461 matches
-
contragere analitică a semanticului la sintactic și ignorarea aspectului pragmatic. Semiologia structuralistă accentuează mult pe autoînchiderea referențială a sistemelor semnificante, ceea ce generalizează cazul literaturii, sau artei la toate celelalte sisteme semnificante. Totuși, în aceste semiologii calitatea de semn, de sistem semnificant și autonomia limbii este mai pregnantă ca oriunde altundeva. 20 Pentru că în semiologia structuralismului francez, semnul are cea mai mare autonomie față de alte entități și pentru că aici își găsește maxima pregnanță în epoca noastră, programul ei este maximal și cel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
autosituările teoretico-metodologice ale acestei semiologii le reprezintă cel mai bine pe ale semiologiei în general. Obiectul semiologiei nu este numai semnul în general, ci, inevitabil, ceea ce îl face posibil: sistemele de semne. Adică semiologia structuralistă se interesează de: a) sisteme semnificante: mitul, literatura etc. b) mai general, ceea ce tradițional defineam drept cultură, pentru că este compusă din sisteme semnificante. Dar dincolo de limitările logice ale culturii, spre civilizație, întrucît nu se face distincție de natură între sisteme semnificante, cum sunt cele de înrudire
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu este numai semnul în general, ci, inevitabil, ceea ce îl face posibil: sistemele de semne. Adică semiologia structuralistă se interesează de: a) sisteme semnificante: mitul, literatura etc. b) mai general, ceea ce tradițional defineam drept cultură, pentru că este compusă din sisteme semnificante. Dar dincolo de limitările logice ale culturii, spre civilizație, întrucît nu se face distincție de natură între sisteme semnificante, cum sunt cele de înrudire, bucătăria, arhitectura, moda și literatura, pictura, mitul, tragedia etc. c) mai extins, dilatând granițele civilizației până la acelea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se interesează de: a) sisteme semnificante: mitul, literatura etc. b) mai general, ceea ce tradițional defineam drept cultură, pentru că este compusă din sisteme semnificante. Dar dincolo de limitările logice ale culturii, spre civilizație, întrucît nu se face distincție de natură între sisteme semnificante, cum sunt cele de înrudire, bucătăria, arhitectura, moda și literatura, pictura, mitul, tragedia etc. c) mai extins, dilatând granițele civilizației până la acelea ale societății și chiar dincolo, în plină extindere spre natură, în care regăsește cultura (ca în codul genetic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lingviști, sau cea a conținutului, preferată de filosofi. Pentru Saussure cuvântul nu este nici numai formă - sunet al vorbirii sau înregistrare scrisă -, după cum nici numai noțiune, idee. Adică semnul nu poate fi perceput nici ca simplu semnificat, nici ca simplu semnificant. Semnul lingvistic, cuvântul, presupune o legătură între "imaginea acustică", sunetele vorbirii, semnificantul și "conceptul", noțiunea, ideea pe care aceste sunete o trezesc în mintea noastră de cunoscători ai limbii respective, adică semnificatul. Cu aceasta nu suntem decât în pragul descoperirii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este însă realizată în generalitatea ei convenabilă existând încă numai în forma uneia dintre disciplinele care ar trebui să i se subordoneze, în forma lingvisticii structuraliste post-saussureene. Rămânea structuralismului francez sarcina de a o realiza efectiv. 7î Semnul și sistemele semnificante f|S Ceea ce era implicit la Saussure, care nici nu este propriu-zis un filosof, ci un lingvist, a devenit explicit lingvistic în școlile lingvistice structuraliste ulterioare - Școala de Ia Praga și Școala de la Copenhaga - 35 și a fost dezvoltat filosofic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și o metodă interdisciplinară. O dată cu ei apare clar și conștient afirmată în toate consecințele sale această a treia tematizare filosofică, a comunicării. Pornind de la ideea că lumea omului există numai trecută prin limbaj, semiologii structuraliști încep prin a analiza sistemele semnificante - în primul rând literatura și miturile - și, în general, cultura ca ansamblu al sistemelor semnificante, dar concep cultura ca nediferențiată de civilizație și coextensivă societății. Până la urmă, în această perspectivă și natura este de fapt o idee culturală și întreaga
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
această a treia tematizare filosofică, a comunicării. Pornind de la ideea că lumea omului există numai trecută prin limbaj, semiologii structuraliști încep prin a analiza sistemele semnificante - în primul rând literatura și miturile - și, în general, cultura ca ansamblu al sistemelor semnificante, dar concep cultura ca nediferențiată de civilizație și coextensivă societății. Până la urmă, în această perspectivă și natura este de fapt o idee culturală și întreaga lume nu este decât o lume de semne, un imens text. Un text care, conform
