173 matches
-
găseau următoarele: «A se cerceta proprietățile apelor, solurilor, modurile de prelucrare a terenurilor agricole, situația în care se află agricultura, bolile răspândite printre oameni și animale și a se căuta metode pentru tratarea și profilaxia lor; a se cerceta apicultura, sericicultura, creșterea vitelor și, mai ales, a oilor.După aceasta, a se concentra atenția pe bogățiile minerale și pe calitatea apei minerale, pe cultura, meșteșugurile fiecărei provincii, pe flora, fauna, forma și structura munților și, în sfârșit, pe toate ramurile naturalismului
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
de 10 ani). Coloniștii s-au ocupat în principal cu creșterea vitelor (ovine și bovine) și cu agricultura (cultivarea de porumb, grâu de iarnă, orz, varză, roșii, ardei, ceapă). Condițiile climatice favorabile au contribuit și la dezvoltarea horticulturii, viticulturii și sericiculturii. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
dealul Miroslava putând fi observată cu ușurință din diferite locații ale Iașului. Biserica mănăstirii poartă hramul "Înălțarea Domnului", fiind sfințită în 1584. La început, mănăstirea a fost reședință domnească. În anul 1865, în incinta mănăstirii a funcționat o școală de sericicultură, în 1863 a devenit închisoare militară, iar după anul 1990 a devenit mănăstire de călugărițe. În urma restaurărilor din 1961 se descoperă mormântul doamnei Maria Amirali din Rodos, soția lui Petru Șchiopul, decedată în 1588, mormânt ce conținea și obiecte prețioase
Alabala by Inst. BUGALETE FELICIA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_711]
-
La recensământul din 2002 avea o populație de 15.685 locuitori. Localitatea este traversată de o șosea ce face legătura dintre Skopje și Salonic. Este reședința comunei omonime. Centrul unei zone agricole în care se cultivă smochine, citrice și viță-de-vie. Sericicultură. Sectorul turistic este în plin avânt în ca urmare a construirii mai multor cazinouri în zonă, orașul având supranumele de "Las Vegasul macedonean". A fost teatru de operațiuni îin timpul celui celui de-Al Doilea Război Balcanic.
Gevgelija () [Corola-website/Science/307749_a_309078]
-
industriale în enciclopedia Tiangong Kaiwu (chinezesc: 天工 开 物) din 1637. Aceasta includea dispozitive mecanice și hidraulice pentru agricultură și irigații, tehnologii marine, cum ar fi tipuri de nave și accesorii de scufundări pentru căutătorii de perle, procesele anuale de sericicultură și furci de tors pentru țesut, procese metalurgic, cum ar fi tehnica creuzet și oțel călit, procesele de fabricație, cum ar fi prăjirea piritei pentru transformarea acidului sulfuric în sulf folosit pentru praful de pușcă; și folosirea armelor de foc
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (94,15%). Pentru 4,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția demografică a avut următoarea evoluție: Ocupația lor de bază era viticultura, agricultura, apicultura, sericicultura, creșterea animalelor, iar în veacul trecut și munca în industrie. Clima este temperat continentală, specifică dealurilor subcarpatice și caracterizata prin ierni blande și veri moderate calde, cu umiditate relativă suficientă. Orașul Urlați este situat într -o zonă cu climat temperat
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
în țări precum China și Japonia dar și în Peninsula Coreea. Specia are importanță economică, larva, cunoscută sub denumirea de vierme de mătase, fiind producătoare de mătase naturală. Ramura economică care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase se numește sericicultură. Fluturele de mătase a fost domesticit și crescut în China, unde sericicultura a început să fie practicată în urmă cu aproximativ 5000 de ani. "Bombyx mori" este o insectă cu metamorfoză completă, având un ciclu evolutiv tipic cu 4 stadii
Fluture de mătase () [Corola-website/Science/314589_a_315918]
-
are importanță economică, larva, cunoscută sub denumirea de vierme de mătase, fiind producătoare de mătase naturală. Ramura economică care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase se numește sericicultură. Fluturele de mătase a fost domesticit și crescut în China, unde sericicultura a început să fie practicată în urmă cu aproximativ 5000 de ani. "Bombyx mori" este o insectă cu metamorfoză completă, având un ciclu evolutiv tipic cu 4 stadii: ou, larvă (omidă), crisalidă și fluture. Viața de adult are o durată
Fluture de mătase () [Corola-website/Science/314589_a_315918]
-
jumatatea secolului XIX, Hervé Joncour, fiul primarului din Lavilledieu - un sat închipuit din sudul Franței, renunță la cariera militară pentru care fusese educat și se apucă de negoțul cu ouă de viermi de matase. Curând, molimile care atacă larvele, paralizând sericicultura din Europa și împrejurimile ei, îl obligă să ia calea Japoniei ca să își mențină comerțul. Cunoaște aici un contrabandist care trăiește în lux și pe metresa acestuia, de o frumusețe răpitoare, care ajunge să îl obsedeze. Există, spune autorul, un
Alessandro Baricco () [Corola-website/Science/336181_a_337510]
-
Galata a fost scoasă de sub tutela Patriarhiei Ierusalimului, iar călugării greci au plecat. Mult timp, Biserica Mănăstirii Galata a fost biserică parohială, aici slujind un preot o dată pe lună. În anul 1865, în incinta mănăstirii a funcționat o școală de sericicultură, condusă de M. Viltimescu. În apropierea mănăstirii a funcționat un ospiciu de infirmi, administrat de către Epitropia Sf. Spiridon. Printr-o decizie ministerială, casele egumenești de la Mănăstirea Galata au îndeplinit începând din 1 septembrie 1923 funcția de închisoare, aici fiind transferați
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
economia regatului normand până în secolul al XII-lea. Sub dinastia kalbizilor, Sicilia și în special Palermo a constituit un adevărat centru economic al Mediteranei. Musulmanii au introdus lămâiul, portocalele din Sevilla și trestia de zahăr, precum și bumbacul și dudul pentru sericicultură și au introdus sisteme de irigații pentru agricultură. Sicilia a fost totodată și un important pivot al comerțului dintre Orientul Apropiat, Africa de nord și republicile maritime italiene Amalfi, Pisa și Genova.
