146 matches
-
și rațiunea, folosirea lor este nefastă. În schimb, dacă între ele există un acord, hedonismul este de cea mai bună calitate și-l putem căuta fără ca din punct de vedere etic, să ne rușinăm". (Onfray, Rațiunea gurmandă, 2000, p. 82) Senzualismul în educație presupune absența dispozitivelor ajutătoare, iar simulările cu ajutorul computerului sunt recomandate doar atunci când fenomenele și procesele respective nu sunt accesibile în mod direct simțurilor. 5.9. Practicile "de bucătărie" ale școlii Mediul școlar nu poate concura cu spațiul public
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
plastic și gastronomic al popoarelor. Maniere de a vedea, maniere de a crede, maniere la masă alcătuiesc un tot. De ce să nu remarcăm că pictorii sunt, în cea mai mare parte, buni bucătari și, probabil, amanți mai buni decât compozitorii? Senzualismul picturii, intelectualismul muzicii savante. Vederea este mai intelectualizată decât atingerea, dar mai puțin decât auzul. Un sculptor va fi deci mai puțin "intelectual" decât un pictor, iar un pictor mai "manual" decât un muzician. În ascensiunea spirituală, ochiul eliberează de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
categorie compusă. Componentele ei sunt, pe de o parte, elementele ei raționale și, pe de alta, elementele ei iraționale. Privită în fiecare din aceste două compo nente ale ei - și acest lucru e de susținut cu toată tăria în fața oricărui senzualism și în fața oricărui evoluționism -, ea este o categorie pur a priori [s.n.].“ „Sacrul este înainte de toate o categorie de interpretare și de eva luare [s.n.] ce nu există, ca atare, decât în domeniul religios.“ „Lucrul despre care vorbim și pe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
esențial nu numai pentru medicină, că omul este produs al mediului și circumstanțelor. Un alt medic, La Mettrie (1709 - 1754) își concretizează raționalismul mecanicist în L’Homme machine (1748). Descartes comparase animalele cu mașinile. La Metrie, apropiat de evoluționism și senzualism, se referă direct la om, căci asupra omului se concentrează privirile secolului. Dar La Mettrie îi ia sufletul, prin negare. El este monist. și totuși acest medic-filosof crede că secolul rațiunii se luminează și moral prin educație, și instrucție, ideile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mediu gratuit pe 1 septembrie 1961. Tu, În fine, elev de liceu. La liceu este bine. Cum o fi oare la vagonul restaurant? Aici, În Republica Populară Română? Materialismul dialectic ne Învață că nu e suficientă o singură premiză a senzualismului, după care cunoștințele noastre au ca izvor senzațiile. Materialismul dialectic ne spune multe despre senzualism ca Înclinare spre plăcerile simțurilor. Tu În iarnă. Pe sub pantaloni ai o pereche de izmene. Ninge ca În Evul Mediu. Ai teză la istorie. Războiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bine. Cum o fi oare la vagonul restaurant? Aici, În Republica Populară Română? Materialismul dialectic ne Învață că nu e suficientă o singură premiză a senzualismului, după care cunoștințele noastre au ca izvor senzațiile. Materialismul dialectic ne spune multe despre senzualism ca Înclinare spre plăcerile simțurilor. Tu În iarnă. Pe sub pantaloni ai o pereche de izmene. Ninge ca În Evul Mediu. Ai teză la istorie. Războiul de o sută de ani. În afară de faptul că În bătălia de la Crécy s-au folosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bine de a ne confrunta la orice punct cu străinătatea, dar trebuie să vedem de ce nu evoluăm. Trebuie să vedem în filmele străine nu numai efectul ieftin produs de acele filme sexi. Există o listă de 3 s : sex, sadism, senzualism. Dacă noi urmărim să recurgem la o asemenea problematică, aceasta înseamnă snobism. Deplângând absența marilor teme, marilor momente ale „uriașei revoluții” în filmele de actualitate, tov. Paul Niculescu-Mizil avertizează dur : Avem nu puține, ci multe filme proaste. [...] Dacă am avea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lor de oameni consacrați Domnului printr‑o accentuată desprindere de viața terestră, iar puțin mai târziu au fost realizate picturile care reprezentau pe Cristos, sfânta Fecioară. Așadar în această perioadă idea‑ lul ascetic a eliberat arta de