138 matches
-
Ea exprimă în variate forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice de a vedea, de a simți. Artă da expresie modului de a gândi și interpreta, comunica mesaje de idei și sentimente, comunica stări de spirit, se adresează senzorialității, experienței memorizate, inteligenței, imaginației creatoare. Henri Delacroix sintetizează astfel menirea artei: „Artă năzuiește să facă exteriorul asemănător lăuntricului, să readucă realitatea exterioară la spiritualiate, astfel încât să devină manifestarea ei” (H. Delacroix, 1983, Psihologia artei, p. 86Ă. Funcțiile artei se raportează
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
o percepere unitară a conținutului și formei estetice a produsului creat. Artă, prin modul de abordare de către educator, da expresie modului de a gândi și interpreta a elevului, comunica mesaje de idei și sentimente, comunica stări de spirit, se adresează senzorialității elevilor, experienței memorizate, inteligenței și imaginației creatoare. Prin forme, sunete, muzicalitate, cuvinte, linii, culori prin care elevul este educat să se exprime, oglindește o realitate obiectiv-subiectivă.Ea exprimă în diferite forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
mai pregnant - aflată într-un permanent balans între două entități diametral opuse: Fastul și Nefastul. Violoncelul e rost și sens, e semn și soluție, e răspuns și ajutor. Violoncelul poate fi arca; violoncelistul poate fi Noe. Din păcate, mesajul depășește senzorialitatea personajelor, puterea lor cognitivă, iar de aici? Eșecul.“ - Octavian Jighirgiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
forța spiritului uman, căreia i se datorează faptul că poate alcătui în general imagini și concepții, poate forma idei și propune idealuri. El a dezvăluit ceea ce a numit "arta ascunsă în interiorul uman", activitatea sintetizatoare involuntară ce se manifestă în orice senzorialitate și în orice gînd. Și cînd s-a pus întrebarea cîtă valabilitate revine rezultatelor acestei activități, el a răspuns că valabilitatea respectivă derivă din împrejurarea că ea este sau nu necesară pentru a putea distinge între experiență și imaginație, realitate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Robert Storr, a instalat și o serie de lucrări ce utilizează pattern-uri decorative, însă cu ermetice simboluri ale conflictului, oprimării, rezistenței și morții. În concepția lui Storr, arta vorbește despre dihotomiile ridicole dintre frumusețe și politică, dintre criticalitate și senzorialitate. Semnalând diferitele corespondențe dintre gândire și simțire (Think with the Senses, Feel with the Mind), Storr propune vizionarea unor momente ale dislocării politice, culturale și economice ale oamenilor din diferite regiuni ale lumii, în relație simbolică cu momente critice ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
explicat felul în care sunt reflectate proprietățile generale ale lucrurilor, ca și relațiile dintre ele. Pe toate acestea Aristotel le înmânează unui organ distinct de reflectare central. O face introducând aici un nou concept din domeniul științelor, pe cel de "senzorialitate generală". Cu acest organ se reușește recunoașterea proprietăților generale ale lucrurilor, ca mișcarea, forma, mărimea, unitatea, numerele, etc. Prin acest organ devine posibilă producerea reflectării senzoriale, devine posibilă reprezentarea vizuală sau auditivă a obiectelor. Pe această cale, o modalitate senzorială
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
funcții ale sufletului în accepțiunea lui Aristotel este "strădania". Prin această aserțiune el a încercat să denumească "acel ceva" care "îndreaptă organismul spre ceva". Urnirea din loc a organismului este rezultatul unei astfel de strădanii, aflate în strânsă legătură cu "senzorialitatea generală", unde-și au rădăcinile și simțurile. Activitatea senzorială se unește cu strădania sau intenționalitatea prin raportare la reflectarea continuă a aceluiași corp, a aceluiași obiect. Acest obiect devine scop al activității doar prin faptul că ia forma sau portretul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de "energie nervoasă", reprezentând o forță energetică sufletească, interpretată în înțelesul lui Newton, având o cauză similară celei fizice, ca un fenomen natural. Pentru a-și traduce în viață concepția, Prochaska a mai făcut apel la vechiul concept aristotelic de "senzorialitate generală", căruia îi dă însă o nouă accepție. În lucrarea sa, Disertație asupra funcțiilor sistemului nervos, Prochaska vorbește de un sector distinct al acestui sistem care funcționează pe principiul reflexului. Influențele venite din exterior se propagă în interiorul organismului cu viteză
