169 matches
-
anul 1924, biserica a fost zugrăvită din nou, făcându-se o colectă la românii ortodocși din America. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 13 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 761 familii cu 3.051 credincioși. În acel an
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
din nou, făcându-se o colectă la românii ortodocși din America. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 13 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 761 familii cu 3.051 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Ilișești era păstorită
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
românii ortodocși din America. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 13 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 761 familii cu 3.051 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Ilișești era păstorită de preotul paroh Alexandru Baciu (născut în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 13 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 761 familii cu 3.051 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Ilișești era păstorită de preotul paroh Alexandru Baciu (născut în 1873) și preotul cooperator Gheorghe Hlaciuc (născut în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
Cantor al bisericii era Alexandru Teleagă, născut în 1858 și angajat din 1893. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca avea o casă pentru expozit parohial din lemn, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 188 familii cu 657 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Brașca era păstorită de preotul
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
născut în 1858 și angajat din 1893. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca avea o casă pentru expozit parohial din lemn, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 188 familii cu 657 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Brașca era păstorită de preotul expozit parohial Octavian Burac (născut în
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca avea o casă pentru expozit parohial din lemn, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 188 familii cu 657 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Brașca era păstorită de preotul expozit parohial Octavian Burac (născut în 1910). După cum se observă dintr-o fotografie publicată
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
a entomologiei. Hübner a fost autorul lucrării "Sammlung Europäischer Schmetterlinge" (1796-1805), o lucrare fundamentală în domeniul entomologiei. El a fost unii dintre primii specialiști care a lucrat pe lepidopterele din Europa. El a descris câteva specii noi, cum ar fi "Sesia bembeciformis" și "Euchloe tagis", multe dintre ele fiind specii comune. De asemenea, el a descris multe alte noi genuri și specii. El a fost designer și gravor și din 1786 a lucrat timp de trei ani ca designer și gravor
Jacob Hübner () [Corola-website/Science/329450_a_330779]
-
al treilea tablou pe care erau înscrise numele altor trei eroi căzuți în același război se afla în biserica Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfânta Treime" din Burdujeni-Sat avea o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 380 familii cu 1.548 credincioși. În acel
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
înscrise numele altor trei eroi căzuți în același război se afla în biserica Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfânta Treime" din Burdujeni-Sat avea o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 380 familii cu 1.548 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Burdujeni-Sat era
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
război se afla în biserica Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfânta Treime" din Burdujeni-Sat avea o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 380 familii cu 1.548 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Burdujeni-Sat era păstorită de preotul paroh Dimitrie Berariu (născut în
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
Burdujeni. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfânta Treime" din Burdujeni-Sat avea o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 380 familii cu 1.548 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Burdujeni-Sat era păstorită de preotul paroh Dimitrie Berariu (născut în 1898). După cum se vede într-o fotografie a
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
1449 și a voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua (Pria). Începând cu secolul 17 avem primele date despre locuitorii satului. Astfel în 1658 a fost consemnate 22 de sesii iobăgești, aparținătoare de Cetatea Șimleului, în partea posedată de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea. Date mai coerente despre locuitorii satului avem începând cu secolul 18. Într-o conscripție din 1715 satul era menționat pustiu de trei ani. În
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Cetatea Șimleului, în partea posedată de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea. Date mai coerente despre locuitorii satului avem începând cu secolul 18. Într-o conscripție din 1715 satul era menționat pustiu de trei ani. În 1720 existau 18 sesii din care 10 de iobagi și 8 de jeleri. Acestea erau ocupate de 12 familii românești și 6 maghiare. În acestea trăiau 162 de locuitori din care 108 erau români și 54 maghiari. Numărul de familii/sesii raportat la locuitori
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
1720 existau 18 sesii din care 10 de iobagi și 8 de jeleri. Acestea erau ocupate de 12 familii românești și 6 maghiare. În acestea trăiau 162 de locuitori din care 108 erau români și 54 maghiari. Numărul de familii/sesii raportat la locuitori este de aproximativ 1:9, ceea ce sugerează că majoritatea familiilor erau compuse din mai multe generații. În acest caz părăsirea satului în 1715, dacă a avut loc vreodată, apare drept un eveniment excepțional și trecător din viața
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
1847 la 823 din care 821 erau de confesiune greco-catolici iar doi erau romano-catolici. Un moment important din istoria satului a fost desființarea iobăgiei și împroprietărirea țăranilor din 1850. O conscripție de la 1808 surprindea nu mai puțin de 66 de sesii iobăgești vechi și 39 de sesii noi în sat. După reformă toate acestea au revenit în proprietatea familiilor din sat. În urma acestor schimbări starea socială și materială a foștilor iobagi s-a îmbunătățit, conducând la consolidarea gospodăriilor și formarea unei
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
erau de confesiune greco-catolici iar doi erau romano-catolici. Un moment important din istoria satului a fost desființarea iobăgiei și împroprietărirea țăranilor din 1850. O conscripție de la 1808 surprindea nu mai puțin de 66 de sesii iobăgești vechi și 39 de sesii noi în sat. După reformă toate acestea au revenit în proprietatea familiilor din sat. În urma acestor schimbări starea socială și materială a foștilor iobagi s-a îmbunătățit, conducând la consolidarea gospodăriilor și formarea unei pături de săteni mai înstăriți. În
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
iobagi s-a îmbunătățit, conducând la consolidarea gospodăriilor și formarea unei pături de săteni mai înstăriți. În 1890 trăiau în 159 de gospodării 1209 locuitori din care 1159 români, 11 maghiari și 39 de alte naționalități. În secolul 18 majoritatea sesiilor iobăgești erau înșirate de-alungul văii Cizerului, cu câteva excepții pe "Valea Așului" și pe "Valea Rupturii". Harta iosefină, din jurul anului 1770, surprinde atât vatra veche de pe vale cât și o extensie spre Boianu Crasnei, limitată spre răsărit de "„ulița lu
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
proiectul de la un funcționar important al vremii căruia i-a oferit o pereche de boi. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Cajvana avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 819 familii cu 3.554 credincioși. În acel an
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
vremii căruia i-a oferit o pereche de boi. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Cajvana avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 819 familii cu 3.554 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cajvana era păstorită
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
de boi. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Cajvana avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 819 familii cu 3.554 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cajvana era păstorită de preotul paroh Orest Malcinschi (născut în
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Cajvana avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 819 familii cu 3.554 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cajvana era păstorită de preotul paroh Orest Malcinschi (născut în 1899) și preotul cooperator Silvestru Grosu (născut în
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
războaie mondiale, cutremurele etc.) n-au produs stricăciuni bisericii. Primele lucrări de restaurare au fost efectuate abia în perioada 1970-1980, ele realizând următoarele: După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfântul Gheorghe" din Bosanci avea o sesie parohială de 12 ha și 1/2 ha loc pentru casă, o sesie pentru cooperatori de 6 ha și 1/2 ha loc pentru casă, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
au fost efectuate abia în perioada 1970-1980, ele realizând următoarele: După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfântul Gheorghe" din Bosanci avea o sesie parohială de 12 ha și 1/2 ha loc pentru casă, o sesie pentru cooperatori de 6 ha și 1/2 ha loc pentru casă, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 1.649 familii cu 6.616 credincioși. În
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfântul Gheorghe" din Bosanci avea o sesie parohială de 12 ha și 1/2 ha loc pentru casă, o sesie pentru cooperatori de 6 ha și 1/2 ha loc pentru casă, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 1.649 familii cu 6.616 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Bosanci era păstorită de preotul paroh Nicanor Văleanu (născut
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]