534 matches
-
cu tumori seros pozitive (T3 -T4Ă la prima operație au prezentat recidive peritoneale și că extinderea rezecției a avut o importanță redusă asupra incidenței sau tipului recidivei, chirurgia radicală având un beneficiu redus. Aspectul recidivelor este destul de diferit la cancerele seros - negative (T1 -T2Ă și mai ales în cancerele precoce. Spre deosebire de cele pozitive, care tind să recidiveze precoce (2aniă, în cele negative dacă se produc recidive, acestea apar tardiv, mai frecvent se produc pe cale hematogenă fără recidivă locală. Incidența mare a
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mai frecventă în invaziile profunde ale peretelui. Extinderea limfatică este cea mai frecventă cale de diseminare în ambele tipuri de cancer gastric, intestinal și difuz, subliniind importanța exciziei ganglionare adecvate. ¾ extinderea peritoneală se produce numai când cancerul a străbătut suprafața seroasei și celulele tumorale au pătruns în cavitatea peritoneală. Sunt dovezi că probabilitatea prezenței celulelor viabile maligne este proporțională cu suprafața seroasei invadate. Acestea pot adera și invada peritoneul intact. Prezența în aproximativ 75% din cancerele recidivate a celulelor maligne în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
gastric, intestinal și difuz, subliniind importanța exciziei ganglionare adecvate. ¾ extinderea peritoneală se produce numai când cancerul a străbătut suprafața seroasei și celulele tumorale au pătruns în cavitatea peritoneală. Sunt dovezi că probabilitatea prezenței celulelor viabile maligne este proporțională cu suprafața seroasei invadate. Acestea pot adera și invada peritoneul intact. Prezența în aproximativ 75% din cancerele recidivate a celulelor maligne în peritoneu explică numărul mare de recidive peritoneale prin implantare în loja gastrică sau în restul cavității peritoneale. Aceste implantări sunt mai
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
loja gastrică sau în restul cavității peritoneale. Aceste implantări sunt mai frecvente în cancerele de tip difuz decât în cele de tip intestinal (45-75% față de 1030%Ă. Ar putea fi utilă extirparea peritoneului micului sac în cancerele localizate cu invazia seroasei, dar în general chirurgia nu are un rol curativ în această extensie. 83 ¾ extinderea hematogenă; în ciuda vascularizației bogate a stomacului, în momentul diagnosticului metastazele hepatice sunt relativ rare, chiar în cazuri avansate. S-a considerat în cancerul gastric metastazarea pe cale
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
rămânând viabile pe suprafețele depolisate. Tehnica meticuloasă cu rezecția “în bloc” a stomacului, organelor adiacente afectate și a lanțurilor ganglionare intacte, are menirea să reducă această diseminare “iatrogenă”. Distrugerea celulelor libere perioperator se impune la bolnavii cu tumori care invadează seroasa și/sau cu metastaze în al 2-lea releu ganglionar. De interes 84 particular se bucură chimioterapia intraperitoneală, cu mențiunea de a fi începută în timpul intervenției sau imediat postoperator, cât timp aceste celule nu sunt protejate de fibrină. Procedeele operatorii
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
necesita o rezecție mai largă decât tipul intestinal, până la o gastrectomie totală principiu. Totuși, prin examinarea marginilor rezecției, se acceptă că pentru ambele tipuri este suficientă o margine de 5 centimetri dincolo de limitele tumorii palpabile, iar pentru cele care penetrează seroasa de 6 centimetri. d. Tipuri de gastrectomie: • Cancerul 1/3 distale (A și AMĂ Se recomandă gastrectomie subtotală cu rezecția primei porțiuni a duodenului. Gastrectomia totală se indică numai în tumori mari, sau când infiltrația submucoasei se întinde până la 7-8
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
care vor beneficia cel mai mult și de a preveni tratamentul exagerat la pacienții care clar nu vor beneficia. Pentru instituirea tratamentului neoadjuvant stadializarea trebuie să identifice tumorile incurabile cu metastaze la distanta și tumorile cu risc crescut, cu infiltrația seroasei. Pacienții în stadiul M1 nu au nici o șansă de vindecare și vor fi supuși unor proceduri paleative. Agami, Jink arată că datorită prognosticului prost în carcinomatoza peritoneală și ineficientă în această situație a terapiei neoadjuvante, acești pacienți vor fi excluși