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cea carteziană. Pentru el, reflexul reprezintă de acum un principiu general al activității nervoase, însă explicarea acestei activități s-a completat cu considerații făcute asupra unor fenomene psihice. Acest lucru a fost confirmat când Prochaska a făcut referire la fenomenul senzorialității generale din creier, a cărei reflexivitate este mai mult decât fiziologică, pentru explicarea căreia a cerut admiterea intervenției unor legități speciale. În ceea ce privește mișcările reflexe de bază ale organismului, pe acestea Prochaska le-a separat totuși de cele sufletești, după cum ele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cărei reflexivitate este mai mult decât fiziologică, pentru explicarea căreia a cerut admiterea intervenției unor legități speciale. În ceea ce privește mișcările reflexe de bază ale organismului, pe acestea Prochaska le-a separat totuși de cele sufletești, după cum ele se proiectează în zona "senzorialității generale" sau se adresează conștiinței caz în care devin fapte gândite. În lucrările sale, cu titlul, Manualul de fiziologie și Fiziologia sau știința studierii naturii umane, Prochazka reușește să-și depășească inițialul dualism cartezian. O face conferind principiului reflexivității aplicabilitate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a îngrădit relațiile dintre funcțiile senzoriale și cele motorii, considerând legătura dintre acestea ca fiind valabilă doar atunci când este vorba de o tuse sau de o simplă reacție defensivă spre exemplu o înțepare. Însă acolo unde e vorba de o senzorialitate propriu-zisă, de o reactivitate reflexă psihică propriu-zisă, soluția lui își pierde valabilitatea. Prin încercările sale de abordare a faptelor de reflectare senzorială, Müller a încercat să înlăture prăpastia pe care Hall a asumat-o, dintre fiziologia nervoasă și activitatea psihică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
intervenției unui mecanism reflex autoreglator, care face posibilă producerea senzației. Condiția necesară producerii senzației era ca întreaga reflectare reflexă să se supună principiului funcțional reflex al autoreglării și recuplării. Probleme ca aceea a retrăirii voite și conștiente a acțiunilor, a senzorialității subiective, pe Secenov pur și simplu nu-l interesau. Retoric, Secenov se întreba mereu de ce conștiință poate fi capabilă o broască spinalizată, privată de intervenția formațiunilor cerebrale, care totuși reacționează reflex în acord cu condițiile de stimulare externă? Prin urmare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a abilităților de învățare. Nu tratează, nu vindecă, ci este doar o abordare inovativă de facilitare, de dezvoltare a procesului de învățare prin trei modalități: vizuale, auditive și vestibulare, încât individul să-și moduleze inputul și outputul senzorial. În ceea ce privește evaluarea senzorialității autistului, testul Profilului senzorial (Dunn Winne, 1999) poate fi folosit în scopul evaluării nivelului senzorial de la naștere până la vârsta a III-a. Este centrat pe subiecți, familie, mediu educațional (http://harcourtassessment.com). Prin intermediul lui se urmărește: înțelegerea procesării senzoriale (vizuale
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
dispun de scheme operaționale care se aplică în funcție de etapele pe care le parcurge gândirea și limbajul. Limbajul verbal se însușește treptat, în mod spontan și natural de la cea mai fragedă vârstă. Generalizarea și abstractizarea se realizează la nivelul admis de senzorialitate și de simbolul imagistic operațional implicat în acest proces. Comparația se realizează pornind de la concret, de la obiectual, prin analiză și sinteză spre abstract, la început numai în prezența materialului intuitiv (obiectual sau grafic)apoi și în absența lui cu sprijin
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
alege. Unii se nasc buni ca urmași nevinovați dar și fără merite ai lui Abel, alții se nasc cu povara unei firi năvalnice și pătimașe pe care au a o struni din greu. 2. ÎNGERUL LUPTĂTOR SAU OMUL KANTIAN - Când senzorialitatea se atrofiază, sentimentul datoriei e în expansiune. Andrew se naște într-o familie de predicatori, în America. Este un om al datoriei. Toată viața sa va rămâne un om careși reprimă instinctele, care-și simplifică viața, dorințele, nevoile. Își urmează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nefondată, deși prezintă numeroase elemente de asemuire. Din punct de vedere psihogenetic, în opinia acestui pedagog, omul parcurge următoarele etape și subetape: de la 0 la 6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care activitatea psihică dominantă este senzorialitatea. La rândul său, această etapă parcurge următoarele subetape: 0-2 ani este subetapa senzorialității tactile; 2-4 ani reprezintă subetapa senzorialității musculare; 4-6 ani reprezintă subetapa senzorialității imitative. Urmează o a doua etapă în evoluția copilului, a doua copilărie, care are ca
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
