289 matches
-
pînă ce se va lămuri giudecătorește pretenția D-lui Ursoianul, pornită asupra D. căminăresei Ralu Eminovici, pentru arătata sumă (1500 galbini)"54. În baza acestei hotărîri, la 5 februarie 1852, Raluca Eminovici a obținut o împuternicire, dată de Tribunal, pentru ca serdarul Panaite Cîrstea să poată primi de la Epitropia casei Sf. Spiridon acei 1388 galbeni și 9 lei, iar apoi să-i numere la Cinstitul Divan al Întăriturilor, pentru supusul austriecesc D. Constandin von Hurmuzache, "spre istovirea datoriilor soțului meu"55. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Chiriță, Grigore, arendaș, 239, 240 Cioculescu, Șerban, 83, 143, 184, 265, 267-269 Ciolac, Ilie, 246, 247, 248, 249 Crăciun, Victor, 17, 39 Creangă, Ion, 16, 177, 180, 231 Crețu, Ion, 11, 26, 132 Cristea, Dumitru, 28, 38, 42 Cristea, Panaite, serdar, 13 Cucorăni, 27, 28, 29, 30, 31, 36, 37, 38, 42, 98, 147, 150, 153, 154, 155, 158, 160, 183, 226, 234, 265, 266 Cuza, A. C., 25, 242, 254 D Dealul Crucii, 34, 132 Densușianu, Nicolae, 169 Dobrogeanu-Gherea, Const., 224
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
taleri, se află Sultana, fata medelnicerului An drei, fina boierului. Cu 500 de taleri sunt înzestrate o serie de fete sărace și orfane, fiicele unor mici boieri sau negustori, apropiați ai boierului, Marghioala și Eufrosina, fiicele răposatului cămăraș Mihalache, copila serdarului Neculaie, cea a pitarului Iane, a lui Hagi Ioniță, (aceasta murind între timp, banii au fost dați altei fete), și, în fine, Marghiola, fiica Elenei Drugănească. Iată înzestrate dintr-un foc numai puțin de 28 de fete. Dar nu toți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ilie tabac dăruiește logodnicei sale, Ghena, fiica lui Hristea tabac, „atunci când au schimbat inelele“, următoarele, „niște galbeni, o oglindă și 2 basmale și un inel“. La rândul său, Asa na che dăruiește Ilincăi, fiica lui Mitu căpitanul deseimeni din mahalaua Serdarului, la logodnă și în zilele următoare, „o farfurie de argint cu linguriță ei de dramuri 28 i un inel de aur i doao testemeluri i doao perechi de conduri roșii“. Abia într-o a doua etapă fata dăruiește ceva logodnicului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu ta, căci dumnealui ser darul Ianache Co co răs cu le comuni că ce are de co mu ni cat după care îi ignoră. Că nu are toți banii pentru zes tre e sigur, întrucât la 14 noiembrie 1804, serdarul își vân du se la me zat moșii și vii în județul Saac pentru a putea împlini zestrea surorii sale. Cei doi însă nu sunt inte re sați de gre u tă ți le prin care trece fratele, nici de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acest sens este un caz petrecut la 1780 când boierii-judecători îi reamintesc lui Mihalache Uescu că trăiește într-o țară cu un „aparat juridic și legislativ“ funcțional. Într-adevăr, după lege soțul încornorat avea tot dreptul să-l ucidă pe serdarul Ioniță Slătineanu, atunci când l-a prins în propria casă și în timp ce cocheta cu soția lui, dar dacă fiecare își face astfel „dreptate“ atunci care mai este rolul „instituțiilor“? Ei, judecătorii, aveau misiunea de a-l ajuta oricând și mai ales
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de Cantacuzini lui Stroe Leurdeanul 681, iar la 1694 plângerea arhimandritului Isaia, din porunca lui Constantin Brâncoveanu. La începutul secolului al XVIII-lea un alt proces de răsunet se judeca în adunarea convocată de Constantin Mavrocordat, pentru a stabili dacă serdarul Lupu este sau nu vinovat de "hainie", acuzație din perioada ocupației rusești de la 1739682. Hotărârea luată în favoarea serdarului, scoate în evidență independența Adunării de stări față de Poartă. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când Adunările de stări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
începutul secolului al XVIII-lea un alt proces de răsunet se judeca în adunarea convocată de Constantin Mavrocordat, pentru a stabili dacă serdarul Lupu este sau nu vinovat de "hainie", acuzație din perioada ocupației rusești de la 1739682. Hotărârea luată în favoarea serdarului, scoate în evidență independența Adunării de stări față de Poartă. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când Adunările de stări (Sfatul de obște) se desfășurau sub semnul domniilor fanariote, sfera de activitate a acestora s-a restrâns. Deseori
