215 matches
-
mai aflau germani în secolele XV- XVI, iar în Dobrogea îi mai întâlnim în secolul al X-lea, în inscripțiile runice de la Basarabi . Francia-Franța se feudalizează în forma clasică, ca societate piramidală, bazată pe dependența personală, trecând prin patronat spre seniorie. Marii și micii seniori depun jurământ de vasalitate celui mai puternic, seniorului suprem, regele sau împăratul, primesc la investitură un feud, într-o ceremonie care cuprindea și îngenuncherea. Practica aceasta s-a înrădăcinat atât de mult, încât chiar și capetele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vagabondajului. Nevoiașii, relativ protejați în Evul Mediu de funcția lor de "Portari ai Cerului", devin dușmanii unei societăți urbane în care nu mai exista un sistem de redistribuire a bogățiilor capabil să diminueze efectele pauperizării fapt pe care îl realizase Senioria pe vremea feudalismului. Cu ocazia " Marii Întemnițări" din 16562, una dintr-o sută de persoane era întemnițată la Paris. Dar nici spitalul general și nici temnițele nu au reușit să împiedice cerșetoria, mai ales când în oraș reapărea sărăcia și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
De Monarchia, se pronunță pentru unitatea lumii creștine și asigurarea păcii universale, autorul operând o distincție între puterea temporală a monarhului și puterea spirituală a papalității. În epoca Renașterii, regele Boemiei George Podiebrad supune, în 1464, atenției regelui Franței și senioriei Veneției un proiect de confederație europeană mult mai elaborat și în același timp cu un conținut precis exprimat. Comunitatea europeană era descrisă ca fiind o totalitate «Universitas» și avea menirea de a aduce pacea în toată creștinătatea. Pentru înfăptuirea acestor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
repede unuia dintre fiii săi: acest ducat capețian de Burgundia va dura pînă în mijlocul secolului al XIV-lea. Filip I pune stăpînire pe Gâtinais, pe Vexin și pe Bourges. Dar, chiar pe propriul său domeniu, autoritatea îi este știrbită de seniorii jefuitori care, din castelele lor, domină satele și jefuiesc drumurile. Redresarea sa în secolul al XII-lea. Totuși, pînă la urmă, mișcarea feudală joacă în favoarea regalității. Acest reviriment, început probabil sub Filip I, se afirmă sub Ludovic al VI-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune mijloace de existență în folosul acestor [feudali] laici sau ecleziastici: aceste mijloace le sînt asigurate în cadrul senioriei rurale, care consacră dependența țăranilor față de ei. Către 1030, episcopul de Laon, Adalbéron, constata acest fel de repartizare a îndatoririlor într-un plan dorit de Dumnezeu: "Casa lui Dumnezeu pe care o credem una este deci triplă: unii se roagă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
către formarea unei nobilimi. În secolul al XII-lea nu mai există opoziția oameni liberi și oameni neliberi, ci nobili și nenobili: acești "ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor Senioria rurală. Raporturile dintre feudali și masa țărănească se definesc în cadrul senioriei rurale care este dublă. Există mai întîi senioria funciară. Marele proprietar, seniorul, exploatează direct o parte din domeniul său *rezerva și concede restul țăranilor sub formă de loturi sau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
există opoziția oameni liberi și oameni neliberi, ci nobili și nenobili: acești "ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor Senioria rurală. Raporturile dintre feudali și masa țărănească se definesc în cadrul senioriei rurale care este dublă. Există mai întîi senioria funciară. Marele proprietar, seniorul, exploatează direct o parte din domeniul său *rezerva și concede restul țăranilor sub formă de loturi sau concesiuni prin mijlocirea unei arende funciare *censul și a unor zile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nobili și nenobili: acești "ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor Senioria rurală. Raporturile dintre feudali și masa țărănească se definesc în cadrul senioriei rurale care este dublă. Există mai întîi senioria funciară. Marele proprietar, seniorul, exploatează direct o parte din domeniul său *rezerva și concede restul țăranilor sub formă de loturi sau concesiuni prin mijlocirea unei arende funciare *censul și a unor zile de muncă pe rezervă *corvezile. Există apoi și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
seniorul, exploatează direct o parte din domeniul său *rezerva și concede restul țăranilor sub formă de loturi sau concesiuni prin mijlocirea unei arende funciare *censul și a unor zile de muncă pe rezervă *corvezile. Există apoi și această formă a senioriei nu a încetat să se extindă în timpul perioadei de care ne ocupăm senioria banală, cea care derivă din dreptul de *ban sau de comandă exercitată de deținătorul castelului asupra tuturor oamenilor care locuiesc (este vorba de mananți de la latinescul manere
