1,463 matches
-
care permit realizarea acestei adaptări. Umbre. Mișcare pe dealul pe care se ridicase odinioară Mașina jocurilor, acum pustiit. Două siluete, dintre care una, diformă, ciudată, se strecurau fără grabă printre copaci. Când se iviră din întuneric în lumina unui felinar - sentinelă singuratică pe această înălțime de unde puteai cuprinde orașul - una dintre siluete se arătă a fi un biped obișnuit. Cealaltă era o umbră, făcută din umbră, de întuneric prin care se zărea un felinar. Un om, și o umbră, cu mișcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
-i vezi pe toți acești oameni dormind în plină zi. Aceștia se mișcau, se agitau în somn și mai în fiecare moment câte unul se ridica puțin, privea în jur, își freca ochii cu palmele și se culca din nou. Sentinelele se plimbau printre nenumăratele șiruri de oameni adormiți. Mașini zburătoare survolau imensa tabără, patrulând și ținând sub amenințarea armelor lor împrejurimile, părând la fel de neliniștite ca și soldații. Două santinele se apropiară și dispărură chiar prin "fereastra" prin care priveau Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ÎN CARE PREDOMINAU FEMEILE, AȘTEPTA ÎNTR-O LINIȘTE TOTALĂ. APROAPE TOATE DUCEAU COȘURI ÎN SPERANȚA DEȘARTĂ CĂ VOR PUTEA SĂ LE STRECOARE RUDELOR BOLNAVE CU IDEEA ȘI MAI SMINTITĂ CĂ ACEȘTIA AR PUTEA MÂNCA ALIMENTELE LOR. INTRAREA ERA PĂZITĂ DE SENTINELE ÎNARMATE ȘI, DIN CÂND ÎN CÂND, UN STRIGĂT BIZAR STRĂBĂTEA CURTEA CARE DESPĂRȚEA CAZARMA DE UȘĂ. CHIPURILE NELINIȘTITE SE ÎNTORCEAU ATUNCI SPRE INFIRMERIE. Cei trei bărbați priveau acest spectacol când, în spatele lor, un "bună ziua" clar și grav i-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
momentul acela, Jacopo, Întrezărind În aureola amiezii imaginea suavă a Ceciliei, spusese: „Dacă-mi dă el trompeta, mă duc eu“. Lumina recunoștinței În ochii lui don Tico, transpirație de ușurare a bietului trompet titular. Schimb de instrumente, ca Între două sentinele. Iar Jacopo Înaintase În cimitir, condus de psihopompul cu panglicuțe luate la Addis-Abeba. Totul În jur era alb, zidul bătut de soare, mormintele, pomii Înfloriți de pe margine, patrafirul parohului gata să binecuvânteze, afară de maroniul veșted al pozelor de pe pietrele funerare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
zile, sosiră în tabără. O priviră dintre desișuri. Crescuse de necrezut de mult și era deja pe jumătate sat, pe jumătate fortăreață, cu mitraliere amplasate în cazemate ordinare, țintind direct spre locul unde începea selva, la două sute de metri depărtare. Sentinelele nu-și desprindeau ochii din hățișuri, atente la cel mai mic semn de pericol, iar soldații nu-și lăsau nici o clipă armele din mâini. În aer plutea o tăcută senzație de spaimă și își putură da seama că muncitorii - de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
curând mă simții familiar între oamenii noștri. În curând încălțai și eu cioarecii strâmți și lungi, încrețiți cât ține fluierul piciorului, și pusei piciorul în opinca cea ușoară. Astfel îmbracat, adeseori păzeam pe culmile munților noaptea, în razele lunei, asemenea sentinelei Romei care, păzind creștetele de fier ale Carpaților, privește cu ochii plini înspre sud, gândind la muma sa, regina răsfățată și albă ce-și scaldă corpul molatec în mările ei azure și calde, fruntea ei coronată cu visuri de amor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
avizați la mijloacele lor proprii, la inima lor cea voinică, la coasele lor legate de vârful prăjinilor. {EminescuOpVII 213} Într-o noapte, stând de avangardă cu o companie de 20 de oameni, între cari și Ioan, vine românul postat de sentinelă de ni spune cumcă într-un castel de conte maghiar s-ar fi așezat vro două companii de honvezi și petrec ca mai bine. Noaptea era rece și noi ne suflam în mâni de frig. Lui Ioan îi străluciră ochii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
apt pentru contemplație, deschis fără rezerve spre universul din afară. Repetiția unor elemente (În Zburătorul și alte poeme) ar indica opțiunea pentru peisajul și ora indecisă a serii, Într-un decor de dealuri misterioase, Încărcate de simboluri istorice, păzite de sentinelele munților. Aceleași date le aflăm Însă și la alți poeți din epocă și, apoi, Heliade arată aceeași Însuflețire și nerăbdare față de alte zone ale geografiei imaginare. El se simte bine peste tot, căminul său este acolo unde se deschide o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
