval situat În «grav» și «ascuțit», dotat cu valoare muzicală. 11. Las la o parte, continuai eu, alte asemenea considerații
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
această concepție. Desigur, se poate face o apropiere din propria noastră experiență cu acordurile muzicale, așa cum apar ele În cele cinci poziții ale tetracordurilor, mă refer la acordurile joase, medii, disjuncte și supreme. Melodia comportă, de asemenea, cinci intervale: diezul, semitonul, tonul și dublul ton2. Reiese că natura manifestă tendința să potrivească totul după modelul numărului 5, mai degrabă decât după cel al sferei, așa cum pretinde Aristotel 3. 37. (B) Dar se poate aduce obiecția că Platon, după ce a pus În
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Logosului, Cuvântului divin care a născut cele șapte puteri creatoare sau vocalele, cele șapte Elohim. Din dezvoltarea conceptului pitagoreic de către francmasonul și rosicrucianul Robert Fludd, muzica sferelor este considerată ca provenind de la perfecțiunea celor șapte intervale armonice de ton și semiton dintre planete: un ton de la Pământ la Lună, un semiton de de la sfera Lunii la cea a lui Mercur, de la Mercur la Venus o jumătate de ton, de la Venus la Soare un ton și jumătate, de la Soare la Marte un
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sau vocalele, cele șapte Elohim. Din dezvoltarea conceptului pitagoreic de către francmasonul și rosicrucianul Robert Fludd, muzica sferelor este considerată ca provenind de la perfecțiunea celor șapte intervale armonice de ton și semiton dintre planete: un ton de la Pământ la Lună, un semiton de de la sfera Lunii la cea a lui Mercur, de la Mercur la Venus o jumătate de ton, de la Venus la Soare un ton și jumătate, de la Soare la Marte un ton, de la Marte la Jupiter o jumătate de ton, de la
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
logosului, Cuvântului divin care a născut cele șapte puteri creatoare sau vocalele, cele șapte Elohim. Din dezvoltarea conceptului pitagoreic de către francmasonul și rosicrucianul Robert Fludd muzica sferelor este considerată ca provenind de la perfecțiunea celor șapte intervale armonice de ton și semiton dintre planete: un ton de la Pământ la Lună, un semiton de de la sfera Lunii la cea a lui Mercur, de la Mercur la Venus o jumătate de ton, de la Venus la Soare un ton și jumătate, de la Soare la Marte un
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sau vocalele, cele șapte Elohim. Din dezvoltarea conceptului pitagoreic de către francmasonul și rosicrucianul Robert Fludd muzica sferelor este considerată ca provenind de la perfecțiunea celor șapte intervale armonice de ton și semiton dintre planete: un ton de la Pământ la Lună, un semiton de de la sfera Lunii la cea a lui Mercur, de la Mercur la Venus o jumătate de ton, de la Venus la Soare un ton și jumătate, de la Soare la Marte un ton, de la Marte la Jupiter o jumătate de ton, de la
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
studierii și elaborării temei de față a fost determinat de: 1. — greutățile întâmpinate personal, și de colegii mei dar mai ales de copii în începerea studiului viorii cu arcuș întreg; 2. - începerea cântatului cu degetele în poziția mai puțin naturală (semiton între degetele 1 și 2); 3. - începutul pe coarda Sol, început ce necesită cel mai mare efort de adaptare a aparatului interpretativ; 4. - organizarea activității instructiv-educative astfel încât, în predarea viorii să se pornească de la simplu la complex, de la ușor la
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
au prin natura lor o poziție mai apropiată. Ele au un ligament comun pe partea dorsală a palmei, fapt ce restrâge facultatea de mișcare independentă a lor. Căderea naturală a degetelor înseamnă tocmai așezarea degetelor pe coardă urmând această poziție. Semitonul va fi astfel plasat între degetul 2 și degetul 3. Este calea aleasă de Andreas Moser și Joseph Joachim în lucrarea “Violinschule”. Încep mai întâi exerciții cu arcuș separat pe coardele Re și La, cu așezarea mai întâi a degetului
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
începutul pregătirii sale teoretico-muzicale și fiind și foarte crud ca vârstă poate fi copleșit de jocul tonalităților majore cu una până la patru alterații (diezi). Schinichi Suzuki, se situează pe același principiu al așezării degetelor urmând configurația lor naturală, cu semitonuri între degetul 2 și 3. Pornind de pe coarda La, sunt așezate la rând degetele 1 , 2 și 3 în timp ce anterior pe coarda Mi a fost așezat numai degentul 1. În felul acesta, se folosesc doar sunete aflate pe portativul de
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
acest principiu, s-au gândit probabil la avantajele teoretice dar au neglijat ușurința, naturalul în căderea degetelor. Se ajunge astfel nu doar la căderea degetului 2 lângă degetul 1 dar chiar la căderea degetului 1 lângă prăguș, la distanță de semiton față de acesta, pe coarda Mi. În felul acesta, palma și degetele sunt supuse prea din timp la o serie de mișcări mai dificile și deci generatoare posibile de greșeli ce vor frâna activitatea ulterioară a lor. Combinând principiul căderii naturale