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este o încălcare a dreptului său de a numi "beii" Principatelor. Este de reținut faptul că adunarea electivă de la 1730 prezintă alături de cler și boieri "alte stări", asemenea celor convocate la alegerea lui Constantin Brâncoveanu (1688), sau cu ocazia judecării serdarului Lupu și a încercării de restaurare a tradiției în alegerea principilor la 1739, după ocupația rusească 685. Frecvent, sunt menționați cu aceste ocazii "neguțitorii", relevând faptul că starea a treia accede tot mai mult la viața politică, datorită creșterii puterii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mele ce le am în Bacău, lângă școla publică, fiind locul acel mai îndămănatic cu tote înzestrările unui spital”. Ocârmuirea spitalului și a moșiei Chetriș (1.220 hectare) a fost trecută în sarcina unei Epitropii - formată din aga Dimitrie Strat, serdarul Iancu Vasiliu și protoiereul ținutului Bacău, iconomul Enache Petrovici. La rândul lor, după 1859, cei trei epitropi au cedat Primăriei Bacău toate drepturile de administrare ale spitalului. Finanțarea activităților medicale a fost asigurată prin intermediul banilor obținuți din arendarea moșiei Chetriș
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de mai sus pominit și după cum va găsi cu cali cinstitul divan, ca să fim puși la cale, pentru aceasta ne rugăm cu lacrimi Înălțimii tale ca să fie luminată porunca Mării tale dregătoriului, din ținutul Tecuciului, undi fiind dimpreună și dlui serdar Manolachi Radovici fiind și dumnealui Dumitru Chilmet inginer, ca să margă la starea locului să hotărască, puindu-și și piatră ca să fii hlizită (?) dreaptă partea noastră de moșie și mare pominirii va rămâne Înălțimii Tale. La mila Mării tale plecați robi
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Spre prânz au ajuns la Turlac. Vodă a poruncit din caleașcă să se întindă corturile și spuse că ar dori să prânzească cu domnia sa Selin Kuciuk. Tocmai atunci trecea pe lângă rădvanul domnesc Panait Cioranu, clucerul, fratele lui Ștefan Cioranu, marele serdar, cel de s-a hainit împotriva lui vodă și a trecut de partea Bălăceanului. Acela a fost pedepsit luându-i-se viața, sus pe deal, la mânăstirea lui Mihai Vodă cel Viteaz. Văzându-l vodă pe clucer, i-a poruncit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
urgie dumnezeiască, încît mai mult decât în vremile de ciumă, omenirea s-au speriat. Milostivul Dumnezeu numai să ne ierte și să-i aridice urgia după noi, că sîntem părinți". Mai înainte, în iunie, murise soția lui Dumitrache Deșliu, fiica serdarului Chiriță Căplescu, de boala holerei; "și au scos-o afară de aici, apoi au început boala a da jale mai tare, încît până astăzi, iulie 16/28, au ajuns până la 120, într-o zi, morți și bolnavi". Apoi "căminaru Ritoridis și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de această molimă asupra activității lor în mai toate județele țării, ca și în Capitală. Mai întîi să urmărim evoluția epidemiei în preajma și în decursul desfășurării revoluției din Țara Românească, prin prisma celor ce s-au implicat în evenimente. Astfel, serdarul Gheorghe Cantacuzino, "spăimîntat fiind atât eu, cât și familia mea dă bântuirea ce făcea holera pe la începutul lui iunie în București și, temîndu-ne să nu înceapă această năpraznică boală și în Ploești, am plecatără cu toți la Brașov pă la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
luat la 29 decembrie 1848/10 ianuarie 1849 de autoritățile Căimăcămiei instalate sub ocupație rusească după înăbușirea revoluției, orice participare activă la aceasta 280. Un răspuns similar l-au dat, la 9/21 decembrie 1848 și 10/22 ianuarie 1849, serdarul Iancu Florescu, judecător, și aga Dimitrie Fălcoianu, primul afirmând că a părăsit Capitala cu învoirea marelui logofăt al Dreptății, Mihalache Băleanu, "pe la începutul lunii lui iunie [1848], pe când holera bântuia Capitala", dorind să meargă peste hotare la băile minerale de la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
parte din garda ce patrula pe ulițe, dar că, îmbolnăvindu-se, a plătit o altă persoană ca să slujească în locul său; din această cauză, comisia de anchetă l-a eliberat pe chezășie 303. Alt amploiat mărunt la Ministerul Treburilor din Lăuntru, serdarul Dimitrie Boiarolu, se declara nevinovat în "tacrirul" ce i s-a luat, la 13/25 decembrie 1848, neavând nici un contact cu comisarul otoman Suleiman pașa, care a recunoscut locotenența domnească, și că nici nu l-a întîmpinat pe acesta la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Mai puțin inspirat decât Ion Creangă, care a descris din memorie, în anii maturității - în mod realist, dar cu suficient humor -, modul cum s-a resimțit groaznica boală în mediul sătesc din Moldova, un modest slujbaș public din Țara Românească, serdarul Ștefan Fănuță (1787-1853), fost președinte al Tribunalului Agiei (Poliției) din București, membru al Sfatului