441 matches
-
Elementele Frumosului - Dacoromân au fost pre-create în COSTUMUL POPULAR, plin de grație și splendoare în care s-a întrupat întreaga Natură cu cântarea cerească și jocul vrăjit al sublimului. Priviți ROMÂNUL, ca un sunet celest în marea- muzică a lumii serafice și veți vedea că provoacă cosmic, revelația comuniunii, ca o Simfonie a tuturor armoniilor, ca o sacrosantă Liturghie a Învierii hristice. Ce făgăduință ademenitoare pentru setea de cunoaștere și de împlinire a Frumosului dumnezeiesc! CÂNTAREA POPULARĂ - TEZAURUL FOLCLORIC e fiorul
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
revelația comuniunii, ca o Simfonie a tuturor armoniilor, ca o sacrosantă Liturghie a Învierii hristice. Ce făgăduință ademenitoare pentru setea de cunoaștere și de împlinire a Frumosului dumnezeiesc! CÂNTAREA POPULARĂ - TEZAURUL FOLCLORIC e fiorul întâlnirii, focul ceresc, romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții, admirabilul joc al trăirii, matricea omenirii, izvorul dorului, dragostea diafană a iubirii. TEZAURUL FOLCLORIC - dacoromân așterne peste lumea urzită din plămada sa o adiere
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
înalt fast domnesc și regal, transpus în veșmânt, în port, în podoabă, în gingășie. Noi, Dacoromânii, am ridicat eleganța vestimentară a ținutei populare la treapta unui principiu eminamente divino-moral. Mândrețea, mândria ca atribut vestimentar s-a instaurat ca o virtute serafică. Însuși cuvântul << mundus >> înseamna la început eleganța și puritatea lumii pelasgo-thrace. De aici descende permanența miresmelor înflorite a numelor sublime: DOR - DRAG - DRAGALINA - DRAGOBETE - DRAGOMIR - DRAGOMIRNA - DRAGOSLAVELE - DRĂGAN - DRĂGUȚ - DUMNEZEU... (în Ardeal se folosește expresiile: Drăguțul, Mândrul, Slăvitul - ca atribute
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
vântul, năluce gânduri mă omoară, e-atât de-ncăpător pământul, c-aș vrea să plec în altă țară. visez plângând că pot să-mi scot capul căzut pe eșafod și câteodată mai socot că sunt absent ca un nerod. robe serafice de sfinți se-nalță falnic spre alt astru, și-s poleite cu arginți, într-un decor de bleo-albastru. pe geana sufletului fals în toana dulce a tăcerii, se-aude peste tot un vals ieșit din corzile plăcerii. avem credința că
ÎN OCHIUL NOSTRU CEL HIMERIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/350128_a_351457]
-
Origen. Dar de filocalia egipteană nimic. Dar...o fi, egiptenii de ce să nu scrie o filocalie? Nu? Mărăcineanu ne explica despre evoluția filozofiei antice către psihologia modernă. Despre DSM-5 nu zicea nimic. Normal. Nimeni nu vrea să spună adevărul. Imagini serafice se rostogoleau împletindu-se pe ecran. Fetuși diafani, spirale mistice ARN, ochelari și lumini, multe lumini. Bineînțeles că nu putea lipsi momentul întâlnirii lui Buddha din tinerețe cu Boala, Bătrânețea și Moartea. Mărăcineanu era doar voce. Convertise-va cineva? Deodată
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
ierarhi, marii scriitori și artiști, filosofi și oameni de cultură creștini, ce s-au ridicat cu cinste la apogeul Sfinților Părinți. Beneficiind de numeroase traduceri, Filocalia a contribuit într-o bună măsură și la renașterea spirituală a Occidentului. Din mireasma serafică a Filocaliei a plesnit mugurul marii Filosofii religioase a secolului al XX-lea. Pentru filosofia creștină a Evului Mediu occidental, Etienne Gilson spunea că, numele propriu al lui Dumnezeu este Ființa, iar în Răsărit, numele propriu al lui Dumnezeu, pentru
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