Kalbizi () [Corola-website/Science/324641_a_325970]
-
coleg de lojă masonică cu toți revoluționarii moldoveni de la 1848, y compris Cuza. Se ceartă cu Asachi pe favorurile princiare, iar la sfârșitul vieții, după ce reușește să obțină o slujbă de la Alexandru Ioan Cuza, în 1866, înființează prima școală de sericicultură din România. Începe să crească viermi de mătase și face avere. Alex. Leo Șerban: Nu ți se pare că astăzi asistăm - nu atât la noi, cât în Europa de Vest - la fenomenul invers? Este o tendință spre afirmarea tot mai fățișă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare, din valorificarea produselor silvice în condițiile legii. - veniturile provenite din: creșterea animalelor și păsărilor, apicultură și sericicultura; - veniturile obținute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturală, prin unități specializate, cum ar fi centre sau puncte de achiziție, a produselor culese sau capturate din floră și fauna sălbatică. 10. Se considera în stare naturală: produsele agricole obținute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191846_a_193175]
-
agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare, din valorificarea produselor silvice în condițiile legii. - veniturile provenite din: creșterea animalelor și păsărilor, apicultură și sericicultura; - veniturile obținute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturală, prin unități specializate, cum ar fi centre sau puncte de achiziție, a produselor culese sau capturate din floră și fauna sălbatică. 10. Se considera în stare naturală: produsele agricole obținute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211651_a_212980]
-
agricole“ și 3. 4 „Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative“. Proiectele vizează fermele de producție vegetală și/sau pentru creșterea animalelor și păsărilor, serviciile agricole, turismul rural, activitățile meșteșugărești, acvacultura, alte activități (apicultura, sericicultura etc.). Oficiul Județean de Consultanță Agricolă ( O.J.C.A. ) Timiș va identifica potențiali beneficiari ai microcreditelor și va oferi consultanță de specialitate. Același oficiu va analiza proiectele viabile și le va propune pentru aprobare. Cei interesați se vor adresa în
Agenda2005-06-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283358_a_284687]
-
profesiune și ale femeilor pentru învățarea limbilor străine, literaturii și artei. În cazul experimentului social-pedagogic care a fost Universitatea Populară de la Ungureni, s-au remarcat preferințele bărbaților pentru activități legate de lumea satului, dar puțin frecventate în zonă (pomicultură, legumicultură, sericicultură) și a femeilor pentru lărgirea orizontului de cunoaștere prin lectură. Multe sătence cu numai patru clase citeau și rezumau cu conștiinciozitate, în fișe de lectură, cărțile primite de la biblioteca universității. Similarități reconfortante! Trăsătura cea mai evidentă a învățării la adulți
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
țării. S-a început, în primii ani, cu excursii în împrejurimile Iașului, vizitându-se obiective care interesau pe elevi și care puteau oferi „modele” de muncă, profesionalism, competență, abnegație: la Școala Normală „Vasile Lupu”, la Pepiniera statului, la Școala de sericicultură. Apoi aria acestor momente educative s-a lărgit. În raportul său despre o excursie desfășurată în Bucovina și Neamț, profesorul C.V. Parja scrie: „Elevii au profitat sub raport intelectual și moral, cetind cu ușurință în dosarul fenomenelor ce li se
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
metoda conducerii de sine a școalei”. Corpul didactic era format din învățători, profesori, ingineri agronomi, medici veterinari, funcționari. Realizările acestei școli au fost pe potriva programului riguros și a efortului depus: plantații, grădini de zarzavat, deprinderea sătenilor cu noi ocupații (apicultură, sericicultură), construcții edilitare, înființarea unui atelier pentru reparația mobilierului, îngrijirea patrimoniului cultural al comunei, excursii, înființarea bibliotecilor individuale, îmbogățirea bibliotecii căminului cultural, păstrarea și promovarea portului local, a jocului și cântecului popular românesc, o bogată activitate artistică (teatru, șezători), înființarea muzeului