orice deviație a senzualismului clasic. Originea icoanelor subzistă din tradiție și mărturiile pelerinilor care veneau în Țara Sfântă pentru a duce cu ei o imagine sacră; după tradițiile Țării Sfinte, imagi‑ nile lui Cristos erau puse în locul unde erau înhumați sfinții și martirii care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ar fi um‑ bre necorporale; corpul era reprezentat după reguli ascetice: hainele cădeau rigid, copacii și natura înconjurătoare erau foarte stilizate. Tot în această peri‑ oadă dispare aproape complet sculptura care prin exaltarea frumuseții corpo‑ rale, deținea o încărcătură de senzualism clasic: capul, expresie a sufletului, devine punctul de sprijin, centrul de greutate al imaginii, în timp ce restul corpului rămâne pe locul al doilea, ascuns aproape mereu de veșminte. Pictorul așadar, nu voia să reprezinte numai corpul, ci și sufletul. Pentru aceasta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
natură și la antichitate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Modul științific reprezintă astăzi principala cale de cunoaștere a comportamentelor individuale și de grup, a faptelor, a fenomenelor și proceselor sociale. Pe baza observației obiective, utilizându-se metode adecvate, sunt obținute enunțuri empirice cu valoare de adevăr. Inițiatorul empirismului și senzualismului modern care susține că prelucrarea rațională a datelor senzoriale conduce la știința adevărată, filosoful englez Francis Bacon, arăta foarte plastic rolul metodei în cunoaștere: Schilodul care șchiopăta pe un drum bun poate între ce trăpașul care aleargă pe un drum
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Intelectualismul pur, ca și modularea imaginatorie a posibilităților paradigmatice ale unei teme filosofice nu prezentau nici un interes pentru gânditorul bizantin (un termen până la urmă impropriu pentru cei ce au făcut cultură în Răsărit). Pentru a evalua mai departe consecințele acestui „senzualism” bizantin ne vom permite să facem o licență lingvistică, speculând o folosire diferită a termenului românesc „cunoaștere”, care în perioada interbelică avea forma de „cunoștință”. Se vorbea la noi între războaie de „teoria cunoștinței”. Dacă Apusul european a căutat, mai
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lor de oameni consacrați Domnului printr‑o accentuată desprindere de viața terestră, iar puțin mai târziu au fost realizate picturile care reprezentau pe Cristos, sfânta Fecioară. Așadar în această perioadă idea‑ lul ascetic a eliberat arta de orice deviație a senzualismului clasic. Originea icoanelor subzistă din tradiție și mărturiile pelerinilor care veneau în Țara Sfântă pentru a duce cu ei o imagine sacră; după tradițiile Țării Sfinte, imagi‑ nile lui Cristos erau puse în locul unde erau înhumați sfinții și martirii care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ar fi um‑ bre necorporale; corpul era reprezentat după reguli ascetice: hainele cădeau rigid, copacii și natura înconjurătoare erau foarte stilizate. Tot în această peri‑ oadă dispare aproape complet sculptura care prin exaltarea frumuseții corpo‑ rale, deținea o încărcătură de senzualism clasic: capul, expresie a sufletului, devine punctul de sprijin, centrul de greutate al imaginii, în timp ce restul corpului rămâne pe locul al doilea, ascuns aproape mereu de veșminte. Pictorul așadar, nu voia să reprezinte numai corpul, ci și sufletul. Pentru aceasta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și la antichi‑ tate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lor de oameni consacrați Domnului printr‑o accentuată desprindere de viața terestră, iar puțin mai târziu au fost realizate picturile care reprezentau pe Cristos, sfânta Fecioară. Așadar în această perioadă idea‑ lul ascetic a eliberat arta de orice deviație a senzualismului clasic. Originea icoanelor subzistă din tradiție și mărturiile pelerinilor care veneau în Țara Sfântă pentru a duce cu ei o imagine sacră; după tradițiile Țării Sfinte, imagi‑ nile lui Cristos erau puse în locul unde erau înhumați sfinții și martirii care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ar fi um‑ bre necorporale; corpul era reprezentat după reguli ascetice: hainele cădeau rigid, copacii și natura înconjurătoare erau foarte stilizate. Tot în această peri‑ oadă dispare aproape complet sculptura care prin exaltarea frumuseții corpo‑ rale, deținea o încărcătură de senzualism clasic: capul, expresie a sufletului, devine punctul de sprijin, centrul de greutate al imaginii, în timp ce restul corpului rămâne pe locul al doilea, ascuns aproape mereu de veșminte. Pictorul așadar, nu voia să reprezinte numai corpul, ci și sufletul. Pentru aceasta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și la antichi‑ tate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
