581 matches
-
coase veșmintele” (Poezia). Dintre cei doi termeni contrastivi ai poemului, mai relevant este primul, cel al definiției negative, refulată într-un regim neașteptat de discursiv. Pentru R., poezia implică contururile unei retorici fragile, în sensul în care se sustrage rigidității semnificării de tip diurn/ cert; este heliofobă, evită lumina puternică a unei „subtitrări” la vedere. Elementele corporalității simbolice - neutră, discretă atât ca agitație retorică, cât și ca încărcare referențială - nu ghidează către un sens sub formă de poantă; de aici, o
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
I. Cuza a Întocmit o notă pe care a trimis-o puterilor garante, notă publicată a doua zi În „Monitorul Oficial” al Moldovei - ceea ce făcea ca gestul său să devină public - prin care considera că dubla sa alegere avea „o semnificare Îndestul de vederată pentru toți, adică unirea completă a Principatelor, pe care nația română a voit a o Întemeia”. În același timp, domnitorul atrăgea atenția că „Întemeindu-mă din nou pe votul Adunărilor ad-hoc”, reconfirmat de Adunarea Moldovei la 5
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
în mod constant la „om” ca ființă generică, naturală, rațională, fără distincții geografice sau istorice sau chiar simplu demografice (prin „om” înțelegând implicit doar bărbatul). Interpretările și acțiunile voluntariste ale „omului”, chiar și atunci când erau plasate în contexte culturale de semnificare, erau prea puțin preocupate de reflexivitatea actorilor sociali, ce erau autori sau constructori de semnificații ale propriilor acțiuni și reguli, eliberate de o autoritate transcendentală sau de forțele naturale ce pătrundeau în sistemul social. Înaintarea în modernitate va coincide tocmai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale propriilor acțiuni și reguli, eliberate de o autoritate transcendentală sau de forțele naturale ce pătrundeau în sistemul social. Înaintarea în modernitate va coincide tocmai cu o repoziționare a actorului social într-o cultură ce a realizat transferuri constante de semnificare socială dinspre Dumnezeu spre societate și apoi spre individualități și organizațiile lor. Un asemenea proces nu ne mai apare astăzi ca o evoluție naturală spre o „complexitate” socială mai mare (ce ar rezulta din agregarea sau lupta de interese individuale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
euro-atlantice a țării, celălalt al unor manifestări cotidiene, în mare parte individuale, care uneori se abat de la normativitatea dominantă și chiar riscă să blocheze realizarea proiectelor naționale de bunuri publice sau colective, pentru ca alteori să-și creeze propriul univers de semnificare și interpretare. Aceste două registre divergente pot fi considerate din multe perspective. O abordare se poate centra pe o axă cantitativă (majoritarii euroatlantici vs minoritarii disidenți sau invers), alta pe o axă a neutralizării în timp (realizările „programelor instituționale” vor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
roluri noi, schimbătoare, prinse în fluxurile asumării și mai ales ale combinațiilor diverse. Combinațiile sunt adeseori eclectice, îmbină roluri prescrise normativ cu roluri create ad-hoc, ca produse ale inițiativei personale în cadrul deschiderilor sociale. Memoria socială și interpretarea subiectivă personală, istoricitatea semnificării și creativitatea interpretativă se intersectează și generează combinații, preiau semnificații vechi și propun unele noi pentru a conferi un sens vieții personale eliberate de constrângerile exterioare. Altfel spus, individul își caută și, când descoperă, afirmă identitatea prin rolurile asumate. Astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
face, în cazul lui Henry, cu o impoziție dogmatică sau cu o imprudentă suprapunere de planuri (teologia/fenomenologia), ci doar cu omologarea unui concept filozofic fundamental („apariția”) cu referentul principal al Evangheliei („revelația”). Adevărul este chiar esența manifestării, prealabilă oricărei semnificări obiective a intenționalității; iar „esența manifestării” se dezvăluie ca act pasiv de autoafectare a Vieții divine. Prin însăși definiția sa, adevărul pur fenomenologic este revelație. Am putea vorbi, din acest punct de vedere, despre natura apocaliptică a fenomenalității. Pentru Marion
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a interesului uman; proeminența personalității implicate în eveniment, conflictul (războaie, lupte politice, întreceri sportive etc.), numărul persoanelor implicate în eveniment, deopotrivă cu numărul persoanelor care suportă consecințele evenimentului. Ce este un „fapt socialmente semnificativ”, cum și cine stabilește gradul de semnificare, cum se măsoară interesul uman - toate acestea par a depinde doar de inspirația ziaristului și de decizia redacțională. Mult mai clar și mai lămuritor ar fi să spunem că valoarea de știre a unui fapt este dată de câteva trăsături
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
