106 matches
-
sau presa galbenă este un model de jurnalism, care prezintă știri mici sau nu foarte bine documentate și se sprijină pe titluri atractive pentru a vinde mai multe ziare. Tehnicile pot include exagerări ale evenimentelor, scandaluri și senzaționalism. Prin generalizare, noțiunea de "presă galbenă" este folosită peiorativ pentru a condamna orice formă de jurnalism, care tratează știrile în moduri neprofesionale sau neetice. Campbell (2001) descrie ziarele din presa galbenă ca publicații cu prima pagină împărțită în mai multe
Jurnalismul galben () [Corola-website/Science/325082_a_326411]
-
anului 1896. Când Hearst l-a angajat pe Outcault pentru New York Journal, Pulitzer a fost nevoit să apeleze la serviciile lui George Luks. Aparițiile Copilului Galben au continuat concomitent în ambele ziare. Utilizarea termenului de “jurnalism galben” ca sinonim pentru senzaționalismul care există în cantități mari în SUA, se pare că a început cu comentarile și criticile unor ziare serioase la excesele din publicațiile copiilor galbeni. În 1890, Samuel Warren și Louis Brandeis au publicat "Dreptul la confidențialitate", considerat cel mai
Jurnalismul galben () [Corola-website/Science/325082_a_326411]
-
ziare serioase la excesele din publicațiile copiilor galbeni. În 1890, Samuel Warren și Louis Brandeis au publicat "Dreptul la confidențialitate", considerat cel mai influent articolul de revizuire legală al tuturor timpurilor. A fost ca o reacție critică la formele de senzaționalism prezente în jurnalism, pe care ei le-au văzut ca o amenințare fără precedent a vieții private individuale. Se consideră că acest articol ar fi condus la recunoașterea unor noi drepturi comune de confidențialitate. Pulitzer și Hearst sunt adesea prezentați
Jurnalismul galben () [Corola-website/Science/325082_a_326411]
-
cu o altă femeie. Publicarea acestei piese a fost la început oprită, biograful lui Doyle, John Dickson Carr, a declarat că publicul ar face să n-o citească, o opinie pe care Haining o susține bucuros. Piesă este notabilă pentru senzaționalismul sau contrastant și scenele sale comice. Este conținuta în Apocrypha lui Klinger. Acestea sunt lucrări, despre care s-a crezut în trecut că au fost scrise de Doyle. Dacă despre unele s-a dovedit în mod concludent că nu au
Canonul lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/324728_a_326057]
-
ar fi încercat-o și apoi, zice el, ar fi abandonat-o pentru că mai mult le încurca. Cred și eu că le încurca!...”" Potrivit lui Alex Ștefănescu, autorul nu aprofundează această explicație, fiind interesat mai mult de situația pitorească decât de senzaționalismul științific. Analizând evoluția inginerului Eugen Cucoaneș, criticul literar Carmen Mușat considera că personajul abandonează Cultura și se reintegrează în Natură (traseu invers față de cel urmat de Dumitru din „O fotografie veche de 14 ani”), depășindu-și condiția de om în urma
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
de imagini statice și în mișcare și pendulând între punctul de vedere al subiectului și al celor care îl privesc, filmul descoperă iconografia originară a fotografiei; Ronny Trocker destabilizează percepția spectatorului și pune sub semnul întrebării - dacă nu chiar subminează - senzaționalismul din media de azi.” (motivația juriului BIEFF 2017) Summer de Ronny Trocker Premiul pentru Cel mai bun regizor român, oferit de Uniunea Cineaștilor din România (în valoare de 1000 de euro), a fost acordat Luizei Pârvu și lui Toma Peiu
Marele Premiu BIEFF 2017 sfidează granițele – 489 Years, o incursiune în zona demilitarizată coreeană by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105640_a_106932]