opinia acestui pedagog, omul parcurge următoarele etape și subetape: de la 0 la 6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care activitatea psihică dominantă este senzorialitatea. La rândul său, această etapă parcurge următoarele subetape: 0-2 ani este subetapa senzorialității tactile; 2-4 ani reprezintă subetapa senzorialității musculare; 4-6 ani reprezintă subetapa senzorialității imitative. Urmează o a doua etapă în evoluția copilului, a doua copilărie, care are ca dominantă imitația. Etapa celei de-a doua copilării are la rândul său trei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
etape și subetape: de la 0 la 6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care activitatea psihică dominantă este senzorialitatea. La rândul său, această etapă parcurge următoarele subetape: 0-2 ani este subetapa senzorialității tactile; 2-4 ani reprezintă subetapa senzorialității musculare; 4-6 ani reprezintă subetapa senzorialității imitative. Urmează o a doua etapă în evoluția copilului, a doua copilărie, care are ca dominantă imitația. Etapa celei de-a doua copilării are la rândul său trei subetape componente, care se succed din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care activitatea psihică dominantă este senzorialitatea. La rândul său, această etapă parcurge următoarele subetape: 0-2 ani este subetapa senzorialității tactile; 2-4 ani reprezintă subetapa senzorialității musculare; 4-6 ani reprezintă subetapa senzorialității imitative. Urmează o a doua etapă în evoluția copilului, a doua copilărie, care are ca dominantă imitația. Etapa celei de-a doua copilării are la rândul său trei subetape componente, care se succed din doi în doi ani, ca și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unui auzitor (memoria cognitiv-verbală se dezvoltă, totuși, mai lent decât memoria vizualmotrice și cea afectivă); imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă evidente influențe ale dominanței vizualmotrice în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și cel care aude, ceea ce afectează relațiile sociale ale primului, adaptarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
desăvârșit model de calm și de măreție blândă, de nemărginită afecțiune pentru tot ce respiră și de milă pentru tot ce suferă, un model de libertate morală și de eliberare de orice prejudecată. Viața sa spiritualizată, eliberată de dependențele de senzorialitate, de interesele ființării în lume, de dependențele față de sine însuși și de mândria sa, ni se arată în noblețea, în răceala senină și nesfârșita blândețe a firii sale. Oare ce ne atrage atât de irezistibil? Să fie oare liniștea, înțelepciunea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de aparență inofensivă”, ca și „puterea de a imprima relief percepției directe, prizei concretului diurn”. Proza de observație realistă, modulând acuitatea nu o dată sarcastică și o discretă tandrețe reprimată Își află stilul propriu. Incidențele tăioase sunt potențate În schimbul energetic dintre senzorialitate și veghea constantă a lucidității. „Marea acuitate a universului senzorial”, cum spune Raicu, are În vedere senzorialitatea „inteligent filtrată, cu totul și cu totul alta decât cea vag vibratilă, cețoasă și vaporoasă, aproape caricaturală În insignifianța ei, caracteristică unui Întins
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
observație realistă, modulând acuitatea nu o dată sarcastică și o discretă tandrețe reprimată Își află stilul propriu. Incidențele tăioase sunt potențate În schimbul energetic dintre senzorialitate și veghea constantă a lucidității. „Marea acuitate a universului senzorial”, cum spune Raicu, are În vedere senzorialitatea „inteligent filtrată, cu totul și cu totul alta decât cea vag vibratilă, cețoasă și vaporoasă, aproape caricaturală În insignifianța ei, caracteristică unui Întins sector al literaturii zise feminine”. Balansul Înșelător apatic al așteptării este și pândă răbdătoare În scrutarea proximității
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
profundă” și „un spirit științific convins”. Avem aici prefigurate, credem, Întâmplările conștiinței În relație cu irealitatea materiei perceptibile, extinsă și restrânsă abuziv, pentru că e „visată”, În lipsa altui mijloc care să-i probeze limitele. Tocmai limitele condiționate de imediatul incendiar al senzorialității vor energetiza fascinația de vârtej a creației sale. Dar avem aici, probabil, și rădăcina spiritualității milenare care Îl naște pe Blecher, matricea cu care se confruntă și se Înfruntă, aparținându-i chiar și atunci, mai ales atunci, când o supune
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
enunțul: „viața mea a fost așa și nu altfel”, Blecher mărturisește a citi „imensa nostalgie a lumii acesteia, Închisă În luminile și culorile ei hermetice, din care nu este permis unei vieți să extragă decât aspectul unei exacte banalități”. Ravagiile senzorialității și ale sensibilității sunt potențate În scrisul lui Blecher de această permanentă inacceptare a reducției, a limitării, a rigidizării În ceva perfect trasat și static. De aici, asediul asupra realității, căreia i se desfac subsolurile și i se demontează subtextul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]