că este vorba de celebrarea unei afecțiuni față de cineva. De o sensibilitate maladivă și având profilul liric de ardeleancă îngândurată, poeta se exprimă prin poeme încărcate de cutremurări delicate și de gesturi premonitorii, ca în aceste versuri: “Dă, Doamne, pace, serafică lumină/În inimă, în suflet, în fapte și în gând,/ Izvorul rugăciunii, suflarea ta divină,/ Cuvântul tău aproape să-l auzim cântând.// Minunea izbăvirii să nu ne ocolească,/Sădește-ne iubire în suflet pe pământ,/ Înalță-n noi virtutea și
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
cerdacul sufletului împlinit: ea cântă lumina ce înseninează lumea creștină... Cântă liniștea, pogoară în inima credinciosului, cântă ortodoxia, vibrează ca menire dacoromână, cântă plaiurile cu dor și cerul înstelat al împlinirilor. E cântec duios, cerul sufletului se umple de bolta serafică a splendorii. E cântec, în lumina lui s-a așternut armonia. În adâncul inimilor curate răsună frumusețea cântecului. În piept urcă o cărare de rugă, se aude un imn al bucuriei, apoi se luminează totul: Dumnezeu se primenește în apele
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Crucii sale hristice, E mustit din Via lui Dumnezeu, ca sens al credinței, al suferinței, al jertfei, al iubirii și al biruinței Strămoșilor. Munții saltă de bucurie, iar văile cântă în apele limpezi, răcoroase, ce duc Doinele noastre spre zările serafice, dincolo de senin, în arealul dumnezeiesc. Armoniile se regăsesc, se întregesc și se înalță în sufletul celor ce se dăruiesc Frumuseții lui Dumnezeu, frumuseții Neamului creator. Gândurile albe, melodioase curg liniștite în șiragul cuvintelor alese, înflorind în toată frumusețea cântecelor și
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Cântă toată splendoarea Primăverii pământului, cu fruntea luminată rezemată de Curcubeul sfinților, cu brațele înflăcărate, care îmbrățișează nemărginirea martirilor, cu gândurile albe, celeste ale poeților în care se țese cerdacul Zilei, cu brâul de Azur al filosofilor, tivit din surâsul serafic al serii, cu brocardul ei verde, sacerdotal, podoabă a demnității nemuritoare, cu mersul ei regal al devenirii, ce calcă senin și-mprăștie miresme... Sub pașii căreia cresc majestos firicelul de iarbă și trilul privighetorii... Făptura aceea Albă este Frumoasa Națiune
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎMI ÎNFLOREȘTE UN DEGET LA TÂMPLĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului Serafice muzici vibrează pe trup; În mine se-nchide o rană mai veche. Zbor către limanul din care-o să rup Eternul ce-mi țiuie azi în ureche. Din neguri, vise răzbat adormite; Culori se trezesc din apusuri de vară. Surâsuri
ÎMI ÎNFLOREŞTE UN DEGET LA TÂMPLĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365569_a_366898]
-
silabe cu aripa ucisă-n labe pe geana sufletului fals dansăm adesea câte-un vals albastra lume ne săgeată precum pe-al nostru brâncoveanul când capul lui cădea ca banul în bosforul de-acum uitat după un trup decapitat robe serafice de sfinți ne tot îndeamnă la arginți zburăm mereu cocori albaștri spre cine știe care aștri căzând ca niște osândiți acolo unde nu gândiți ochiul surd urechea oarbă tot filozofând în barbă, ne trezim că nu ne-ascultă teoria cea ocultă părul
NE FURĂ MOARTEA LA CÂNTAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364835_a_366164]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CONCERT Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 428 din 03 martie 2012 Toate Articolele Autorului Concert Serafic în armonie mă frâng! Ma supune sublimul o clipă Atinse, corzile se tânguie, râd In desăvârșire mă pierd cu risipă. Lebedele eterice ale sufletului plutesc Pe lacul de argint, cristal împodobit Cu raze fascinante, nepământesc Răsfrânte-n gând, copleșitor învăluit
