136 matches
-
asupra poeziei, etica și reflecția asupra eticii, realitatea și reflecția asupra realității aparțin aceleiași substanțe, rafinatul prefațator al Muzeului taie panglica de inaugurare, cu excelente stații prin săli, accentuând structura japonardă a liricii în cauză. La vedere, în lapidaritate, bidimensionalitate, senzorialitatea celor mai multe dintre exponate, răspunzând, am zice, tablourilor în acuarelă, stampelor. Un unghi de abordare ce nu e de pus sub semnul îndoielii, odată ce cultivăm aceeași idee a imaginației de factură extrem-orientală a poetului Grigurcu, precis situat sub astrele unei fabuloase
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
încatenării ce induce cantos-urilor grigurcuciene o certă unitate, în discontinuitatea obligată a acestui Muzeu. Ai zice să urmezi un singur poem secționat după orele și zilele acestui Jurnal, în voia unei libere meteorologii sentimentale. Elementul de constanță provine din domeniul senzorialității care nutrește fiecare comparație, grație acelui universal cum, susținând întregul eșichier pe forța sa metamorfozantă. Vezi, în Și vara a venit, acea libertate a văzduhului în care plutește utopia, topită în clătinările unei "albine ce-și șterge de pe aripi sudoarea
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
plânge. E ușor de citit și de anexat./ Plânge, colaborează, se dedă jocului. Fericit copilul care plânge! Șiretenia îl apără/ de singurătate" (Șiretenia). De asemenea în contul unei astfel de nefirești distorsionări a candorii primare putem trece și notele unei senzorialități acute, cinice în granulația sa provocator materială, care, în psihologia restaurată a copilului, tentează a corija dematerializarea, excesivă, angelica plutire ce ar împinge viziunea spre inexprimabil. Prin această mică enclavă a cruzimii, poeta oferă un tribut perspectivei moralmente negative, de
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
personaj-autor, Humbert cel angajat direct în relația cu nimfeta Lolita, Humbert cel care povestește ce simte, ce vede, ce se naște și ce crește în imaginația lui în care Lolita este idol și prizonieră, deopotrivă, Humbert cel care amestecă aiuritor senzorialitatea simțurilor și a observațiilor. Farmecul straniu și plin de senzualitate al poveștii are mult de suferit din această pricină. Aproape că nu există nici o relație între cei doi protagoniști pe scenă, și asta indiferent dacă Lolita este interpretată de o
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
Pupa russa este cartea necruțătoare și directă despre modul în care o femeie își savurează impudoarea, aventura sexuală substituită total aventurii existențiale. Pentru Leontina, sexul este viața și pacostea ei. Percepția și relatarea corporalității feminine angajează o adevărată epopee a senzorialității și a senzualității. Senzorialitatea reconstituie o lume, cu multiplele ei realități. Senzualitatea transcrie experiența erosului. Leontina manifestă o foame a concretului în ambele direcții. Limbajul însuși, rostirea cuvintelor, descoperirea sensurilor sunt pentru Leontina experiențe senzoriale. Ar fi de citat zeci
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
necruțătoare și directă despre modul în care o femeie își savurează impudoarea, aventura sexuală substituită total aventurii existențiale. Pentru Leontina, sexul este viața și pacostea ei. Percepția și relatarea corporalității feminine angajează o adevărată epopee a senzorialității și a senzualității. Senzorialitatea reconstituie o lume, cu multiplele ei realități. Senzualitatea transcrie experiența erosului. Leontina manifestă o foame a concretului în ambele direcții. Limbajul însuși, rostirea cuvintelor, descoperirea sensurilor sunt pentru Leontina experiențe senzoriale. Ar fi de citat zeci de pagini pentru virtuozitatea
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
în final soț; intrarea în "politica de curve" a activiștilor de partid (p. 213-215) și refuzul violent de a accepta avansurile unuia dintre ei, refuz care îi va schimba întristător viața (p. 246-249) etc. Sunt numeroase scenele antologice la nivelul senzorialității și al senzualității. E chiar de notat, ca o caracteristică stilistică frapantă, frecvența enumerărilor și a juxtapunerilor. Inventarul substantival, verbal, adjectival, sintagmatic realizează un cumul luxuriant de realități secvențiale, relevate prin aglomerarea de senzații, detalii, fulgurații în veritabile enciclopedii (cum
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
a cărei măsură trebuia să se conformeze poezia. Undeva peste, în sferele îndepărtate ale non-înțelegerii, unde muzica, deși respinge - "castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!" - tot ce ține de impurele senzații, se transmite tot printr-un fel de senzorialitate, e filozofia muzicală a lui Barbu. O filozofie, de fapt, supramuzicală, ca gasteropodele. Muzica de prăbușire, de "înșurupare", însoțește, jazz metafizic, nunțile necesare. De aici, și din cîte-un Morgenstimmung rătăcit într-o literatură altminteri pragmatică, părînd a ține, în ciuda poporului
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
