461 matches
-
opozitivă binară (yin/vs/yang, terestru/vs/celest, natură/vs/cultură etc.). Fără să nege existența structurilor determinante, semiotica relevă centralitatea subiectivității umane în transmiterea/interpretarea mesajelor, substituind "structurii structurarea, limbii vorbirea, semnificatului semnificantul, enunțului enunțarea, sistemului de reguli practica semnificantă, subiectului determinat subiectul determinant" (P. Attalah, 1991: 319). Sensul structuralist era un sens al codului, sensul semiotic nu există decît pentru cineva ca sens propriu-zis existențial și contextual. Semiotica se deschide dialogului intercultural, rostirii individuale (parcursurile semiotice ale lui Eco
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și "imagine acustică "respectiv cu semnificat și semnificant; acești termeni au avantajul de a marca opoziția care îi separă fie între ei, fie de totalitatea din care fac parte" (CLG: 86). Semnul este deci o entitate cu două fețe: fața semnificantă (semnificant) și fața semnificată (semnificat). În esență, semiotica lui Saussure se bazează pe ideea unității semnificat/semnificant (signifié/signifiant; signified/signifier), constituind expresia adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
imagine acustică "respectiv cu semnificat și semnificant; acești termeni au avantajul de a marca opoziția care îi separă fie între ei, fie de totalitatea din care fac parte" (CLG: 86). Semnul este deci o entitate cu două fețe: fața semnificantă (semnificant) și fața semnificată (semnificat). În esență, semiotica lui Saussure se bazează pe ideea unității semnificat/semnificant (signifié/signifiant; signified/signifier), constituind expresia adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui Saussure
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiotic bilateral" (Al. Boboc, 1997: 25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și conceptualizărilor saussuriene care au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la alfabetul surdo-muților, de la formulele de politețe la modă, obiceiuri, ritualuri, de la semnalele militare la pantomimă. Lingvistica va fi modelul științific riguros
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reținut inepuizabila sa bogăție combinatorică în raport cu celelalte sisteme semiotice. Trebuie stabilit dacă celelalte sisteme de comunicare dispun sau nu de dubla articulare (codul rutier, nomenclatura chimică sau matematică sînt sisteme de semne ce nu cunosc decît prima articulare în unități semnificante; pentru strigătele unor animale par să existe unități asemănătoare fonemelor, dar mesajul este nedecompozabil în unități semnificante cf și G. Mounin, 1970: 106). iii) Productivitatea este reprezentată de capacitatea locuitorilor nativi ai unei limbi de a înțelege și a produce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau nu de dubla articulare (codul rutier, nomenclatura chimică sau matematică sînt sisteme de semne ce nu cunosc decît prima articulare în unități semnificante; pentru strigătele unor animale par să existe unități asemănătoare fonemelor, dar mesajul este nedecompozabil în unități semnificante cf și G. Mounin, 1970: 106). iii) Productivitatea este reprezentată de capacitatea locuitorilor nativi ai unei limbi de a înțelege și a produce un număr infinit de enunțuri în limba respectivă; această importantă proprietate a fost evidențiată de Chomsky (1957
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Saussure) conotație (Stuart Mill) imagine mentală (Saussure, Peirce) conținut (Hjelmslev) stare de conștiință (Buyssens) B semn (Peirce) obiect (Peirce) simbol (Ogden-Richards) A C denotatum (Moris) vehicolul semnului (Morris) Bedeutung (Frege) expresie (Hjelmslev) denotație (Russell) representamen (Peirce) extensiune (Carnap) semă (Buyssens) semnificant (Saussure) (cf. și U. Eco, 1988: 39) Într-o perspectivă diacronică îl putem situa pe Ferdinand de Saussure în contextul psihologiei asociaționiste și al sociologiei lui Durkheim (G. Mounin îl considera pe Saussure homme de son époque); de aici definirea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
șah ca principiu explicativ pentru funcționarea sistemului limbii nu este fortuită), iar la Peirce esențial este aspectul explorator, euristic al devenirii infinite a semnelor semioza nelimitată. În fond, cele două direcții nu sînt incompatibile: semnul este baza semioticii sau practicii semnificante, așa cum semioza este spațiul formării/transformării semnelor (cf. și U. Eco, 1984). Accentul saussurian este paradigmatic și spațial, cel peircian este sintagmatic, dinamic, temporal, ceea ce nu exclude însă existența categoriei polare: contextualizarea prin conceptul saussurian de vorbire și sistematica repertoriului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
există încă, naratologia, condusă de ipoteza metodologică a existenței unei gramatici universale (afirmate pregnant de la Protagoras la Chomsky): "Gramatica universală este deci sursa tuturor universaliilor și ea ne dă însăși definiția omului. Nu numai toate limbile, ci și toate sistemele semnificante se supun aceleiași gramatici. Ea este universală nu numai pentru că este răspîndită în toate limbile lumii, ci pentru că ea coincide cu structura universului însuși" (T. Todorov, 1975: 115). Sistemul narativ descris este o abstracție față de textul real, focalizarea fiind asupra