CONCERT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366418_a_367747]
-
mea, nicicând să nu te miri... M-ai regăsit visând, în ora înghețată Cu muzica din sfere, pulsând prin noi deodată, M-ai inhalat avid, în somn să te inspiri... ...Să nu te miri că astăzi ai zbor, în loc de lacrimi Serafice mistere, ca stropi de diamant Au dispărut din noi, cu dragostea-n neant Și ne-au lăsat pe veci dorind și arși de patimi... De-acuma de nimica să-ncerci să nu te miri Găsit-ai înc-o viață când mi-
SĂ NU TE MIRI... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366490_a_367819]
-
are cunoștință de ele), domnul Nică D. Lupu descrie autorii respectivi atât fizic cât și spiritual. Exemplu, pe doamna Eliza Roha, cu “bogata sa mapă de rohaisme”, o descrie, printre altele:”după ce își dezmiardă colegii de serată literară, cu priviri serafice, lasă să erupă, din adâncul simțămintelor sale o evidentă tihnă ce răzbate dintr-un lăuntru mărinimos și cu un remarcabil rafinament amical, cu o ținută luminoasă, ce vine dintr-un suflet echilibrat și dintr-un respectabil farmec specific”. Spre bucuria
INSOMNIILE SCRIITORULUI NICĂ D. LUPU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366147_a_367476]
-
de mii de ani și de schimbare radicală a calității vieții pe pământ, toate grupurile de doamne venite la congres s-au apropiat de mine încet-încet. Și după ce m-au înconjurat, privindu-mă cu mirare fiecare doamnă cu un zâmbet serafic și diafan, în loc să înceapă o dezbatere serioasă despre salvarea a jumătate din omenire, așa cum mă așteptam, în mod curios s-a întâmplat ceva paradoxal, căci la un consens general, poate numai de ele știut, după ce s-au regrupat repede pe
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa mieilor, rapsodia pădurii, chiotul nunții, iureșul izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu Crucea Învierii Domnului, psalmul ascetului, filocalia Cuvântului divin în mirajul grăirii de taină, serafica frumusețe a Liturghiei ortodoxe, armonia Duhului Sfânt și dăruirea supraîngerească a Fecioarei Maria. Apoi, împletindu-le în dumnezeiasca Sa rugăciune a inimii... făcu Cântecul popular românesc, din care a odrăslit deodată Măria Sa, Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
noi colindători, Când aceștia mai vin și cu flori, Cu care ar mai veni și altadat, Dacă n-ar fi florile la iernat!... Ești ghiocelul cel mai frumușel, Sufletul primăverii mai menestrel, Cântecul de dor din sufletul tău, Ochii-ti serafici, alint numelui meu.. E primăvară de când i-am vazut, Unde mergeam i-am recunoscut, Ar fi mentalul retinei de ochii tăi, Ori orizontul subțire că-i văd pe ei?.. Tu esti primăvară din sufletul meu Sunt că gingășia din interiorul
VESTITORII PRIMAVERII! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351919_a_353248]
-
nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Iubita mea ce cucerești Urali, Balcani și Everești Topind ghețar după ghețar Doar cu un zâmbet temerar, Mânând cirezi după cirezi Și-n vale valuri de zăpezi, Deznămețind de albe rochii Serafice fecioare-dochii Nici nu-ți închipui momentan Cât te adulmec de montan, Cât îți râvnesc de carpatin Divinul relief alpin Cu măguri, vârfuri, văi și guri În arcul dulcelor curburi Peste versanți rotunzi, abrupți De sărutări scobiți și supți, Sculptați și
IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351960_a_353289]
-