de aparență inofensivă”, ca și „puterea de a imprima relief percepției directe, prizei concretului diurn”. Proza de observație realistă, modulând acuitatea nu o dată sarcastică și o discretă tandrețe reprimată Își află stilul propriu. Incidențele tăioase sunt potențate În schimbul energetic dintre senzorialitate și veghea constantă a lucidității. „Marea acuitate a universului senzorial”, cum spune Raicu, are În vedere senzorialitatea „inteligent filtrată, cu totul și cu totul alta decât cea vag vibratilă, cețoasă și vaporoasă, aproape caricaturală În insignifianța ei, caracteristică unui Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
observație realistă, modulând acuitatea nu o dată sarcastică și o discretă tandrețe reprimată Își află stilul propriu. Incidențele tăioase sunt potențate În schimbul energetic dintre senzorialitate și veghea constantă a lucidității. „Marea acuitate a universului senzorial”, cum spune Raicu, are În vedere senzorialitatea „inteligent filtrată, cu totul și cu totul alta decât cea vag vibratilă, cețoasă și vaporoasă, aproape caricaturală În insignifianța ei, caracteristică unui Întins sector al literaturii zise feminine”. Balansul Înșelător apatic al așteptării este și pândă răbdătoare În scrutarea proximității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
profundă” și „un spirit științific convins”. Avem aici prefigurate, credem, Întâmplările conștiinței În relație cu irealitatea materiei perceptibile, extinsă și restrânsă abuziv, pentru că e „visată”, În lipsa altui mijloc care să-i probeze limitele. Tocmai limitele condiționate de imediatul incendiar al senzorialității vor energetiza fascinația de vârtej a creației sale. Dar avem aici, probabil, și rădăcina spiritualității milenare care Îl naște pe Blecher, matricea cu care se confruntă și se Înfruntă, aparținându-i chiar și atunci, mai ales atunci, când o supune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
enunțul: „viața mea a fost așa și nu altfel”, Blecher mărturisește a citi „imensa nostalgie a lumii acesteia, Închisă În luminile și culorile ei hermetice, din care nu este permis unei vieți să extragă decât aspectul unei exacte banalități”. Ravagiile senzorialității și ale sensibilității sunt potențate În scrisul lui Blecher de această permanentă inacceptare a reducției, a limitării, a rigidizării În ceva perfect trasat și static. De aici, asediul asupra realității, căreia i se desfac subsolurile și i se demontează subtextul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Robert Storr, a instalat și o serie de lucrări ce utilizează pattern-uri decorative, însă cu ermetice simboluri ale conflictului, oprimării, rezistenței și morții. În concepția lui Storr, arta vorbește despre dihotomiile ridicole dintre frumusețe și politică, dintre criticalitate și senzorialitate. Semnalând diferitele corespondențe dintre gândire și simțire (Think with the Senses, Feel with the Mind), Storr propune vizionarea unor momente ale dislocării politice, culturale și economice ale oamenilor din diferite regiuni ale lumii, în relație simbolică cu momente critice ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
punctuală; doar că ea vine întotdeauna prea devreme. După o vârstă a trăi se conturează pe fundalul unei continue încercări de a uita suferințele cotidiene ale propriului corp, de a căuta să nu auzi strigătul propriei senzualități. Din mutarea dinspre senzorialitate spre rațiune se naște pretinsa înțelepciune specifică vârstei. Mișcările pentru drepturile animalelor își găsesc fundamentarea în teoria evoluției speciilor; ceea ce înseamnă de fapt tot o raportare la om. Începând cu modernitatea (uit pentru moment dreptul roman) dreptatea (ca drept) nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că mor ceilalți? Și dacă nu, aveți sentimentul că acela v-a luat-o cumva Înainte sau vă simțiți superior? Întotdeauna am avut sentimentul că viața are un ascendent asupra morții, deși, cum spuneam, gîndesc În această chestiune nematerialist; dar senzorialitatea mă face să văd În viață o calitate a materiei, un fel de har. De aceea m-am simțit totdeauna mîndră de sănătatea mea, și de ce nu, superioară mortului. Ați vrea să știți cum moare omul? E greu să răspund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
a abilităților de învățare. Nu tratează, nu vindecă, ci este doar o abordare inovativă de facilitare, de dezvoltare a procesului de învățare prin trei modalități: vizuale, auditive și vestibulare, încât individul să-și moduleze inputul și outputul senzorial. În ceea ce privește evaluarea senzorialității autistului, testul Profilului senzorial (Dunn Winne, 1999) poate fi folosit în scopul evaluării nivelului senzorial de la naștere până la vârsta a III-a. Este centrat pe subiecți, familie, mediu educațional (http://harcourtassessment.com). Prin intermediul lui se urmărește: înțelegerea procesării senzoriale (vizuale
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