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Iancu Jianu de N.D. Popescu, Furnica de Emil Gârleanu, Viața și pildele lui Esop ș.a. La întrunirile culturale se vorbește despre „istoria românilor până la Ștefan cel Mare”, „Mihai Viteazul”, „drepturile și datoriile cetățenești”, „albinărit”, „anatomia, fiziologia și higiena omului”, „pomicultura”, „sericicultura”, iar la 19 februarie 1928 profesorul Eugen Neculau susține expunerea „Starea economică a satului nostru poate fi îndreptată prin pomicultură, avicultură, apicultură și sericicultură”. Se dau serbări, se fac lecturi, se „reprezintă” tablouri, se rulează filme documentare, comedii. În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ștefan cel Mare”, „Mihai Viteazul”, „drepturile și datoriile cetățenești”, „albinărit”, „anatomia, fiziologia și higiena omului”, „pomicultura”, „sericicultura”, iar la 19 februarie 1928 profesorul Eugen Neculau susține expunerea „Starea economică a satului nostru poate fi îndreptată prin pomicultură, avicultură, apicultură și sericicultură”. Se dau serbări, se fac lecturi, se „reprezintă” tablouri, se rulează filme documentare, comedii. În aceste trei luni se desfășoară 32 de întruniri culturale (șezători, conferințe, spectacole cinematografice). Este perioada de avânt a mișcării de la Ungureni, timp în care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
școlare și sătești, 1.320 de șezători etc.), o bibliotecă centrală și câte una în fiecare sat, muzeu agricol. Pe tărâm economic: cooperativa agricolă a înlesnit sătenilor procurarea de semințe, unelte, mașini agricole și reproducători de rasă; începuturi de apicultură, sericicultură, legumicultură, avicultură; încasări importante din cultivarea sfeclei de zahăr; cursuri practice de gospodărie rațională a muncii; bancă proprie cu un capital de 50.000 de lei; plantații de pomi altoiți (50.000 de puieți), 5.000 de duzi, salcâmi și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și centrele de producție. Industria produselor lactate Sibiu Industria conservelor și preparatelor din carne Constanța Industria lânii Vatra Dornei Industria pielăriei, blănăriei, încălțămintei Orăștie Crescătorie industrială de păsări nectar: Câmpia Română, nordul Dobrogei, Delta Dunării, unele regiuni de deal etc. Sericicultura (creșterea viermilor de mătase), o ocupație mai recentă în țara noastră, fiind introdusă de turci în secolul al XVIII-lea, se practică mai ales în Banat și în sudul țării, unde au condiții optime de creștere duzii, ale căror frunze
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
domnitorului Mihail Sturza. În casa domnească, Petru Șchiopul a ctitorit și un paraclis cu hramul Sf. Apostul Iacov. Azi există aici și un muzeu cu exponate de o frumusețe aparte. Prin anul 1865, la Galata a funcționat o școală de sericicultură, al cărei conducător era M. Viltimescu. Această școală era o replică în timp a unui atelier de prin secolul al XVII-lea, în care, iscusitul călugăr Gherasim lucra veșminte și icoane, pentru diverse biserici și mănăstiri, chiar din Țara Românească
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
căsătorește cu Ion Minulescu, debutează pe scena Teatrului Național din București cu piesa Masca și i se editează prima plachetă de versuri, Garoafe roșii. În perioada interbelică va fi profesoară de desen și istoria artelor, apoi directoare la Școala de Sericicultură și va colabora intens cu versuri, proză, traduceri și articole despre personalități și evenimente din viața culturală a țării și a Europei sau care exprimă adeziunea la mișcarea feministă la „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Insula”, „Flacăra”, „Adevărul”, „Dimineața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
eliberându-se cu gradul de sergent transmisiuni. Din 1931 până în 1939 a funcționat ca învățător în satul Ciolacu Nou din fostul județ Bălți, Basarabia, U.R.S.S. După această dată, până în 1951, a părăsit învățământul și s-a ocupat cu apicultura, sericicultura și alte activități cu profil agricol, dovedind pasiune pentru mecanică, domenii în care a realizat niște proiecte de inovații și invenții. în 1951 s-a încadrat în învățământ ca profesor de limba rusă la școala de 7 ani din Dănești
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]