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sub formă de loturi sau concesiuni prin mijlocirea unei arende funciare *censul și a unor zile de muncă pe rezervă *corvezile. Există apoi și această formă a senioriei nu a încetat să se extindă în timpul perioadei de care ne ocupăm senioria banală, cea care derivă din dreptul de *ban sau de comandă exercitată de deținătorul castelului asupra tuturor oamenilor care locuiesc (este vorba de mananți de la latinescul manere, a locui) pe teritoriul care ține de castel, fie că sînt arendașii săi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
șerbia cu cortegiul său de redevențe caracteristice: *șevaj (dare percepută de un senior pe persoană, nu pe bunuri), *mînă-moartă (taxă plătită de moștenitori pentru a păstra moștenirea), *formariaj (taxă plătită pentru a obține dreptul de căsătorie cu o persoană din afara senioriei sau de condiție diferită). Aceste drepturi seniorale, instaurate în decursul secolului al XI-lea în contextul marelui elan care transformă lumea rurală sînt numite de textele contemporane "exacțiuni", "obiceiuri proaste". Condiția țăranilor. Oare pentru atîta lucru trebuie să facem cel
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
textile, culturi de zarzavaturi în apropierea orașelor. Tot atunci exploatatorii cei mai bine dotați reușeșc să atingă la cereale randamente inegalate: 11 la 1 la un senior de Artois la începutul secolului al XIV-lea. În acest context de expansiune senioria rurală a cunoscut cel mai bun echilibru al său, iar comunitățile țărănești au obținut *libertățile lor. Renașterea urbană. De la sfîrșitul secolului al X-lea, înflorirea satelor este însoțită de o renaștere urbană legată de avîntul meșteșugurilor și al comerțului. Fie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alternanță de supraproducție și de subproducție, la scăderea demografică. În ansamblu, toți cei care trăiau din muncă sau din veniturile de pe pămînturi au pătimit de pe urma acestei lungi depresiuni care, însoțită de o scădere continuă a valorii monedei, zdruncină înseși temeliile *senioriei rurale. Marii proprietari, deci nobilimea și Biserica, care văd scăzînd veniturile de pe pămînturi și cei care percepeau taxe pe oamenii din ce în ce mai puțin numeroși, sînt primii atinși. Dar țăranii, chiar dacă dispun de mai mult pămînt și văd că impozitele senioriale scad
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
același timp din punct de vedere spiritual și lumesc. De cîte ori este nevoie, adunarea locuitorilor, care regrupează șefii familiilor celor mai bogate, se reunește și ia deciziile de interes comun, privind în special repartizarea impozitelor și a practicilor comunitare. Senioria, care poate corespunde, după importanță, fie unei parohii, fie unei părți a parohiei, fie unui grup de parohii, este un ansamblu de pămînturi pe care se exercită drepturile *seniorului: corvezi și redevențe ca recunoaștere a dreptului său de *proprietate eminentă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
imperială. La popoarele barbare desemna tot ceea ce aparținea regelui, iar la Carolingieni a luat sensul de mare domeniu. Fiziocrație. Doctrină economică opusă mercantilismului și intervenționismului acestuia, ce pune accent pe agricultură și pe nevoia de libertate economică. Formariaj. Căsătoria în afara senioriei sau cu o persoană de condiție diferită. Taxă plătită pentru obținerea dreptului la o astfel de căsătorie (taxă caracteristică șerbiei). Forum. Centru al vieții politice și religioase a unui oraș. Un loc de formă dreptunghiulară, la încrucișarea a două axe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Sub a IV-lea Republică, ca urmare a legii din 23 septembrie 1948, Consiliul Republicii (ai cărui membri decid să se numească senatori) este ales după dispoziții comparabile cu cele ale Senatului din timpul celei de-a V-a Republici. Seniorie, senior. În societatea medievală și pînă la sfîrșitul Vechiului Regim, senioria este o formă de proprietate a unui ansamblu funciar și a unei părți a puterii publice asupra acestui ansamblu funciar. Acesta se împarte în domeniu propriu, rezervă seniorială, pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
septembrie 1948, Consiliul Republicii (ai cărui membri decid să se numească senatori) este ales după dispoziții comparabile cu cele ale Senatului din timpul celei de-a V-a Republici. Seniorie, senior. În societatea medievală și pînă la sfîrșitul Vechiului Regim, senioria este o formă de proprietate a unui ansamblu funciar și a unei părți a puterii publice asupra acestui ansamblu funciar. Acesta se împarte în domeniu propriu, rezervă seniorială, pe care seniorul o exploatează direct sau nu, și într-o parte
