278,409 matches
-
proiectele de țară cele mai importante ale României în interiorul Uniunii Europene? România este un partener credibil și predictibil, care pledează consecvent pentru adâncirea proiectului european, pentru respectarea principiilor și valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. Nu există niciun dubiu în acest sens. Avem toate premisele pentru a ne consolida poziția în interiorul UE, astfel încât vocea noastră să fie mai puternică în procesul decizional la nivel european. Iar acțiunea noastră comună va fi în această direcție. Valul migraționist reprezintă una dintre cele mai complexe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dincolo de dimensiunea deloc de neglijat a pieței românești, economia românească are de oferit multe oportunități de afaceri. Domenii precum energia, infrastructura strategică, IT-ul ar trebui să fie prezente pe o lista scurtă de arii prioritare. Orice avans în acest sens va veni în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor români și va contribui la crearea de noi locuri de muncă și, evident, la creșterea bunăstării acestora. Cât de multă nevoie avem de explorarea și exploatarea gazelor de șist în România? Care sunt principalele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din anii de după cel de-al Doilea Război Mondial și, cu precădere, în anii '60, în rândul economiștilor americani. Rezultatele disputelor teoretice, dar, mai ales, exemplele provenite din realitatea economică, nu au făcut decât să infirme această teorie. În același sens au mers și teoriile potrivit cărora inclusiv statul națiune nu ar mai fi astăzi de prea mare interes pentru mediul de afaceri și companii. De pildă, Kenichi Ohmae 6 anticipa că statul ar trebui să renunțe la obsesia de a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
scopul asumării principiilor managementului privat în cadrul regiilor autonome și a societăților comerciale la care statul român deține participații majoritare sau integrale. Acest act normativ ar fi trebuit să conducă la rentabilizarea majorității companiilor de stat și transformarea lor sistemică, în sensul creșterii competitivității și implementării culturii organizaționale din sectorul privat în companiile de stat. Din păcate, prevederile acestei norme legale generoase nu a reprezentat decât argumentul major prin care partidele politice au desemnat pseudo-manageri sau chiar membri de partid în conducerea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ideologiei la atmosferă "gândirii țări" a secolului al XIX-lea, marcată de tendințe doctrinare clare, precum naționalismul, liberalismul, conservatorismul sau socialismul? Ca să răspundem celor două întrebări, suntem nevoiți să schițam un scurt istoric al termenului și să decidem care dintre sensurile atribuite de diferiți teoreticieni poate să ne intereseze în cazul de față. Ideea de political literacy apare pe fondul unor statistici din anii '60 ai secolului trecut privind "implicarea" sau "angajamentul" unor anumite grupe de varsta în viața politică a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aventuroasa cu un termen englezesc (steeplechase): Fiind date evenimentele, fiind dată acea tendința cunoscută și generală, mi-e teamă să nu vedem deodată stabilindu-se un fel de concurență între diferiții noștri oameni politici, un fel de steeple șes în sensul unei politice aventuroase, astfel încât care de care sa supraliciteze asupra exagerațiunilor celuilalt, spre a dovedi că e omul situațiunii, fără preocuparea în toate acestea de soarta ce se face astfel țării"18. Termenul este preluat de Titu Maiorescu într-un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
47 de ori, "Franța" de 21 de ori "francez" apare de 72 de ori, în timp ce "Englitera" apare de 30 ori, Anglia apare de 32 de ori iar "englez" de 27 de ori (la un volum de 444 811 cuvinte). În sensul creionat mai sus, ne propunem că în viitor să lărgim analiza cantitativa, care poate deveni relevanță pentru argumentarea ipotezei că, în ciuda îndepărtării geografice și lingvistice, "alfabetizarea politică" în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se face
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este numit de Kant "cunoaștere transcendentala"13. Transcendență, total disociata de experiență, este o cunoaștere de genul matematicii sau a geometriei, de exemplu, sau cunoașterea oferită de către rațiunea pură, la care urmează să ajungem. Pe cale de consecință, intelectul nu are sens decât în raport cu experiență, ca mijloc prin care o interiorizam și o personalizam, integrându-ne astfel, într-o primă fază, în lumea înconjurătoare. Rațiunea, în schimb, trece de lumea sensibilă pentru a ajunge pe terenul lumii inteligibile, deconectata de experiență, sistematizând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pură) admite existența a doar trei idei fundamentale, transcendente, cum nu se poate mai diferite de categoriile imanente ale intelectului: Dumnezeu, libertate și nemurire 15. Ea orientează conștiința, dependentă de intelect, spre dobândirea moralității (numită de Kant rațiune practică) în sensul de tratare a celorlalți oameni că scopuri, nu ca mijloace, spre adoptarea principiilor conforme cu "binele suveran", acel "imperiu al scopurilor" pe care Kant îl întrezărea, optimist, în mijlocul dezolantei lumi a fenomenelor, spre adoptarea de către subiect a maximelor având capacitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în propriul său concept și identificarea mijloacelor de transformare a conceptului singular în concept al realului. Intelecția pură este deci în căutarea intelecției pure universale 48. Ce este deci conceptul? O negare de sine a subiectului în planul gândirii, în sensul de gandire de sine; negativitatea este utilizată aici nu în sensul social, public, al termenului, individul fiind negativitate în raport cu societatea, o abstracție goală care subzista izolat, neavând șansă de a își depăși condiția decât în măsura în care dezvoltă conștiința civică și se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
singular în concept al realului. Intelecția pură este deci în căutarea intelecției pure universale 48. Ce este deci conceptul? O negare de sine a subiectului în planul gândirii, în sensul de gandire de sine; negativitatea este utilizată aici nu în sensul social, public, al termenului, individul fiind negativitate în raport cu societatea, o abstracție goală care subzista izolat, neavând șansă de a își depăși condiția decât în măsura în care dezvoltă conștiința civică și se implică voluntar în activitățile societății civile, echivalând scopurile sale personale cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
condiția decât în măsura în care dezvoltă conștiința civică și se implică voluntar în activitățile societății civile, echivalând scopurile sale personale cu scopurile instituționale ale statului și invers, statul având ca scop bunăstarea individuală numai ca parte a bunăstării generale 49 -, ci în sensul de reflectare de sine prin exteriorizarea intelectului și tratarea să ca obiect de reflecție 50. Eul care se gândește pe șine având ca scop perfecționarea propriilor capacități și atingerea culmilor spirituale spre care simte că are chemare - reprezintă conceptul raportându
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și o unilateralitate, să se desăvârșească în chip real, devenind întregul - a cărui posibilitate el doar o conținea la început"57. Celebra dialectica stăpân-sclav, dialectica însemnând pentru Hegel, așa cum urmează să vedem, o succesiune de momente contradictorii care nu au sens și realitate neapărat în prezent, cât mai degrabă în viitor, ca posibilitate realizată, dezvoltată de acesta în Fenomenologia Spiritului și constând în nevoia de recunoaștere a fiecărei ființe umane, nevoie care nu se poate împlini decât în societate prin eliberarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în vedere la Hegel vreo finalitatea cosmopolita a istoriei, așa cum apare ea la Kant: popoarele își păstrează particularitățile culturale și instituționale fără a alcătui o comunitate globală utopica, neavând la baza decât iluzia abstractă a unui bine golit de orice sens - ci doar comunicând și conlucrând la un nivel superior față de cele precedente 73. Cum va arata însă acest viitor Hegel nu ne spune, din simplul motiv că, nefiind deloc un gânditor determinist, avea oroare de genul acesta de predicții 74
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
raționale"79, nu numai în calitate de obstacol în calea progresului rațional. Negat de către rațiune, intelectul poate pune la dispoziția acesteia întreaga să cunoaștere empirica, dinamismul propriei sale identități individuale adus la un nivel superior. În calitate de contrarii, intelectul și rațiunea nu au sens decât în procesul devenirii lor pe coordonatele spiritului, a realității pe deplin conștiente, reconciliata cu sine însuși, cu propriul său concept. Am ales în mod special conceptul hegelian de devenire, pentru a sublinia deschiderea să. Devenirea este avansul pur și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a doua, legat de drepturile de solidaritate (cele din generația a III-a de drepturi ale omului)19, considerăm că ar trebui să fie consacrat (tot prin propunere a României, în calitate de stat membru ONU, privind adoptarea unei declarații în acest sens sub egida AG. ONU) și dreptul popoarelor de a fi la adăpost de stresul negativ excesiv (datorită condițiilor speciale generatoare de stres negativ excesiv pentru comunități întregi de oameni, mergând până la națiuni): situații de calamitate naturală, de dezastru natural sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stresul negativ excesiv. Aceste tipuri de drepturi ale omului, cu totul novatoare (pe care le propunem a fi explorate și cărora ar trebui să li se dea un conținut juridic concret, la nivel internațional, printr-o altă propunere în acest sens, a României în cadrul AG.ONU, care să ia apoi forma unei declarații politice în acest sens, adoptate de state) sunt drepturi care se deosebesc de categoriile de drepturi ale omului de până la ele (generațiile I, ÎI, III, chiar si IV