-se altfel decât până acum, îmbogățindu-se pe traseul transmiterii lui. El comportă atât o dimensiune explicită, care se referă la conținuturile informaționale directe, manifeste, cât și una implicită, bazată pe presupozițiile indirecte, abilitățile ascunse, activate în procesul acaparării și semnificării cunoașterii. Se pare că această a doua componentă devine din ce în ce mai pregnantă - ca premisă și finalitate - în practica educațională actuală. Constituie o sfidare pentru pedagogia actuală de a reorienta, de a ghida mersul persoanei nu spre explicitul, ci către implicitul cultural
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Ceea ce pare a interesa sunt eficiența, randamentul, câștigul simbolic și financiar. Odată cu schimbarea suportului și a modului de mediere a omului la cunoaștere, prin noile tehnologii, creierul uman se debarasează de exigențele încărcării, pentru a se deda chemărilor procesării, interpretării, semnificării. Cultura, educația și comunicarea nu se mai pot clădi pe o supoziție lineară și enciclopedistă privind cunoașterea. Nu mai constituie un obiectiv acapararea de informații, cumularea simplă, stocarea mecanică a cunoștințelor. Dacă pedagogia de altădată era gândită pentru a-l
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu aduc fericirea pe pământ, realizând salturi miraculoase ale educatului în universul cunoașterii. Aceasta are un mai înalt grad de difuzabilitate, dar asimilarea rămâne tot la discreția educatului. Cunoașterea disponibilizată prin rețeaua virtuală este o pură potențialitate, până la acapararea și semnificarea acesteia din partea receptorului. Construcția cunoașterii ține de interioritatea subiectului, de raportarea acestuia efectivă, prin efort participativ și responsabilitate interpretativă. Virtualizarea formării nu lenevește mecanismele interne ale învățării. Școala nu se transformă într-o agora mediatică sau nu face din aceasta
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de la sine, ci pot fi potențate în cadrul parcursurilor educaționale tradiționale ce își subsumează parțial și difuz - cel puțin la început - modalitățile și ocaziile generate de suportul internet. Cu timpul, curricula școlară ar trebui să îngăduie explicitări directe ale utilizării și semnificării informațiilor captate pe această cale. 3.4. Socializarea și internetul Se știe că tinerii și chiar copiii sunt atrași de cultura digitală și de suporturile tehnice care o promovează. Din punct de vedere expresiv aceasta se prezintă sub formă de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
lenevi spiritul, dar și să-l pună la treabă. Accesul se face, de regulă, la frânturi de informații, la segmente rupte din niște ansambluri care nu întotdeauna se decelează de către consumator. Fărâmițarea cunoașterii trebuie să fie complementată de exerciții de semnificare și de integrare în câmpuri mai largi ale cunoașterii. Se manifestă un predirijism insinuat în artefactele care ajută la descoperirea cunoașterii, în sensul că rutele următoare de căutare să fie prefabricate, nelăsând receptorului să meargă acolo unde ar vrea. „Căutările
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Internetul facilitează accesul imediat la un referențial de cunoaștere de ultimă oră, livrat din mai multe direcții, uneori autorizat sau validat. Și elevii, și profesorii s-au obișnuit cu acest mediu, au dobândit deja unele competențe de accesare sau de semnificare a informațiilor. Tehnologiile de informare și comunicare, translate judicios și complet în dispozitivul formativ (nu doar ca adjuvante ce facilitează comunicarea, ci drept instrumente ce generează, întrețin și potențează cunoașterea), vor sparge linearismul, monotonia, monodeterminarea actului educațional, dinamitând pedagogia „magistro-centristă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin e-learning se poate vehicula o cantitate imensă de cunoștințe, ele însele presupunând un înalt grad de mobilitate și de aducere la zi. Rămâne ca sarcină pentru educat de a decela masa informațională, de a face o selecție și o semnificare corespunzătoare, uneori tutelat sau coordonat de formatorul aflat la distanță. În al doilea rând, e-learning-ul presupune punerea educatului în situația de a lucra intens, de unul singur, printr-o concentrare unilaterală spre rezolvarea unor probleme punctuale, neconsumând timp pentru scenarii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai importantă caracteristică are la bază caracterul autostructurant al conținutului, în sensul că acesta se autoconduce și se autoedifică, prin elementele metodologice ce însoțesc traseul de cunoaștere propriu-zis. La tot pasul, cursantul găsește indici metodologici de înțelegere, marcatori suplimentari de semnificare și de lărgire a edificiului cunoașterii. Ți se dau nu numai cunoștințe, ci și căi de interpretare a acestora, trasee către noi sensuri, alternative de căutare și cuprindere. Ești învățat cum să înveți mai departe. De aceea, este important cum