jurnalistic în favoarea detaliilor concrete. Hapgood și Stephens au respins formal idealul neoplatonic. Steffens și Hapgood au plecat în Germania pentru a studia platonismul modern sub forma eticii și esteticii hegeliene, Steffens în 1880 și Hapgood în 1890. Însă au descoperit senzualismul unui stil de viață boem. Pericolul pentru viitorii jurnaliști ai stilului narativ literar din acea perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în 1890. Însă au descoperit senzualismul unui stil de viață boem. Pericolul pentru viitorii jurnaliști ai stilului narativ literar din acea perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4 Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Alan Trachtenberg stabilește, examinând schițele urbane ale lui Crane, care au devenit între
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Însă au descoperit senzualismul unui stil de viață boem. Pericolul pentru viitorii jurnaliști ai stilului narativ literar din acea perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4 Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Alan Trachtenberg stabilește, examinând schițele urbane ale lui Crane, care au devenit între operele jurnalismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Dualismul cartezian / 95 5. Monismul lui Baruch Spinoza / 100 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke / 104 7. Empirismul lui David Hartley / 106 V. Psihologia Iluminismului secolul al XVIII-lea / 113 1. Asociaționismul preformist al lui Charles Bonnet / 114 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie / 115 3. Condiția morală a psihicului la Jean Jacques Rousseau / 117 4. Explicarea vieții psihice prin monade Gothfried Wilhelm Leibniz / 118 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkeley / 123 VI. Psihologia în atenția fiziologiei din secolul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care preexistă în structura sistemului nervos. A postulat în acest fel o întrepătrundere încă insuficient determinată dintre activitatea psihică și cea nervoasă. A fost făcut, însă, începutul pentru ca în activitatea nervoasă să se caute suportul material al activității psihice. 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie În Franța secolului al XVIII-lea, s-a consumat un efort de reunificare a senzualismului de sorginte carteziană cu un mecanicism mașinist modern, pe gustul a tot mai mulți gânditori ai vremii. Psihofizica lui Descartes
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cea nervoasă. A fost făcut, însă, începutul pentru ca în activitatea nervoasă să se caute suportul material al activității psihice. 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie În Franța secolului al XVIII-lea, s-a consumat un efort de reunificare a senzualismului de sorginte carteziană cu un mecanicism mașinist modern, pe gustul a tot mai mulți gânditori ai vremii. Psihofizica lui Descartes și-a epuizat foarte repede izvoarele, și a necesitat să fie completată cu o viziune mai articulată, cu care să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În ceea ce privește gândirea, însă, în loc să admită natura divină a acesteia, La Mettrie considera că ea este expresia capacității de organizare superioare a materiei soluție care și-a păstrat valabilitatea până în zilele noastre. Astfel, el evită cu abilitate prăpastia anterioară ridicată de senzualismul cartezian dintre materie și gândire. Prin formularea tezei conform căreia gândirea face parte din natură și reprezintă forma ei de organizare superioară, La Mettrie a făcut un pas pregătitor decisiv în domeniul cunoașterii vieții psihice, pentru fundamentarea psihologiei ca știință
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]