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Pentru cancerele T1, chirurgia este considerată ca tratament preferat, pe când în T3, riscul recidivelor este crescut și este justificată chimioterapia neoadjuvantă. Pentru stadiul T2 sunt necesare investigații complexe pentru a diferenția tumorile limitate la musculara proprie de cele cu invazie seroasa (EUS și US laparoscopicăă, deoarece în evoluția naturală, riscul implantării peritoneale (M1Ă la laparotomie este de 25-37% (neremarcat de CTĂ. Datorită stadializării preoperatorii neadecvate, până recent, tratamentul adjuvant era hotărât prin explorarea intraoperatorie și histopatologie, ceea ce nu permitea terapia neoadjuvantă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
semnifică prezența macroscopică a bolii reziduale. Probabil este cel mai important factor prognostic și este absolut necesară pentru interpretarea supraviețuirilor. După UICC și AJCC, cancerul gastric este clasificat prin sistemul TNM. Profunzimea invaziei tumorale primare și prezența și întinderea invaziei seroase este determinată prin categoria T, care este în plus, divizată în mucoasă (mă, submucoasă (smă și muscularis propria (pmă. Gradul și tipul invaziei seroase a fost reclasificată pentru stratificare în subseroasă ssy, seroasă se și infiltrarea țesuturilor din jur si
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
cancerul gastric este clasificat prin sistemul TNM. Profunzimea invaziei tumorale primare și prezența și întinderea invaziei seroase este determinată prin categoria T, care este în plus, divizată în mucoasă (mă, submucoasă (smă și muscularis propria (pmă. Gradul și tipul invaziei seroase a fost reclasificată pentru stratificare în subseroasă ssy, seroasă se și infiltrarea țesuturilor din jur si. În întreaga lume s-a constatat o corelație importantă între aceste stadii și supraviețuire. Stadiile N au fost modificate de AJCC/UICC în 1997
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
tumorale primare și prezența și întinderea invaziei seroase este determinată prin categoria T, care este în plus, divizată în mucoasă (mă, submucoasă (smă și muscularis propria (pmă. Gradul și tipul invaziei seroase a fost reclasificată pentru stratificare în subseroasă ssy, seroasă se și infiltrarea țesuturilor din jur si. În întreaga lume s-a constatat o corelație importantă între aceste stadii și supraviețuire. Stadiile N au fost modificate de AJCC/UICC în 1997 pentru a reflecta numărul ganglionilor invadați: invadarea între 1și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
trebuie excluse preoperator metastazele la distanță și bolnavii cu risc crescut. La bolnavii propuși pentru chimioterapie preoperatorie, laparoscopia se practică pentru a determina extinderea invaziei peretelui gastric și ganglionilor limfatici. Prin aceasta se identifică pacienții cu boală local avansată (invazia seroasei, metastaze ganglionare masiveă cu 101 risc crescut de recidivă locală și candidați pentru tentativa de chimioterapie neoadjuvantă. Determinarea stadiului T înaintea tratamentului este importantă din punct de vedere al prognosticului și mai ușor verificabilă decât aprecierea ganglionară. Dacă pentru T1
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
diafragmului anterior. Se obține o expunere largă a mediastinului inferior, ce permite rezecția a 6-8 cm din esofagul inferior și a țesutului limfatic adiacent. Tipul de rezecție și de limfadenectomie se stabilește după o stadializare meticuloasă. Dacă se constată invazia seroasă, invazia altor organe, depozite peritoneale, metastaze ganglionare dincolo de nivelul doi ganglionar și metastaze hepatice, se apreciază că tratamentul chirurgical nu mai poate fi Figura 25: Tipuri de incizie pentru abordul cancerului gastric A. mediana; B. abdomino toracică; C. bisubcostală. 139
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