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diferit focalizată) este poate alături de matematică limba latină a secolului al XX-lea. Problema ei este cea a responsabilității transplantării corecte a unor categorii lingvistice și poetice fundamentale. Denotație și conotație, metaforă și metonimie, sistem și proces, cod și mesaj, semnificant și semnificat reprezintă o infrastructură terminologică necesară edificării unei viziuni coerente, cu un aport indiscutabil de sistematicitate și rigoare în atlasul comunicării. O dublă investigare semiotică (lingvistică și iconică) găsește în cîmpul publicitar un spațiu privilegiat de manifestare. Dacă publicitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de posibilitate ale cunoașterii în ansamblu pentru epoca respectivă și nu pentru o disciplină anume. Obiectul epistemologiei va fi în opinia lui Foucault identificarea și descrierea episte-melor succesive. EXPRESIE (opus lui conținut) Teoria lui Hjelmslev numește expresie ceea ce Saussure denumește semnificant. Planul expresiei este în relație de presupoziție reciprocă cu planul conținutului; distincția între aceste două planuri ale limbajului este logic anterioară divizării fiecaruia în formă și substanță. EXTENSIUNE (opus lui intensiune) În logica tradițională se înțelege prin extensiune ansamblul obiectelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectului pe care îl evocă. Semnul este ceva în locul a ceva, aliquid stat pro aliquo (harta pentru teritoriu, bastonul alb pentru a indica faptul că o persoană este nevăzătoare, fotografia în locul persoanei înaintea unui interviu de angajare). Unirea formei sensibile (semnificant, expresie) cu un conținut inteligibil (semnificat, conținut) generează semnul lingvistic. SEMNIFICANT Latura materială a semnului lingvistic. SEMNIFICAT Latura non sensibilă a semnului, indisociabil legată de semificant, conform reglementărilor codului. SIMBOL 1. În semiotica peirciană semn care trimite la obiectul denotat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sub influență bahtiană. De fapt, amintita teorie, denunțând criza limbajului și a subiectelor literare, slujește promovării fără precedent a noțiunii de text, interpretată sub diverse aspecte. Textul cu majusculă e noul obiect al studiului, iar el trebuie descris ca practică semnificantă în interiorul productivității generate în și prin limbaj. Critica impresionistă sau valorizările estetizante nu mai au cuvântul acum. Nici măcar istoria literară nu mai operează confrom încetățenitelor ierahizări, orice text fiind egal cu celelalte în calitatea lor de simple mecanisme, generate în interiorul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
politice și culturale, ci și a celor semiotice. Astăzi se încearcă depășirea "unei abordări liniare, concentrată pe producție" (Oprea 2005: 23). Procesele de productie (du Gay 2006: 7) devin fenomene culturale deoarece se transformă într-un ansamblu de practici sociale semnificante, care vor contura anumite modalități de percepție și conduită în context organizațional. Această (re)construcție a economiei are drept finalitate instaurarea unor "culturi ale producției" " (du Gay 2006). În contextul mișcărilor transnaționale ale persoanelor, ale conținuturilor mediatice, tehnologiilor sau ale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu politicienii votați sau cu personajele literare. După cum am menționat în I.3.b., valorile sunt folosite drept mijloace ale imaginarului colectiv, demonstrând astfel că producția și consumul se află într-o relație de interdependenta. Dar în același timp, imaginile semnificante transmit anumite valori printr-un limbaj cultural care conduce către o anumita reprezentare/ identitate construită sau către ceea ce Daniel Bougnoux (2006: 9) numește "un cameleon conceptual". Această modelare se bazează pe relația dinamică între ego/ sine altul celălalt (Baudrillard, Guillaume
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
din semiotica socială, si anume faptul că atât producătorul, cât și privitorul/ consumatorul posibil exercita o anumita putere în fabricarea textelor și a discursurilor (vizuale). Scrierea și citirea devin două procese participative care transformă cuvintele și obiectele în produse culturale semnificante cu "potențial comunicativ și reprezentațional" (Kress, Leite-Garcia, van Leeuwen 2006: 269). Interpretarea imaginilor drept acte comunicaționale înseamnă acceptarea termenului de "turnură pictorială" și acceptarea ideii că imaginile reprezintă "un lant semnificant, practici culturale ale privirii și interpretării, capacități subiective ale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
participative care transformă cuvintele și obiectele în produse culturale semnificante cu "potențial comunicativ și reprezentațional" (Kress, Leite-Garcia, van Leeuwen 2006: 269). Interpretarea imaginilor drept acte comunicaționale înseamnă acceptarea termenului de "turnură pictorială" și acceptarea ideii că imaginile reprezintă "un lant semnificant, practici culturale ale privirii și interpretării, capacități subiective ale privitorului de a determina imaginile să semnifice" (Hall, apud Schirato and Webb 2007: 66). Subiectivitatea, despre care vorbește Hall, ne ghidează către un alt sistem semiotic social, modalitatea, ai cărui indicatori