formele retoricii. Lipsește doar invectiva, pe care o utilizează cu strălucire, În astfel de cazuri, Eminescu. Alecsandri o Înlocuiește cu moralismul lui grav. Eticismul sever și grandios stă și la baza poemelor ocazionale din Ostașii noștri. Modelul era mai vechi (Sentinela romană, Deșteptarea României), În spiritul și cu mijloacele lirice ale timpului. Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil strecurate În text: „Iată oardele avane
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fund, În fund de vale, Astfel crunt ostașul meu...” Arta antitezei (Fiul Romei, de o parte, și nisipurile, codrii mișcători, hidra, negurile năvălitoare de cealaltă parte) angajează, dar Într-o mică măsură, și o dialectică a elementelor. Acelea ce definesc sentinela romană, mitul, cu alte cuvinte, al trăiniciei hotarelor și al eternității ființei naționale, vin din lumea simbolurilor consistente și grandioase: falnic, tare ca un leu, stînca naltă, glasul ei tună, prăvălită - ea rumpe și zdrobește etc. La aceste imagini ale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că astăzi moștenitorul tronului dispune de o armată de una sută zece mii oameni și patru sute tunuri, cu cari va începe, zilele acestea, atacul. Din Gornii-Studen se vestește sub data de 10/22 septemvrie că la 17 curent, în timpul nopții, niște sentinele rusești, descoperind niște turci cari înaintau în tăcere, ordin fu dat tirailorilor de a-i lăsa să se apropie la 50 pași și de a face foc. O puternică descărcătură puse pe fugă pe inimic. După două nouă și inutile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bârlad nu stăteau indiferenți față de situația țării lor în Europa acelor timpuri, ci făceau politică... Ultima parte a textului a fost publicat și în revista „Elanul” nr.72/2008 sub titlul : „Din presa vremii: * Semănătorul de la Bârlad făcea politică.” 169 Sentinela Sentinela, nr. 1, apare la 1 septembrie 1915, î n două pagini, ca ziar conservator, director politic Nicolae N . Necașu, avocat, strada Vadului, impus de „împrejurările grele prin care trece țara”, o „piedică pentru ziarul junimist Propaganda care e în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu stăteau indiferenți față de situația țării lor în Europa acelor timpuri, ci făceau politică... Ultima parte a textului a fost publicat și în revista „Elanul” nr.72/2008 sub titlul : „Din presa vremii: * Semănătorul de la Bârlad făcea politică.” 169 Sentinela Sentinela, nr. 1, apare la 1 septembrie 1915, î n două pagini, ca ziar conservator, director politic Nicolae N . Necașu, avocat, strada Vadului, impus de „împrejurările grele prin care trece țara”, o „piedică pentru ziarul junimist Propaganda care e în slujba
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Dealul Mare, unde a fost și domnul Aristide Papadopol Calimaki „viceconsulul Argentinei la București și agent al nemților în țară. Articolele de fond din Propaganda semnate de Mihai Vasiliu Cristescu sub pseudonimul Judex fac servicii nemților, se susține în Sentinela de către Nilk Winter - Veritabil. * Spiritismul Spiritismul, organ pentru răspândirea științelor oculte, apare de două ori pe lună, Anul I, numărul 1 la 15 octombrie 1914, condus de C.K. Nicolau, redacția și administrația în Bulevardul Regina Elisabeta nr. 5 Bârlad, tipografia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
colaborator de la „Freamătul literar” - renumiți magistrați, primul și unul din însuflețitorii Cenaclului literar „Alexandru Vlahuță”, un colaborator imp ortant la presa vremii din Bârlad. * Gazeta Unirea Apare în 1909, o dată cu agenția de informații pentru meseriași Unirea din Bârlad, ca o „sentinelă ne adormită spre a 339 contribui la dezvoltarea culturii și a tehnicii meseriașilor” („Vechea Tutovă” nr. 1/20 noiembrie 1909). George Lazăr George Lazăr, revistă pentru educațiune și instrucțiune, iese o dată pe lună, anul I nr. 1 - la 15 aprilie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
reviste sosite la schimb: „Brazda literară" din București, „Cuvânt Moldovenesc" de la Chișinău, „Gorjanul" de Târgu Jiu, „Vestitorul" de la Galați, „Vestitorul satelor" de la Fălticieni, „Glasul nostru" de la Băsești-Fălciu, „Curierul cooperator"fondat de Ilie Gh.Marcu-Vutcani, de la București, „Isvorul Tămăduirii" de la Huși, „Sentinela ortodoxă" de la LipovățVaslui etc. Din rubrica „Știri de tot felul" aflăm că: De la 9.740.000 oi aflate în România de atunci, se scot anual 360.000000 litri de lapte. România se găsește în fruntea țărilor care au cele mai multe oi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului (1907)...................................198 Tribuna Tutovei ............................................... ..198 Tutova ............................................... ................200