indicație de chimioterapie intraperitoneală intra și postoperatorie. Această procedură inițiată în Japonia este tot mai mult folosită și am adoptat-o și noi, în stadiile T3 și T4. Mai mult de 1/3 din pacienții la care tumora a invadat seroasa macroscopic, prezintă celule maligne libere intraperitoneal și supraviețuirea, este semnificativ redusă și justifică terapia adjuvantă intraperitoneală. Nu este necesară examinarea histopatologică extemporanee a ganglionilor din primele două relee ganglionare dacă se intenționează excizia D2 care extirpă în bloc tot țesutul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Marele epiploon este decolat de pe colonul transvers pe linia avasculară situată la circa 1 cm de intestin și apoi pe foița anterioară a mezocolonului transvers, cu păstrarea foiței posterioare, micul sac rămânând intact. Aceasta este important în cancerele care străbat seroasa peretelui posterior gastric (figura 26Ă. Se continuă disecția în planul dintre peritoneul care acoperă pancreasul și glanda propriu zisă, cu grija de a nu leza parenchimul glandular. Figura 27: Epiploonectomia în spațiu avascular * Disecția continuă spre dreapta, spre vasele gastroepiploice
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
este un defect în l apare dispneea și revărsatul pleural. Prin toracocenteză se evacuează video asistată, care are avantajul amplificării imaginii și luminii ă de partea drenajul pleura un lichid opac, lăptos. Dacă tuburile funcționează, se remarcă un drenaj abundent seros în primele 2 zile postoperator. Dacă bolnavul este nutrit enteral și s-au introdus grăsimi, lichidul drenat are caracterul laptelui. Aspectul lichidului este caracteristic,dar sursa poate fi confirmată prin dozarea trigliceridelor. Drenajul pleural va permite monitorizarea pierderii de limfă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
evolu comportamentul;ui metastatic. Histologic tu glandulară, producerea de mucina si tendința la invazia limfatica. 159 Există o asemănare evidentă în aspectele creșterii adenocarcinomului esofagului, stomacului și colonului, evoluând de la proliferare la ulcerare și extinderea în grosimea peretelui până la suprafața seroasei. n timp, este relativ constantă la aceste mul, care au tendința să producă metastaze i prin creșterea dată pătrunse în sistemul limfatic continuă să crească rapid și continuu, ; al doilea În funcție de localizarea anatomică, tumorile tractului digestiv au tendința variabilă de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
inferioară au prezentat metastaze cervicale în aproximativ 20% din cazuri. 2. frecvența metastazelor ganglionare a fost crescută cu gradul de penetrare a tumorii în peretele esofagian. Dacă pacienții cu cancer intramucos aveau probabilitatea metastazelor ganglionare în 30% submucoasă, musculară sau seroasă puteau atinge 50%, 60% și 80% respectiv probabilitatea metastazelor ganglionare. Interesant că metastazele ganglionare după disecția în 3 câmpuri, au fost mai frecvente în leziunile T1 și T2 dar nu în leziunile mai avansate. 3. cei mai frecvenți ganglioni cervicali
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
sinteza proteică 191 sunt inhibate. Mai mult, stabilitatea membranară și permeabilitatea pentru celulele canceroase sunt alterate și în același timp crește permeabilitatea pentru drogurile anticanceroase. Hipertermia potențează efectul chimioterapiei. Folosind o abordare nouă, Takahashi a randomizat 113 pacienți cu interesare seroasă cu mitomicina C legată de particule de carbon activat, care este preluată de limfatice, sau doar cu intervenție chirurgicală. Ratele de supraviețuire la 2 și 3 ani pentru grupul cu MMC au fost de 42% și 38% față de 28% și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mari peste 1500 ml; peste 2500 ml pierduți, hemoragiile sunt cataclismice, mortale. 6. După locul unde se produc: externe sângerare în afara organismului; ritmul și cantitatea hemoragiei se pot aprecia cu relativă ușurință; internă neexteriorizată, care se produce într-o cavitate seroasă, (clasica „hemoragie internă”): hemoperitoneu (prezența patologică a sângelui în cavitatea peritoneală), hemotorax (acumularea sângelui în cavitatea pleurală, în cantități variabile), hemopericard (colecție hematică în cavitatea pericardică care poate determina tulburări ale funcției cardiace chiar în cantități mici), hemartroza (prezența patologică
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