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la sine și la nimic altceva. Principalii reprezentanți ai acestui curent de gândire care a dominat - și chiar a terorizat - întreaga filosofie occidentală în deceniile 6 și 7 ale secolului nostru sunt antropologul Claude Levi-Strauss - care a analizat ca sisteme semnificante sistemele de înrudire, miturile, ritualurile, bucătăria și, în general, culturile arhaice -, teoreticianul literar Roland Barthes -care a scris eseuri foarte interesante despre literatură, miturile societății moderne și modă -, filosoful Michel Foucault - care a cercetat "epistemele" ca mari forme ale ordinii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
s-a îndreptat asupra a ceea ce ne spun textele - în sensul conținutului mesajului - și asupra a cum spun ceea ce au de spus forma, stilul. Identificarea structuralistă paradigmatică a limbii cu formele și manifestările culturii pentru a face din acestea sisteme semnificante nu are acest sens. într-adevăr, camparînd structuralismul semiologic cu tradiția oralității nu putem înregistra decât o profundă discontinuitate, o ruptură. Ca tradiție trebuie să vedem în structuralism rezultatul a ceea ce McLuhan a numit alfabetizare, rezultatul impunerii, o dată cu generalizarea tipăriturilor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
că este mai puțin importantă explicita, implicita sau chiar contestata referire la concepția lui Saussure, decât aderența la spiritul ei și că nivelul semantic trebuie situat acolo unde și există efectiv: în cultură. Sensul acestei analogii între limbă și sistemele semnificante, între modelul lingvisticii structurale și realitatea semiologiei structuraliste poate fi foarte bine înțeles de îndată ce ne raportăm la ideea centrală a concepției lui Saussure: principiul arbitrarietății semnului. Dacă Saussure impunea sistemul limbii pornind de la arbitrariul (imotivarea) semnului lingvistic, semiologii structuraliști procedează
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la ideea centrală a concepției lui Saussure: principiul arbitrarietății semnului. Dacă Saussure impunea sistemul limbii pornind de la arbitrariul (imotivarea) semnului lingvistic, semiologii structuraliști procedează invers. Ei instituie pur și simplu prin postulare și prin analogie cu limba caracterul de sisteme semnificante al formelor și manifestărilor culturii și îl verifică apoi prin demonstrarea caracterului arbitrar, deci caracterului de semn în accepție 38 saussureană, al elementelor fiecărui sistem analizat. Principiul arbitrarietății semnului semiologic devine, din axiomă, corolar al existentei sistemului semnificant, manifestarea efectului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și manifestărilor culturii și îl verifică apoi prin demonstrarea caracterului arbitrar, deci caracterului de semn în accepție 38 saussureană, al elementelor fiecărui sistem analizat. Principiul arbitrarietății semnului semiologic devine, din axiomă, corolar al existentei sistemului semnificant, manifestarea efectului de sistem semnificant care-și instituie elementele și, prin urmare, cheia de control a existenței sau prezenței unui sistem semnificant. încetînd să mai fie punctul de plecare al demonstrării prezenței sistemului, el devine punctul de sosire al analogiei cu limbajul, prima implicație și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
38 saussureană, al elementelor fiecărui sistem analizat. Principiul arbitrarietății semnului semiologic devine, din axiomă, corolar al existentei sistemului semnificant, manifestarea efectului de sistem semnificant care-și instituie elementele și, prin urmare, cheia de control a existenței sau prezenței unui sistem semnificant. încetînd să mai fie punctul de plecare al demonstrării prezenței sistemului, el devine punctul de sosire al analogiei cu limbajul, prima implicație și efectul prin excelență al existenței sistemului semnificant, nivelul prim și obligatoriu al manifestării structuralismului și deci reperul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
urmare, cheia de control a existenței sau prezenței unui sistem semnificant. încetînd să mai fie punctul de plecare al demonstrării prezenței sistemului, el devine punctul de sosire al analogiei cu limbajul, prima implicație și efectul prin excelență al existenței sistemului semnificant, nivelul prim și obligatoriu al manifestării structuralismului și deci reperul prim și necesar al manifestării atitudinii structuraliste. încă mai evidentă devine importanța principiului arbitrarietății semnului semiologic pentru definirea structuralismului francez ca filosofie a culturii dacă înregistrăm mutația pe care o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prin comparație cu cealaltă, anterioară. Astfel "atomismul" este înlocuit de integralism - potrivit căruia semnul nu poate semnifica nimic singur și nici nu poate exista ca semn izolat, pentru că existența sa și capacitatea de a semnifica este determinată de existența sistemului semnificant; substanțialismul este înlocuit de relaționism - potrivit căruia semnificația este produsul diferențelor și 39 opozițiilor și nu al unor conținuturi indistinct și pentru sine prezente; iar istorismul este substituit de sincronism - pentru care efectul de sistem rezidă în sustragerea elementelor sale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnului și este prezentă peste tot în structuralismul francez, chiar și acolo unde acest principiu nu este invocat. De aceea am putea considera ca marcă a structuralismului repudierea simbolului și transferarea sarcinilor