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cantonat la Herăstrău, o altă companie la Mărcuța, o companie la Văcărești; o companie la bariera Ghencea (Dealu Spirii) și o companie la Cotroceni; de la taberele acestor companii se întindeau, în dreapta și în stânga fiecărei companii, la distanțe cuvenite, câte două sentinele, stând prin surle de trestie sau prin casele locuitorilor de prin vii. Se dăduseră ordine circulare în toată țara ca oricine va veni în București din familiile refugiate să meargă drept la ștabul companiei, să se înfățișeze la căpitan, pentru ca
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
călărețul de la ștabul companiei. Ca să încerce soldatul, Kiseleff i-a oferit 2 ruble, ca să-l lase să treacă. Soldatul, pretextând epidemia de holeră și că nu poate pune mâna pe bani, a cerut generalului să-i arunce la picioarele sale. Sentinela - un mehedințean șugubăț - a călcat rublele în picioare și trăgând cocoșul armei a amenințat pe Kiseleff să se dea înapoi, că altfel va trage. Încântat de disciplina soldatului care nu s-a lăsat corupt și, totodată, amuzat de acest incident
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la coadă pe criza asta... Se-aude cocoșul cârciumarului, iar Sandu, Înecânduse cu vinul abia sorbit, Își face cruce de trei ori. Ptiu, piei, Satană! 15.04.2009 Flămânda Justiție și Gigi Becali Fă, Doamne, fereastra ușă, lanțurile praf, cenușă, sentinela să adoarmă, să iasă Becali afară! Gore acoperă cu glasul său de bariton melodia din boxe, iar Sandu Șpriț lăcrimează cu ochii În pahar pe trei sferturi golit... Ce nu Înțeleg eu, fraților Întru suferință, este de ce era Gigi pericol
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
se adăuga condamnarea la domiciliu forțat: nu avea voie să frecventeze străini, să se arate în pubilc la Roma. Agrippina nu spuse nimic. Întinse mâna, luă foaia. Degetele ei albe nu tremurau. Ofițerul se retrase cu un salut brusc. O sentinelă înarmată fu postată la intrarea casei. S-a început instruirea procesului, încet, solemn, niște pregătiri pe măsura victimelor. În seara dinaintea procesului, casa devenise dintr-odată prea mare. Gajus și mama sa nu aveau vești de la Drusus. Dacă vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Venea și dânsul să asculte pe trompetul Gheorghe Chihaia, și clătina din cap, abătut, nemulțumit de pierderile suferite de ai noștri, pentru ocuparea unui biet petec de pământ, răscolit de obuze și îngrășat cu sânge. „Veni și ziua în care sentinela cu arma la baionetă, nu se mai prezentă ca să mă ceară corpului de gazdă. Știam și pentru ce: Boierul Costache mi se plânse într-una din zile, că ofițerii batalionului s-au îmbătat ca porcii și că unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
chiar surprinsă pe când îmi săruta mâinile, și canalia care mă supraveghease raportase cazul unui locotenent bavarez, îndrăgostit de dânsa. „Nu ești altceva decât un prizonier de război”, fu singura frază aruncată cu dispreț de către tânărul locotenent și în seara aceea, sentinela mă conduse la pușcărie pentru ultima oară. Sunt douăzeci de ani de atunci, urmă îngândurat Ferdinand Sinidis, - și pentru sufletele copiilor ce am fost amândoi, eu și Ada, aștern acum sărutul de recunoștință pe inima ei de adorabilă fecioară. Copleșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
o capră de lemn cu ferăstrăul pe coarne și vreo două vagoane de cer cojit, care parcă mă așteptau pe mine. Dincolo de zidul înconjurător, ghiceam pădurea cu copacii pleșuviți de iarnă, pe unde, altădată, mă plimbam cu Ada, din voia sentinelei cumpărată cu tutun, și care venea cu un ceas mai târziu decât trebuia, ca să mă ducă înapoi la pușcărie. În seara neagră ca păcura, când clopotul de la intrare sună prelung și puternic, Sora Nineta din camera învecinată cu a noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
numărul precis al cerșetorilor care trăiesc pe spinarea lui. Plecarea lui Fang She avea să submineze, fără Îndoială, creditul inatacabil de care se bucura Tai An; ca să ocolească primejdia, el ar fi fost În stare să recurgă la zăvoare și sentinele, la lațuri cu noduri și droguri. Cu plăcută Încetineală, Fang She m-a copleșit cu asemenea gânduri și m-a implorat, luând de martori toți strămoșii mei pe linie maternă, să nu-l sastisesc pe Tai An cu neînsemnata veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]