în hemartroză apar: durere, impotență funcțională, articulație globuloasă, roșeață. În diagnosticul acestor hemoragii interne, un rol important este ocupat de examenele imagistice: radiografia, echografia, computer-tomografia, rezonanța magnetică nucleară. În prezența unor semne clinice și imagistice de revărsat într-o cavitate seroasă, diagnosticul calitativ de certitudine este adus de puncție (pleurală, pericardică, peritoneală, articulară) care poate avea rol explorator sau evacuator (terapeutic) în cazul hemotoraxului și al hemopericardului, reducând insuficiența respiratorie și cardiacă. Cea mai modernă metodă de diagnostic este explorarea endoscopică
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
scleros care constituie limita dintre țesutul infectat și cel sănătos). b. conținutul abcesului este format din puroi, care în funcție de etiologie are următoarele aspecte: cremos, vâscos, inodor (stafilococ); fluid, de aspect seropurulent (streptococ); gros, de aspect verzui, bogat în fibrină ( pneumococ); seros, cenușiu-murdar, fetid (anaerobi). Antibiograma efectuată după examenul bacteriologic dă posibilitatea unei terapii țintite. Semnele clinice: a. în faza presupurativă, semnele generale constau în febră, frison, anorexie, insomnie, uneori alterarea stării generale, iar semnele locale sunt cele de inflamație (roșeață, căldură
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
durere, prezența formațiunii, impotență funcțională). b. în faza supurativă, apărută după 3 4 zile, se adaugă fluctuența colecției. Prin creșterea în volum a abcesului, acesta tinde să fistulizeze, deschizându-se fie la tegumente, fie într-un organ cavitar sau cavitate seroasă. După evacuarea completă (spontană sau prin incizie și drenaj), cavitatea abcesului se umple prin proliferare conjunctivă, lăsând la tegumente o cicatrice, deseori cheloidă. Examenele de laborator constată o leucocitoză cu polinucleoză și creșterea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor). Formele
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
și trombocitele ............................................ 97 Moleculele biologic active ........................................... 98 Interleukinele ...................................................... 98 Moleculele de diferențiere celulară. Sistemul CD ..................................................... 105 B. Formele morfoclinice ale inflamațiilor .................................. 115 Inflamațiile predominant alterative ....................................... 115 Inflamațiile parenchimatoase ....................................... 117 Inflamațiile necrotice ................................................... 117 Inflamațiile apoptotice ................................................. 119 Inflamațiile predominant exsudative .................................... 119 Inflamațiile seroase ...................................................... 120 Inflamațiile fibrinoase .................................................. 122 Inflamațiile hemoragice ............................................... 124 Inflamațiile purulente ................................................... 126 Inflamațiile gangrenoase .............................................. 129 Inflamațiile catarale ..................................................... 129 Inflamațiile limfomonocitare ....................................... 131 Inflamațiile cristaline ................................................... 132 Inflamațiile predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
științifice a organului sau a țesutului lezionat (peritonita, pericardita, hepatită, nefrita, etc.Ă. Face excepție inflamația pulmonilor care se numeste pneumonie și NU pulmonită, termen utilizat numai în literatura italiană. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 47 În cazul inflamației capsulei sau a seroasei unui organ se utilizează prefixul peri - adăugat denumirii inflamației organului afectat (perihepatita, perinefrita, perisplenita, etc.Ă. Pentru denumirea inflamației țesutului conjunctiv din jurul unui organ se utilizează prefixul pară- (paranefrită, parametrita, etc.Ă. Redam în Tabel 2.1 denumirile principalelor inflamații
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]