331 matches
-
cu viața de pe pământ daca ma superi odată mă prefac pe veci în piatră, când o fi să plec în moarte n-oi pleca de-aici departe c-am să las în urmă umbră norii toți ca să mă plângă guri setoase ce m-or bea vor cunoște dragostea și n-or mai scapă de ea cum nu scapi de boală grea. la-nceput mi-s foc domol dar la urmă oi fi pârjol. șanț o sabie în teaca cât trăiesc în
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
decor vrea să mă țină Și ținte reci în liniște îmi bate. S-aprind din nou rază iubirii, Săgeată ei o simt tulburătoare, Chiar de nu cred în paradisuri Surâsul să-mi fie plin de soare. Întind în gol brațe setoase Și merg pe drumul meu pustiu, Presimt o lacrima pe tâmpla Și trist cu ghearele îți scriu .. Că între noi se face tot mai frig, Că mi-ai lăsat vioară de suspine, Te-ai înecat în timp și-ai inserat
DESTĂINUIRE de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369601_a_370930]
-
în care lucrează, Economia,Țările. A se vedea cazul Greciei. Din această cauză Sistemele socio-economice actuale nu funcționează la randamentul lor optim, sunt falimentare. De vină este sistemul politic pluripartidist și pseudo-democrația creată de el, care le permite indivizilor umani setoși de putere, ineptocraților, să ocupe funții în stat, stat pe care îl căpușează și îl ruinează. Ceea ce este perfect adevărat ... Domnul Laurențiu Primo cunoaște foarte bine realitatea social-politică - economică în care trăim, atât la nivel național cât și la nivel
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > LACRIMĂ-ANĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului pe ram albastru cântec se-aprinde și pier singurătățile din noi, curg fluvii de stele pe cerul în flăcări, setoase fântânile se-ntorc înspre ploi. balsamul de soare se scaldă în zare, se-ntorc rândunele spre casele lor, fantomele fug din sufletul nostru departe-n pustiuri și-n hău incolor. noi ceruri aprinse din vechiul lor cer deschide mireasma tămâilor
LACRIMĂ-ANĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353653_a_354982]
-
ce Cordell s-a răcorit, Având, ca rezultat, Janette, un viteluș tac-su leit; Așa că Jean, văcar, pilit, fără de școală, doctorat, Nici el nu și-a închipuit pe-atunci ce treabă-a inventat! Până ce s-a convins, cum spui, având, setoasă, berechet, Madam Forêt, jumatea lui, testând produsul în secret, Știind de leacul lui Cordell, pe care Jean l-a născocit Și mai știa, în paralel, și-unde era pompa de flit ... Dar, numai după cîțiva ani, când Jean, subit, a
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
ca sufleor și copist la Teatrul Național. Soarta face ca acum să se întâlnească cei doi mari scriitori, Caragiale și Mihai Eminescu. Întânlirea lor e unul din cele mai frumoase episoade ale vieții noastre literare. Un adolescent, cu studii întrerupte, setos de cultură, aruncat prea devreme în vâltoarea vieții e pus față în față cu un tânăr pribeag, fugit de acasă, răzvrătit contra școalei și găsind timp, între munci istovitoare, să-și înzestreze sufletul cu o comoară de cunoștințe. Cu doi
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
astă vară. Frigul, ceața; lipsește doar pipa - să fiu britanic; îmi verific vestimentația cu gest mecanic. Toată vara purtam pantalon scurt... și un sombrero, asemenea frunoșilor văcari din Rio Nero... Mi s-a umplut sufletul cu vară și cu lumină, setos de peisaje solare, zare alpină. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Travesti / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 352, Anul I, 18 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TRAVESTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358888_a_360217]
-
nerostită, / Și întru rostire, pecetea primului semn - // ( ... ) // Ție mă rog pentru fiecare mișcare a mâinii, / Pentru puterea de-a fi slab în putere, / Și-n slăbiciune, fagurul Tău de miere / Astăzi - durere, mâine-nviere - a pâinii. Și-nchide-mi ochii setoși să Te vadă în noapte / Când îngerii toți se vor naște din vise, în somn, / O lumânare arzând în livada-ntre merele coapte - / Lângă desculțe, urmele Tale de ceară, și Domn ... ” (Ție mă rog). Unele poeme iau aspectul sonetului, cu
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > UN ATEU CATRE DIAVOLI Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Un ateu către diavoli Voi, diavoli ai democrației Setoși de sânge și războaie Ne-ați impus drumul pribegiei Voi, lupilor în piei de oaie! Voi, diavolii democrației Impusă prin glonț și otravă Credința-n lumea veșniciei E crima voastră cea ma gravă Voi, diavoli ai globalizării Care-ați uitat