Orășenesc și publicist, cunoscut îndeobște ca ultimul nostru cronicar sub pseudonimul de Zilot Românul, a consemnat, sub impresia evenimentului, la un an distanță amintirea flagelului în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ca ultimul nostru cronicar sub pseudonimul de Zilot Românul, a consemnat, sub impresia evenimentului, la un an distanță amintirea flagelului în stihuri naive, prea puțin șlefuite. Ca un drept credincios fiu al Bisericii, dar într-un spirit destul de conservator, piosul serdar își exprima, în versuri stângace, recunoștința față de Maica Domnului, apărătoarea norodului nostru împotriva marilor primejdii prilejuite "la leatul 1848" de înfiorătoarea molimă a holerei, de tulburările revoluționare din acel an și de invazia trupelor străine de ocupație, otomane și țariste
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
meritele lui, Duca îl cinstește cu dregătoria de Mare Clucer<footnote Vornic. Mare dregător în sfatul domnesc. Era conducător al curții domnești avand drept de judecată asupra întregului corp de curteni, precum și asupra întrgii țări. footnote>. Supt Dumitrașcu Cantacuzino, ajunge Serdar<footnote Serdar, dregător cu atribuții militare. Comanda cetele de călareți din ținuturile dinspre tătari. footnote> peste oastea moldovenească. Pe vremea aceea, tătarii jefuiau, iar cazacii hoțeau pretutindeni în țară. În anul 1685, Constantin Cantemir ajunge Domn al Moldovei. Atunci, cel
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Duca îl cinstește cu dregătoria de Mare Clucer<footnote Vornic. Mare dregător în sfatul domnesc. Era conducător al curții domnești avand drept de judecată asupra întregului corp de curteni, precum și asupra întrgii țări. footnote>. Supt Dumitrașcu Cantacuzino, ajunge Serdar<footnote Serdar, dregător cu atribuții militare. Comanda cetele de călareți din ținuturile dinspre tătari. footnote> peste oastea moldovenească. Pe vremea aceea, tătarii jefuiau, iar cazacii hoțeau pretutindeni în țară. În anul 1685, Constantin Cantemir ajunge Domn al Moldovei. Atunci, cel mai de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ar avea dobitoace la iernatic sau la văratic, mârzaci fiind sau karatătari, fiind trebuință să-și cerceteze dobitoacele, de ar vrea să meargă la dobitoace să le vadă, să albă întîi a merge la boierii Măriei Sale diregătorii marginilor, adică la serdarul și la căpitanul de codru și la pârcălabul de Lăpușna, și, arătîndu-și nevoia și trebuința lor ca să meargă să-și vadă dobitoacele colo unde se pășunează, așa cu știința lor să aibă voie a merge, iară fără de voia și cuvântul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a bate par sau țăruș în pământ, ci numai sub cort să poată locui. Făcând bordei pentru iarnă, să-l ridice primăvara, căci altfel diregătorii Domnului moldovenesc vor da foc bordeielor și-i vor alunga; 7) că fără voia dumisale serdarului și a căpitanului de codru să n-aibă voie nici să-și viziteze vitele; 8) că, îndată ce li s-ar porunci să părăsească pășunea, s-o și părăsească fără întîrziere și price; 9) că, făcând stricăciune sau val fânațelor, dobitoacelor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Neofit Kavsocalivitul), franceza (cu Linchou), latina și germana (cu Weber); un hoge l-a inițiat în limba turcă; se poate, de asemenea, să fi fost trimis la o școală în Veneția, pentru că știa foarte bine italiana și, la îndemnul lui, serdarul Antonie Manuil a tradus, din Geminiano Gaeti, Il giovine istruito, scriere care, cu un titlu în grecește însemnând Triumful credinței ortodoxe, a apărut în 1791 și i-a fost dedicată. După moartea tatălui, otrăvit din porunca domnitorului Constantin Cehan Racoviță
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Veniamin Costache, Andrei (Andricu) Vizanti, tatăl lui V., a fost, probabil, profesor de muzică religioasă la Iași, iar după 1827 și protopsalt la Mitropolie. Mai târziu a practicat ingineria, și domnitorul Mihail Sturdza îl răsplătea acordându-i mici ranguri boierești (serdar, paharnic, comis). V. a învățat la Gimnaziul Central, apoi la Academia din Iași (fosta Academie Mihăileană) și la Universitate, absolvind în 1865 Facultatea de Litere. În același an, după ce V.A. Urechia se transferă la Universitatea din București, V., fostul
VIZANTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
Frumoasa, 7 erau țigani ai aceleiași mănăstiri, iar mazilul din sat, asimilat în starea negustorilor, își plătea darea la Iași. În primul deceniu al secolului al XIX-lea, Condica liuzilor, din anul 1803, menționa doar 6 scutelnici la Belcești ai serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]