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de formare, gradul de interactivitate dintre educat și cursuri, posibilități de lucru în grupuri, funcționalitatea și descrierea dispozitivelor de comunicare sincronă și asincronă dintre tutori/experți și educați, mediile utilizate; tutorii: funcționalitatea urmăririi educaților și a informațiilor adiacente, consultarea și semnificarea rezultatelor testelor, elaborarea unui „tablou de bord” al sintezei și a indicatorilor implicați, consultarea datelor celor care administrează sistemul de formare; managementul: consultarea „tablourilor de bord” ale tutorilor și a concluziilor acestora, posibilitatea de a accede la informații detaliate despre
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
funciarmente trebuie să facă omul este plasat în sarcina mașinilor. Mai mult, în situația de informare și formare, tehnologia poate induce dezinformarea, deformarea, falsificarea, masificarea. Orice tehnică de informare acționează întrucâtva asupra acurateței mesajelor transmise, adăugând un cumul specific de semnificare (este scris în ziar, deci trebuie să fie corect!). Cele dintâi ipostaze ale învățământului la distanță se consideră a fi o serie de cursuri de stenografie prin corespondență, realizate în secolul al XVIII-lea (cursuri anunțate în presa vremii, cu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai multe aspecte ale formării (loc, timp, ritm, conținut, complexitate etc.) și întocmirea unui plan de muncă subsecvent alegerii făcute. Autonomia depinde de capacitatea de mobilizare a individului, de putința de a actualiza competențe dobândite, de posibilitatea de autorevelare și semnificare a istoriei personale, de performativitatea instrumentelor culturale achiziționate. Autonomia este autoprodusă, autoconstruită și atent supravegheată. Ești autonom câtă libertate îți îngădui și câtă competență posezi. Autonomia se învață. Ea este construită prin coexistență și interdependență. Rezultă în urma unui dublu proces
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Întrucât condițiile de evaluare se schimbă (evaluatul nu mai este întotdeauna supravegheat de cineva), probele clasice, bazate pe reproducerea unor bagaje cognitive, devin caduce. Se vor institui noi instrumente de examinare, cu obiective și funcții noi, centrate pe corelarea, sintetizarea, semnificarea și operarea cu conținuturile vehiculate. Sistemul evaluativ vine și cu o limitare. Se vor viza mai ales rezultatele parcursului, și nu parcursul ca atare, ce va fi mai puțin corectat, direcționat și validat în mod operativ. Caracterul oarecum impersonal al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de ignoranță, de contrastul dintre intenția vorbitorului și semnificația reală, este însăși substanța din care se întrupează personajele. Cu o inteligență umoristică rară, B. a selectat acele gesturi, atitudini, expresii și amănunte care au o mare putere de sintetizare și semnificare, în secvențe rafinate, fluente și savuroase. O categorie aparte o constituie prozele cu personaje rurale. Autorul îi privește pe țărani ca pe niște ființe cu mentalitate, comportament și exprimare bizare. Ei îi apar bicisnici, abrutizați de muncă și sărăcie, animați
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
violența verbală, violența fizică, violența socială, violența economică, violența sexuală), a frecvenței și duratei faptelor și scenelor de violență din emisiuni (pe canale, genuri de programe, intervale orare, intervale diurne, săptămânale) având ca valență exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune și care sunt periculoase prin incapacitatea copiilor de a le da o semnificare și înțelesuri care să releve pericolul lor potențial pentru conduită, sunt următoarele: violența este răsplătită, rareori având consecințe negative: după statistici americane, în peste 7% dintre scenele de violență răufăcătorii scapă nepedepsiți; violența este o realitate omniprezentă, și deci inevitabilă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
adoptat de Uniunea Europeană prin Directiva „Televiziunea fără frontiere”, a redus considerabil ponderea programelor importate de peste Ocean, îndeosebi a celor violente. ● Contextualizarea actelor de violență adoptată în studiul de față și-a dovedit relevanța și pertinența permițând stabilirea proporției categorizărilor de semnificare adoptate: acte și scene de violență „gratuită”; scene de groază; acte și scene de violență „legitimă”; acte și scene de „autoapărare”; acte și scene incluse „logic” într-o tramă narativă; violența ca joc și amuzament; actele și scenele de „exaltare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
emisiuni (informative, filme de cinema, telefilme și emisiuni de divertisment, seriale, publicitate); ● zilele săptămânii (weekend/restul săptămânii). În a doua etapă s-a făcut o analiză comparativă între cele 12 canale studiate în cele 2 perioade. Categorizările și „contextele de semnificare” au fost operaționalizate în 35 de grile de: numărare, înregistrare, contextualizare-evaluare, semnificare, aplicarea signaleticii de avertizare. Un exemplu de grilă de analiză a scenelor din emisiunile de informare și din cele ficționale este tabelul 4. Tabelul 4. Categorii și contexte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]