Dumnezeu. „Inima omului se află într-o stare prielnică primirii harului și binecuvântărilor lui Dumnezeu. Din această atingere odrăslesc o serie de transformări binefăcătoare în ființa noastră. Rugăciunea se face între noi și Dumnezeu în viața noastră umană. În adâncurile serafice ale interiorului nostru se produce, prin rugăciune, o comuniune discretă și rodnică între noi și Dumnezeu. Fără această relație personală cu Dumnezeu prin rugăciune, credința rămâne o convingere teoretică, cultul o lucrare de formă externă. Fără rugăciune, lucrării noastre morale
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
și elementul primordial prin care, în mod neîndoielnic, se pot procura prin efort. Deseori, iată că din păcate Marea Iubire ajunge să fie doar în imaginație, pe ecrane, sau într-o altă dimensiune care n-ar fi întocmai umană... ci, serafică poate. Poveștile fantastice ajunse a fi cunoscute de copii, cred că nu sunt întocmai sănătoase mereu, pentru că, deseori se pierde din vedere faptul voluntar al acțiunii Iubirii și al Fericirii, și se concepe o imagine a iubirii ce ține doar
COMUNICAREA CE RELEVĂ VALOAREA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352221_a_353550]
-
al ascultătorilor, comentarii și analize profunde și pertinente însoțesc și învrednicesc arta muzicală oferită (la “undă”!). Acestora le adăugați măiastru și original arta neprețuită a comunicării sufletești, a diafanului, gingășiei, rarei simțiri și sensibilități, dăruind în aceeași măsură pe fondul seraficelor pulsații sonore nobile însușiri pe care natura dumnezeiască le-a pus la îndemâna oamenilor (și prin intermediul Dv.) spre a-i îmbogăți spiritual, purifica sufletește și înjgheba rațional. Pe care doar o astfel de voce modulată, singulară, candidă și liniștită din “dotare
SCRISOARE DESCHISĂ DOAMNEI ELENA TOMA, RADIOCLUB XXL ROMÂNIA-PITEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355380_a_356709]
-
ideea de a o cuceri... Pe urmă, să vezi distracție, Fănele!". A urcat în vagonul aglomerat fără să privească la cineva. Și-a ațintit ochii pe fereastra prin care vedea peronul larg cu luminile lămpilor defilând grăbit și a zâmbit serafic amintindu-și împrejurările în care a cunoscut-o pe Daniela... La intersecția Ștefan Cel Mare cu Calea Dorobanți, un autoturism a pătruns pe culoarea roșie a semaforului. A fluierat scurt și a făcut semnal regulamentar de oprire pe partea dreaptă
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
Cu o măestrie deja cunoscută poetul limitează proporțiile la cele liliputane, pe măsura înțelegerii copilei sale:” Nu mai înalt decât o floare/ Și îngust cât o ureche “. George Călinescu subliniază în a sa Istorie a literaturii ... că ”Minusculizarea nu înlătură seraficul și paradisiacul“. Scenografia poeziei păstrează elemente decorative ca în povestea Albei ca zăpada și în buna tradiție a poeziei romantice: “Și-n pridvor un ochi de apă/ Cu o luntre cât chibritul “ ... Dispariția tatălui în timpul joculi este încadrată în spiritul
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
arta metaforică. Poate că nicăieri n-am întâlnit o mai mare afluență de imagini, comparații, tot felul de sintagme și figuri de stil cunoscute și inventate care dau parfumul exotic ori neaoș al scrierii mustoase, vânoase și în același timp, serafice, acoperite de voaluri care mai mult arată decât ascund, un trup de o frumusețe stranie, la fel ca veșmintele orientale. În timp ce în țara mea hiperboreală se zvonise bine de iarnă, în grădina Sfintei Sofia doi mandarini pădureți își ofereau pe
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]