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a fi explorate și cărora ar trebui să li se dea un conținut juridic concret, la nivel internațional, printr-o altă propunere în acest sens, a României în cadrul AG.ONU, care să ia apoi forma unei declarații politice în acest sens, adoptate de state) sunt drepturi care se deosebesc de categoriile de drepturi ale omului de până la ele (generațiile I, ÎI, III, chiar si IV de drepturi ale omului) . Spre deosebire de toate aceste categorii de drepturi ale omului (care au ca subiect
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ca la subiecte juridice distincte. Față de aceste subiecte juridice, propunem că, pentru nivelul de protecție al secolului XXI, statele de azi să fie obligate prin reglementări internaționale și regionale să construiască și să asigure un nivel de protecție juridică în sensul conexiunii cu conceptul de "dezvoltare durabilă". Acest concept extinde cu mult tradiționalul concept de "dezvoltare", mergând până la problema transmiterii către generațiile viitoare a mai multor bunuri și drepturi: a unui ecosistem curat, sigur, sănătos, pe cât de mult posibil nealterat, dispunând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conceptului de "dezvoltare durabilă" și deci, de o îmbunătățire considerabilă a materiei drepturilor omului, ca sfera de cuprindere). Or, revenind la dreptul omului din viitor de a fi la adăpost de stres (dar și la dreptul generațiilor viitoare în acest sens -întrucât se poate avea în vedere și dezvolta juridic, un conținut juridic corespunzător), considerăm că situațiile de stres negativ excesiv incidente în viitor, cu rădăcini în situația globală contemporană, cărora statele lumii secolului XXI ar trebui să le ofere o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
33; - prelungirea folosirii modelului societății consumiste și extinderea să la nivel global, fără dezvoltarea unor dimensiuni de echilibrare (etice, de reciclare a deșeurilor, de transparentizare a informațiilor privind produsele și serviciile de pe piață, de responsabilizare a corporațiilor și guvernelor în sensul adoptării unor politici ecologiste). Toate aceste situații de risc extrem și global, precum și altele, deoarece lista nu este nicidecum epuizata, ar putea duce la generarea unor stări de stres negativ excesiv la adresa oamenilor din viitor și la adresa generațiilor viitoare, afectând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
două axe ale conceptului de "dezvoltare durabilă" -"responsabilitatea de a proteja" a oamenilor din prezent pentru cei din viitor și conceptul de "patrimoniu transmisibil temporal" (de la umanitatea prezența la cea viitoare) merită a fi explorate din perspectiva drepturilor omului, în sensul identificării de noi drepturi care să vizeze protecția juridică extinsă asupra umanității (nu doar privite în contemporaneitatea ei, ci și în evoluția ei, în dezvoltarea ei viitoare). Note 1 Articolul de față reprezintă doar opinia personală a autoarei și nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unor grupuri de populație, care, prin tăcere sau chiar sprijin logistic, le înlesnesc sau încurajează indirect acțiunile. Dar teroriștii propriu-ziși nu sunt, în general, nici dintre cei mai săraci și nici lipsiți de educație formală (chiar dacă se poate vorbi, în sens larg, de un eșec al educației). Lucrarea de față își propune să ofere o ipoteză legată de mecanismul de radicalizare islamică, să analizeze dacă există vreo legătură între refugiați, imigranți și radicali, precum și între Islam și terorism. Europa all-inclusive Deși
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și 4:176 (ultimul incluzând o discriminare de gen prin consacrarea principiului că, în cazul unui bărbat care moare fără copii, moștenirea se împarte inegal între frați și surori, fiecare bărbat primind cât două femei), era făcută, în realitate, în sensul îmbunătățirii considerabile a situației femeilor față de vechiul drept cutumiar, conform căruia acestea n-ar fi primit nimic. Coranul rămâne, însă, tributar vremurilor sale, iar considerarea să de către Islam ca fiind imprescriptibil și insistența de a-l aplică ad-literam în viața
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din sărăcie, ci împinși de aceleași resorturi care i-au făcut pe unii să plece, acum mai bine de 70 de ani, pentru a lupta în Războiul Civil din Spania. Fără ca migranții de azi să aibă vreo intenție în acest sens, Europa ar putea ca, încetul cu încetul, să se transforme într-o zonă conflictuală, în care să se vorbească tot mai mult de introducerea Șaria, fiindcă Islamul nu e, în acest moment și pe actualele interpretări, doar o religie, ci
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]