UN ATEU CATRE DIAVOLI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/359008_a_360337]
-
indignare până și fapta lui Maiorescu de-a fi încredințat Academiei manuscrisele eminesciene pe care mai bine le încuia „domnia sa cu șapte lăcate”. Si tot el avea să exclame la aflarea valorilor cuprinse în postume: „Un nou Eminescu apăru: minte setoasă de a ști, suflet doritor de a se împărtăși altora, inimă revărsându-se în bunătate, ochi puternici țintind necontent idealul” (1903). Azi când generații de oameni ai spiritului au trudit pe buchea eminesciană și au adus după mai mult de
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
dânșii când e vorba de trecutul nostru. Intr’o privință totuși suntde acord cu toții, anume că aici, la noi, pe pământurile noastre, se face agricultură din vremuri imemoriale. Dar existența agriculturii presupune existența țăranului. Năvălitorii nestatornici, umblători după pradă și setoși de sânge, nu se îndemnau să scormonească ogorul. Trebue deci să fi muncit poporul băștinaș peste care puhoaiele de barbari au alunecat și s’au scurs val cu val. Băștinașii s’au învățat, de sigur după aspre experiențe, să nu
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
mamă,/ Și-n temnița Cuvântului mi-e bine” - sau: „Privește-mă, Lumino, sunt divinul/ Pe care-l tulbură demult Cuvântul” - cf. Sonetul V), 3 - ARTA/ARTISTUL/ORFISMUL/ATITUDINEA HRISTICĂ - doar prin autojertfire, se poate năzui spre Revelațiile Cerului și Tainelor-Fântâni („Setos de Cântec ard stindarde mute,/Fântânile, sleite, îmi beau Clipa”) - și 4 - TIMPUL/NEMURIREA - de fapt, Exorcizarea de Timp-Istorie, prin Patimă-Pătimire și Artă/Neprihana Ablutivă a Artei Nemuritoare - și, evident, prin „preaplinul iubirii”, de sorginte divină, deci cu enorme valențe
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
astru. Bătăile cuielor în palmele Tale Le-aud ca pe-un clopot ce bate a jale. Privirea-Ți de sânge-mi pătrunde-n unghere Și-mi spală trecutul cu multele rele. Răpus de păcate Te zbați în durere Și mulțimea setoasă chiar viața Îți cere... Te oprești în genunchi, cu crucea în spate În fața atâtor suflete moarte... Așa Te-am găsit... cu cununa de spini Așteptând să Te las durerea s-alini. La ușa închisă de păcate-n delir Ai bătut
CHEMAREA DIVINA de ADINA SAS SIMONIAK în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342490_a_343819]
-
livezii pe buze, Avid mi te cer în ruga de fluturi. Se mistuie-n pleoape fântâni care ard, În ciob de nerost prinse-n ierburi de răi, Aezi precum salcii se-ntrec pe sub fard, Culori să-mblânzeasca în susur de nai. Setoasa mi-e toamnă, ce nu vrea să-nvețe, Ca vară-i plecată cu turme de miei, Lotuși de vis, în cui de tristețe, Pe colțuri de stele îi spânzura zei. Chipuri de vânt pândesc suspinând, Poem ne-ntâmplat scâncește-n
CHIPURI DE VÂNT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343428_a_344757]
-
moarte pufoasă Și iubitei mele i-se înmoaie picioarele După o bătălie pufoasă. Fericirea devine o realitate pufoasă În așternutul pufos. Până aici e totul simplu Ca într-un roman. Fericirea începe Când se deschide Poarta Raiului Pentru un vulcan setos Ca o surpriză pufoasă Și foarte pofticioasă. PERLA POETULUI Ești ca boarea cea ușoară Ca o poftă legănată La un piept de domnișoară. Ești, oricând, ca niciodată. Niciodată nu știi când Ești ca pasărea furată De văzduhuri pe pâmânt. Ești
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
a noastră în comparație cu Valoarea este descoperită în subconștientul nostru, iar reacțiile împotriva valorii au scopul de a o anihila, astfel ca în subconștientul nostru noi să ne simțim în continuare „mari”. Ați observat, după căderea Dictaturii comuniste foarte mulți oameni setoși de putere, pentru că în subconștientul lor colectiv credeau că așa sunt ei mari, așa devin ei mari, au intrat în partidele politice înființate după 1989. Există deci, ne spune autorul, o tipologie umană formată din indivizi care „se cred mari
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
de oameni patrioți, cu vocația onoarei și care din cuceriți să ne învețe să fim un popor mândru și demn care nu se lasă călcat în picioare. Or ce vedem acum în perioada postcomunistă ? Că indivizii umani cei mai hoți, setoși de putere au încălecat pe grămada de bucate a țării și au jefuit cât au putut. Iar restul populație ce a făcut? În loc să se adune, să se organizeze și să arunce peste bord clasa politică jefuitoare, muncitorii, românii ceilalți aruncați