a exista), care trimite la acțiuni în serviciul realizării sociale". Dar o schimbare de nivel de realitate este accesibilă ființei umane: "O ase-menea schimbare de nivel se operează cînd ființa umană trece de la o lume de raționalitate, de efectivitate, de senzorialitate, de limitare prin cauzalități legate de istoricitatea sa și de conflicte intrapsihice (între pulsiuni, dorințe), la o lume a lui a fi-ne-delimitat (neînlănțuit), eliberată de o existență dependentă de cauzalități și deschisă cîmpului aptitudinilor sale". Pentru a descrie acest nou
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
spre îndeplinirea unei unice sarcini bine definite într-un spațiu determinat și într-un timp preprogramat, cum ar fi cultura nord-americană sau vest-europeană), E.T. Hall evidențiază o dominantă sintetică globală a utilizării spațiului și timpului în primul caz (asociată unei senzorialități mai bogate și gesticulații mai complexe) și o dominantă analitică discontinuă în cel de-al doilea caz (asociată și unei retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
computerului transformă identitățile umane (potrivit sau nu cu idealul postmodernismuluiă, virtualitatea nu poate distruge materialitatea percepțiilor, a experiențelor corporale și a acțiunilor sociale și politice. Corporealitatea este marca virtualității. Astfel, o experiență a realității virtuale depinde de mișcarea și de senzorialitatea corporale, iar aplicațiile și constructele acesteia, oricât de abstracte sau numerice în aparență, se bazează pe necesitatea întrepătrunderii zonei tehnologicului cu teritoriile perceptive și actanțiale ale corporalității fizice și societale. Aspectele corporealității și ale identității în cadrul virtualității vor fi privite
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
își acceptă îngrădirile, de la cele subiective la cele social-etice. La fel cum cyborgul este un fel de hacker al circuitelor securizate ale umanului, problematizând atât înțelesul mașinii, cât și pe cel al organismului, avatarul își creează propriul spațiu afectiv, propria senzorialitate și dorințele virtuale, dar și alienările și anxietățile. Neunitar, dar nici dual, pare a savura infinitudinea noilor posibilități și conexiuni, deși își poartă cu sine finitudinea și mortalitatea trupului și perisabilitatea sentimentului. Avatarul nu crede în ideile de absolut și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de o proteză, de o genă sau de o interfață pentru a se defini pe sine și ca alteritate, astfel încât problema delimitării limitelor om-mașină/rețea nu mai este clar rezolvată. Totuși, ființa umană își păstrează atât caracterul întrupat, cât și senzorialitatea și dorința, chiar dacă acestea sunt mașinice și conective în sisteme hibride și evolutive (existențiale, sociale, tehnologice, politice, eticeă. Din momentul în care tehnologiile informațional-comunicaționale sunt percepute ca niște prelungiri ale umanului, mixajul ființă umană - tehnologie devine o încorporare complexă. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Postumanismul este pe jumătate umanism, un umanism slăbit, care acceptă faptul că ființa umană nu își mai poate menține puritatea și aroganța și pe jumătate o postdirecție (postbiologie, postevoluție etc.Ă care recuperează în noi dimensiuni ceea ce este uman, de la senzorialitate și afectivitate la cunoaștere și socialitate. Securizarea umanului în cadrul postumanismului nu este însă un proces închis, ci unul permeabil și tolerant, situat permanent la interfața cu mașinalul, la granița cu alte specii și sisteme. Acest tip de postumanism este un
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al telecomunicațiilor. Dimpotrivă, își manifestă dorința încorporării și unește fluxurile identității virtuale de viața, experiențele și dimensiunile corporeale, de la cele existențiale la cele sociale. De asemenea, leagă eul virtual de existența trupească, cu multitudinea aspectelor și a sensibilităților acesteia, de la senzorialitate la seducție, de la amintire la afectivitate și moralitate. Postumanismul moderat denunță convingerile care speră în posibilitatea ca identitatea și mintea umane să fie destrupate în noile contexte post-transumane ale spațiului virtual și utopiile prin care se exprimă credința în libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
direcția demontării distincției minte-corp și proliferează discursuri despre trup și încorporare în conformitate cu paradoxul hipervizibilității corporale. În ciuda reprezentării și a simulării exhaustive a trupului, acesta rămâne o entitate vie și viscerală; în pofida triumfului simțului vizual în media și în discursurile postmoderne, senzorialitatea întrupării este contrapusă „tiraniei privirii”. La confluența dintre perspectiva material-concretă asupra corpului și cea simbolic-reprezentațională se află punctul de vedere al feministei Rosi Braidotti (1994, 1996Ă. Pentru aceasta, utilizarea tehnologiilor Internetului sau ale realității virtuale nu înseamnă eliberarea de constrângerile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție etc.) extracorporală; convingere fermă în realitatea ei. 2) Halucinația psihică sau pseudohalucinația se caracterizează prin absența caracterului de senzorialitate extracorporală (bolnavul nu aude vocile ca venind din afara corpului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]