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
înseamnă a gandi în termenii semioticii sociale (Kress 1996, 2001; van Leeuwen 1999, 2005; Iedema 2001 etc.). Analizele oferite în partea a II-a demonstrează că simple cuvinte sau obiecte asamblate în contexte potrivite generează identități organizaționale, politice și literare semnificante. O perspectivă semiotica poate ajuta orice creator de sens, privat sau instituțional, să atribuie în mod rațional o rețea de înțelesuri produsului concret sau abstract promovat. Acesta este motivul pentru care am corelat "turnură pictorială" (Mitchell 1994) cu "turnură pragmatică
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
forței cuvintelor celor mai elementare în care se relevă Dasein-ul (adică esența omului, gîndirea lui) și de a opri nivelarea ei, care se produce prin simțul comun. De orice tip ar fi, inteligibilitatea ființării se exprimă prin vorbire, iar întregul semnificant al inteligibilității ajunge la cuvînt și, de aici, apare necesitatea de a analiza raportul omului cu limba, sălășluirea lui în limbă. Limba posedă -arată Heidegger− această particularitate specială că trăim în ea, că sîntem familiarizați cu ea, fără a fi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
totul. Cosmos înseamnă ordine și vedem aceasta pretutindeni. Există, e adevărat, o doză de aleatoriu, dar acesta nu caracterizează decît o tranziție de la un nivel de ordonare la altul. De la ordonare la semnificație nu e decît un pas. Universul este semnificant. Avem a ne ridica conștiința la nivelul Ființei, într-un proces de autorealizare. Aceasta e o cale inițiatică, pe care lepădăm irealul, iluzia, egoul și pătrundem în lumile suprasensibile interne sau supradimensionale. Antiteza Ființei este Eul pluralizat, o creație a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Practicianul amator de plăceri este dublat de un teoretician în stil sofist. Prodicos este considerat într-adevăr ca excelând în definiții, în lucrul asupra accepțiilor verbale. Trata cu mare atenție tot ce avea legătură cu coincidențele între ceea ce modernitatea numește semnificanți și semnificați. Posteritatea păstrează unul dintre obiectele reflecției sale, și este vorba de... plăcere. Pe care el o împarte în sensuri multiple, cărora face apoi să le corespundă termeni cu adevărat potriviți: bucuria, deliciul sau starea de bine - pe care
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de mine însumi strigat/ ca să mă aud cu urechea de acum." În volumul "Roșu vertical", publicat în 1967, se oprește la momentele mari ale istoriei, fără să le fixeze în timp și spațiu, într-un efort de selecție a faptelor semnificante. Ciclul "Evocări" transcrie portrete anonime într-o ciudată îmbinare de linii, ce ne amintește de expresionism: "Guler cu pene, /Coif de fier/ Sabie lată cât șoseaua de asfalt/ ochi spart cu lumina sfâșiată/ uscată și neagră cât cerul înalt" ("Luptător
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Există o panică a împlinirii. Acest lucru mă interesează, este dramatic, important. Noi punem foarte puțin în discuție temperatura momentelor de împlinire. Creatorul e mereu în căutare... El nu soluționează și creația nu-i poate pretinde acest lucru ci deschide semnificante căi de pătrundere. Și totuși de ce nu faceți filme cu narațiuni în contemporaneitate? Voi face. Nu depinde numai de mine acest lucru. înăuntrul meu sălășluiește un univers bântuit de povestiri contemporane, dar încă nu au expresia necesară ca să devină ființări
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
metaforică, născută din contraste puternice, definind o lume incapabilă să-și păstreze umanitatea. Generalizând o experiență particulară, dilatând semnificațiile textului, reușisem împreună cu un grup de tineri actori, Vladimir Găitan, Liviu Rozorea, Mircea Diaconu, Constantin Măru, să realizăm o expresivitate modernă, semnificantă atât la nivelul jocului, cât și la nivelul mizanscenei. Un spectacol frust ce crea în public o puternică senzație de culpabilitate, mizând pe reacția conștiinței ce se revoltă împotriva înmatriculării personalității. Momentele împlinite ale acestei reprezentații probabil că nu le-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
le înțelegem doar pentru că sunt "banale". Vizibilitate a ceea ce Foucault a vrut să spună (intențiile sale). Vizibilitate a ceea ce alții au spus, iar gânditorul născut la Poitiers, a completat, analizat, destructurat, criticat, apreciat, (re)configurat în alte semne, semnificații, raporturi semnificante. Precum Jeanne d'Arc la Orléans, la Poitiers, istoricul nostru se luptă cu greii lumii lingvistico-filosofice (anglo-saxone), cu toți cei pentru care "elementul lingvistic" și discursul au devenit principala lor măestrie de politică academică. O politică în detrimentul civililor... Politicile academice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]