sale de semnificare semnelor incluse în sistemele lor semnificante. Că această trăsătură reprezintă o marcă unitară a structuralismului ne-o dovedește generalizarea ei în pozițiile structuraliste radicale până la a contrage la semn nu numai simbolul ci și indicele, simptomul, semnalul, pe de o parte, noțiunile și conceptele pe de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la semn nu numai simbolul ci și indicele, simptomul, semnalul, pe de o parte, noțiunile și conceptele pe de alta. Arbitrarietatea semnului și sistemele de înrudire, miturile, ritualul, bucătăria (la Levi-Strauss); literatura, miturile societății burgheze, moda (la Barthes) ca sisteme semnificante. Ceea ce-și propune Levi-Strauss în prima sa carte - Les Stmctures elementaires de la parente, 1949 - este de a demonstra că regulile mariajului, nomenclatura, privilegiile și interdicțiile înrudirii în societățile arhaice sunt aspecte indisociabile ale aceleiași realități, care este structura sistemului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mariajului, noi am degajat, în Les Stmctures, un mic număr de principii simple, prin intervenția cărora un ansamblu foarte complex de uzaje și 40 41 obiceiuri, absurde (și judecate în general astfel) la prima vedere, este redus la un sistem semnificant". (15/1, p. 18) Un al doilea obiect al antropologiei structurale îl constituie mitul. Mitul este și el un limbaj, dar un limbaj constituit pe seama altui limbaj, care lucrează la un nivel foarte ridicat și la care sensul reușește să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la polii unei noi axe transversale față de prima. In cazul muzicii, structura, într-un fel dezlipită de sens, aderă la sunet; în cazul mitologiei, structura dezlipită de sunet aderă la sens." (16/ I, p. 578) Situarea sistemelor mitologice printre sistemele semnificante, stabilirea unei omologii între acest sistem și sistemul limbii pentru care structura este cea care constituie elementele și este esențială pentru sistem, însoțită de contestarea interpretării miturilor ca explicații ale fenomenelor, ori ca glosă moralizatoare a condiției umane, schimbă nivelul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se presupunea că intervin, și a căror natură la rândul ei se va găsi clarificată. (16/1, p. 571) Cu toată diferența de nivel de constituire în raport cu mitul - gesturi față de limbaj - ritualul este, după Claude Levi-Strauss, și el un sistem semnificant de tipul limbajului. între mit și ritual există o corespondență ordonată, dar nu în sensul în care s-a crezut, că fie mitul este proiecția ideologică a unui ritual, destinat să-i servească acestuia de fundament, fie ritualul este un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și dezvăluie contradicțiile sale." (18/1, p. 411) Invocarea, mai mult exemplificatoare ori savuroasă, a ritualului sau a bucătăriei, alături de sistemele de înrudire și sistemele mitologice, are menirea să arate că această semiologie structuralistă rezidă în atribuirea caracterului de sisteme semnificante acestora prin analogie cu limbajul, și în accentul pe structura de cod a sistemelor considerate. Semiologia structuralistă a fost cea care a constituit coloana vertebrală a gândirii lui Roland Barthes, căci influențele care vin să se intersecteze fertil în spațiul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o reprezintă, au fost foarte numeroase - psihanaliza lui Bachelard, existențialismul sartreian, estetica marxistă, a lui Brecht, psihanaliza lui Freud, lingvistica lui Hjelmslev ș.a. - și tot atât de versatile ca și inconstanta sa poziție, într-o definiție din 1953, Roland Barthes postulează autoînchidere semnificantă a literaturii - care "trebuie să semnaleze ceva diferit de conținutul și forma sa individuală, ceva care este propria ei închidere, tocmai cea prin care se impune ca Literatură" - pentru a putea pune în evidență existența unei realități formale, diferite de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care le susține pe toate celelalte. Ceea ce caută Barthes nu este conținutul, semnificațiile individuale ale textului literar, ci structura sistemului care le face posibile, nu "mesajul"; ci "codul" care îl face posibil, calitatea de sistem semnificam similar sistemului limbii. Autoînchiderea semnificantă a literaturii, caracterul ei de sistem semnificant, care pretinde, după Barthes, deplasarea studiului de la semnificațiile sau "mesajele" individuale ale operei la condițiile care le fac posibile, își are și ea corolarul în arbitrarietatea semnului semiologic. Desigur, nouă, care, în contextul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
caută Barthes nu este conținutul, semnificațiile individuale ale textului literar, ci structura sistemului care le face posibile, nu "mesajul"; ci "codul" care îl face posibil, calitatea de sistem semnificam similar sistemului limbii. Autoînchiderea semnificantă a literaturii, caracterul ei de sistem semnificant, care pretinde, după Barthes, deplasarea studiului de la semnificațiile sau "mesajele" individuale ale operei la condițiile care le fac posibile, își are și ea corolarul în arbitrarietatea semnului semiologic. Desigur, nouă, care, în contextul experienței individuale a contactului cu opera literară
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]