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
folos, Și să lași iubirea,viața,trupul de timp ros Cine spune doamnă să nu trăiești versatil, Și să nu simți polenul, parfumul iubirii din pistil. Și din iubire, apărare să fi o plantă carnivoră Care mă prinde mă sufocă, setoasă mă devoră. Citește mai mult Ești plantă carnivoră femeie!Cine spune doamnă că numai noi greșim,Când disperați în spini de trandafiri pășim.Poate sunt dăruiți de cei care ne părăsesc,Ca răzbunare, geloși și răi ne pedepsesc.Cine spune
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
trăind fără folos,Și să lași iubirea,viața,trupul de timp rosCine spune doamnă să nu trăiești versatil,Și să nu simți polenul, parfumul iubirii din pistil. Și din iubire, apărare să fi o plantă carnivorăCare mă prinde mă sufocă, setoasă mă devoră.... XXVI. COPACUL CARE PLEACĂ, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016. Copacul care pleacă Plecând ne transformăm în vise, și-n anotimpuri rostogolite- n amintiri, Despre trăirile spuse și nespuse, așterne timpul cearcăne-
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
satul adormit sub mușcăturile de hienă ale unui somn vremelnic înțărcat de plămădirea pământului.. În grumazul răsăritului,bunicii scoteau mioarele pe pășunile întinse ale nesfârșirii smaraldice,lăsându-le să se răsfețe la primul căscat al zorilor de toată avuția lutului,setoși parcă de o stăpânire niciodată reală.Talanga batalilor străpungea creierii munților la picioarele cărora mă așezam cu tot dragul de bunica,femeie beteagă de viață în poalele căreia îmi așezasem speranța copilăriei.O priveam uneori pe furiș cu ochi-mi
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]
-
șerpi de foc încolăciți la răsărit. Ochii capătă văz peste întinderi până unde cerul atinge pământul și se îndrăgostește, punându-i pe răni sărutul soarelui. Dumnezeu aduce prea departele aproape în ochiul său magic binecuvântând viața. Lumina intră prin celule setoase ca vinul în cupe pe care-l beau în extaz și apoi candidă tristețea mi-o surpă. Referință Bibliografică: Până unde cerul atinge pământul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul VI, 22 iunie 2016. Drepturi
PÂNĂ UNDE CERUL ATINGE PĂMÂNTUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382009_a_383338]
-
-n zare! Unde ești tu,zi senină?! Gâze,păsări merg cu toate ca să afle adăpostul. Zgribulite, supărate că ploaia le strică rostul! Picături pornesc ...o droaie! Apele în lunga cale adunându-se-n șiroaie pe vâlcele curg la vale. Natura,este setoasă, se deschide dintr-o dată. Soarbe apa drăgăstoasă, parcă n-a plouat vreodată! Pe fereastră văd afară stropii, care vin de sus. O întrebare mă-nfioară și pe gânduri m-am tot dus... Nostalgia mă apasă, plouă acum cu amintiri. Timpul zboară
MOMENT de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380502_a_381831]
-
mulțumire că te-ai zămislit, Pământul modelat ca în icoane De mâna ta coloană-n infinit Sculptând chiar porți ca sfintele săruturi Să meargă la o masă în tăceri Să-și odihnească dorurile-n cânturi Alături de eroicii străjeri. Dar prea setos ca pasărea măiastră De zborul către ținte greu de-atins Ți-ai făurit din gânduri o fereastră Prin care să privești alt Paradis În care să sculptezi natale locuri Și să asculți cocoșii la utrenii; În mâna ta acestea au
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
să-ntorci prin osanaleDrept mulțumire că te-ai zămislit,Pământul modelat ca în icoaneDe mâna ta coloană-n infinitSculptând chiar porți ca sfintele săruturiSă meargă la o masă în tăceriSă-și odihnească dorurile-n cânturiAlături de eroicii străjeri.Dar prea setos ca pasărea măiastrăDe zborul către ținte greu de-atinsți-ai făurit din gânduri o fereastrăPrin care să privești alt Paradisîn care să sculptezi natale locuriși să asculți cocoșii la utrenii; În mâna ta acestea au fost jocuriCe-au modelat pământu-n ... XXIII. LEGILE
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
moment de teroare revoluționară, când însuși cerul se pare mânjit de sânge; îl vezi în fața unui dușman dezarmat, care cu o zi mai nainte îl tortura cu o voluptate diabolică, bătându-și joc de durere și de omenire; îl vezi setos de răzbunare, orbit de suvenirea trecutului, gata de a împlânta ucigătoarea unealtă în pieptul vrăjmașului; dar ascultați... o rugăminte, o vorbă, un cuvânt dulce răsună din gura inamicului cel umilit și îngenuncheat; aceasta ajunge; brațul românului se oprește, inima-i
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]