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Combinând principiul căderii naturale a degetelor cu principiul tonalității Do Major, Ionel Geantă și George Manoliu în “Manual de vioară” folosesc ca soluție metodică începutul în Do Major pe coarda Sol. În acest fel, degetele cad în poziție naturală, cu semiton între degetul 2 și 3. Obiecțiile care se pot aduce acestei soluții sunt intuite și prevenite de însăși autorii și anume: dificultatea deosebită la care este supusă atât mâna stângă cât și mâna dreaptă în cântatul pe coarda Sol. Într-
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
câte unul, recomandându-se exerciții cu degetul 1 pâna la însușirea deplină a mișcărilor elementare, trecând abia atunci la operația similară cu degetul 2 și 3. Pe coarda Re, se așează degetul 1 și 2 deodată și la distanță de semiton. Abia mai târziu se așează și degetul 3. Aceeasi procedură se aplică și pentru coarda La. Se observă deci că autorii lasă așezarea degetului 4 pentru mai târziu, după ce vor fi puse pe toate coardele primele 3 degete. Pe coarda
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
aplică și pentru coarda La. Se observă deci că autorii lasă așezarea degetului 4 pentru mai târziu, după ce vor fi puse pe toate coardele primele 3 degete. Pe coarda Mi, degetul 1 se așează la prăguș, deci la distanță de semiton de acesta. Așezând apoi degetele 2 și 3 fiecare la distanță de ton de cel din față, se ajunge la așezarea și a degetului 4, mai întâi pe coarda Mi la distanță de ton de degetul 3. Așezând toate cele
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
La, cu degetul 4 . Așează deci mai întâi degetul 1 și apoi direct 4 pe intervalul de cvartă perfectă. Abia apoi, acest interval este completat cu sunetele interioare, executate de degetele 2 și 3 la distanță de ton și respectiv, semiton. În felul acesta prima tonalitate învățată este La Major și apoi Re Major, prin transpunerea exercițiilor pe coarda mai gravă. Mergând pe ideea care a stat la baza capitolului “Trăsătura de arcuș“, părerea personală este că, așezarea degetelor pe coarde
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Nu ne vom preocupa în mod deosebit de distanța dintre ele. Caracterul atractiv al exercițiului ne permite să lucrăm mult la el și în etapa următoare putem cere elevului să arunce degetele două câte două (perechi) pe coardă chiar și având semiton între ele. În acest timp, dreapta nu lucrează. În urma acestui exercițiu, elevul va ajunge la o bună senzație a degetelor și va avea și o oarecare mobilitate laterală a lor, chiar dacă pentru moment nu o folosim. După această pregătire, se
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
și va avea și o oarecare mobilitate laterală a lor, chiar dacă pentru moment nu o folosim. După această pregătire, se poate trece la așezarea fiecărui deget în parte., Vom începe pe coardele Re și La cu toate degetele și cu semiton între degetele 2 și 3. Argumentele în favoarea acestui început pot fi: 1. căderea naturală, a degetelor (de care s-a vorbit și mai sus). Folosind această dispunere a degetelor suntem feriți de mișcări forțate ale lor și îndeosebi de deschiderea
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
acestui început pot fi: 1. căderea naturală, a degetelor (de care s-a vorbit și mai sus). Folosind această dispunere a degetelor suntem feriți de mișcări forțate ale lor și îndeosebi de deschiderea forțată a degetului 2 de 3. Deși semitonul între degetul 1 și 2 a fost anticipat în exercițiile pregătitoare cu aruncarea degetelor perechi, acolo, pe coardă erau doar cele două degete. Acum ar trebui să menținem toate degetele pe coardă și distanțarea lui 2 de 3 ar fi
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
degetelor perechi, acolo, pe coardă erau doar cele două degete. Acum ar trebui să menținem toate degetele pe coardă și distanțarea lui 2 de 3 ar fi forțată. 2. degetele 3 și 4 sunt la început mai slabe, fără putere. Semitonul între degetele 2 și 3 dă posibilitate degetului 3 să execute un sunet curat și cu emisie clară deoarece este ajutat fizic de degetul 2. 3. începerea studiului viorii în cadrul configurației naturale, va înlesni elevului de la bun început realizarea unei
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
probleme inutile. Elevul nu trebuie încărcat chiar de la început cu noțiunile teoretice complicate: diezii, modul în care acționează ei, pot fi predați ceva mai târziu, după ce elevul își va dezvolta suficient auzul pentru a deosebi un “ton” de un "semiton” 4. începutul în Do Major nu are cine știe ce avantaje teoretice deoarece elevul începător nu studiază această tonalitate în totalitatea ei nici la cursurile de teoria muzicii, la începutul primului an. Destul de mult timp, elevii învață aici doar relațiile
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
studiază această tonalitate în totalitatea ei nici la cursurile de teoria muzicii, la începutul primului an. Destul de mult timp, elevii învață aici doar relațiile între două, trei și patru sunete. Nici aici nu le sunt clarificate noțiunile de “ton” și “semiton” încă de la început. Semitonurile, ca noțiuni teoretice apar doar spre sfârșitul primului an de educație muzicală. Noi, pedagogii de vioară, putem însă dezvolta auzul elevului făcându-1 să aibă o bună reprezentare a atracției semitonale. Pentru aceasta este suficient să-i
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]