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
parte concesionată țăranilor, sub rezerva dreptului de proprietate eminentă a seniorului recunoscut prin plata diverselor redevențe. Seniorul, care poate fi un nobil, o comunitate religioasă, chiar un cămătar, posedă, între altele, dreptul de justiție și de poliție asupra țăranilor din senioria sa. Sestert, mai întîi din argint, această monedă a fost bătută în bronz. În sistemul monetar al Imperiului Roman, sestertul valora 4 ași de bronz și un sfert de dinar de argint. Seviri imperiali. În Galia romană, colegiul din șase
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Imperiul Plantagenet, 115 Document: Alegerea lui Hugo Capet (987), 116 10. Societatea feudală, 118 Cei care luptă: lumea castelelor și a cavalerilor, 119 Seniori și vasali, 119 Castelele, 119 Cavalerii, 120 Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor, 121 Senioria rurală, 121 Condiția țăranilor, 122 Satul și comunitatea țărănească, 123 Cei care se roagă: o mare reformă, 123 Reforma gregoriană, 124 Cruciadă, 126 ...și ceilalți, 127 Documente: 1. Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127, 127
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
revoltă populară și orașul se declară practic independent sub conducerea dictatorului Cola di Rienzo. Excomunicat de Clement al II-lea, acesta este alungat în anul următor din Roma de către baroni, în provinciile Ancona și Romagna, seniorii au format adevărate principate, seniorii de Montefeltre la Urbino, Malatesta la Rimi-ni sau Este la Ferrara și Modena. Anarhia este așa de mare încît zădărnicește tentativa lui Urban al V-lea de a reinstala papalitatea la Roma (1367): după cîteva luni este nevoit să fugă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
continuă, la sfîrșitul secolului al XV-lea, dezvoltarea începută în secolul al XIV-lea. Datorită cererii lor Toarte mari de produse consumabile, ele modifică cu îndemî-nare producțiile din vecinătatea lor: dezvoltarea viilor, cultivarea plantelor industriale și tinctoriale*. Cu această ocazie, senioria, celula tradițională a producției agricole se reconstituie. În întreaga Europă suprafața rezervei senioriale, administrată direct de proprietar, tinde să se extindă în detrimentul suprafețelor de teren arendate țăranilor. În Anglia, unde începe acțiunea de "îngrădire" (împrejmuire de pămînturi în vederea constituirii marilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Americii Centrale și Columbia), Noua Granada (o parte a Columbiei și a Venezuelei), Quito (Ecuadorul), Lima (Peru și Chile) și Caracas (Bolivia și regiunea rîului La Plata). La nivel local, municipalitățile, cabildos, sînt în exclusivitate administrate de spanioli. Instituția acelor encomiendas seniorii care conferă stă-pînilor spanioli o autoritate deplină asupra populațiilor indiene pe care în principiu ei sînt însărcinați să le evanghelizeze se extinde pe întreg teritoriul imperiului american. Aceasta are același efect pe continent ca și în Antile. În ciuda campaniilor organizate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din est caută cu atenție motivele de dependență pentru teritoriile pe care tratatele din Westfalia și din Nimègue le-au atribuit Franței: acestea sînt proclamate ca fiind "reunite" sub Coroană și anexate de trupele franceze. În felul acesta devin franceze senioriile lorene depinzînd de cele Trei Episcopate, Luxemburgul în totalitate, o parte din Alsacia, bucăți din regiunea Sarre și din Flandra. Anexarea Strasbourgului (1681), oraș imperial și cheie a Alsaciei, duce la o indignare europeană extremă. Dar dificultățile puterilor europene împiedică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a pămînturilor. Avansată în Anglia, începută în Franța, în Italia sau în Spania unde se lovește de o opoziție puternică, mișcarea revoluției agrare este inexistentă în Europa centrală și orientală, unde modernizarea nu pătrunde deloc și unde structura juridică a senioriei rurale, mai solidă ca niciodată, se opune oricărei forme de progres. Dezvoltarea marelui comerț maritim Prosperității din agricultură, Europa occidentală îi adaugă dezvoltarea marelui comerț maritim, fără o evoluție deosebită a itinerariilor comerciale fixate în secolul al XVI-lea: cea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a fost cel ce, cu câteva luni înainte, la prima sau a doua mea călătorie în Italia, m-a dus cu Mecedesul ambasadei la Florența, aflând că nu vizitasem „patria” atâtor giganți ai Renașterii, și mi-a făcut darul pieței Senioriei, în primul rând, pentru mine, „șocul și imaginea Renașterii”, piața cu statui semnate de Buonarroti și Cellini, flancată de palate, fiecare în alt stil, unde, adeseori, aceiași maeștri își exersau și talentele de arhitecți. Apoi, bineînțeles, „cea mai frumoasă catedrală
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]