2,502 matches
-
vină să-mi spună Să nu facă un pas înapoi! NEPUTINȚA DE DINCOLO reflecții în cimitirul de la Botoșani Logodnă de viață și vis merii se-mbolnăvesc când vântul strecoară sabia viermilor urmașii atacă izvorul rănind ochii mei sângeră prin rădăcini Seva o sprijin cu inima cu toate oasele rămase în galeria lumânărilor nici tămâia nu mai zboară până la ei Ah, vântul mucenic hain, cum ne pierde rugăciunea iar merii se hrănesc cu trupul nostru, pământ pentru păsările viitorului. august 1964 OCNAȘII
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
și de frumusețea și grandoarea obiectivelor vizitate. În drum spre Tismana, puteți face un popas la Hobița, la casa patriarhului sculpturii universale, Constantin Brâncuși. Considerat un „Mallarmé al sculpturii“, artistul a crescut printre meșterii lemnari din Gorj, de unde își trage seva măiestriei, și a creat acele opere care l-au făcut cunoscut în întreaga lume. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, ridicat în cinstea eroilor morți în primul război mondial, exprimă sentimentul cosmic al lui Brâncuși, manifestat prin reuniunea celor patru elemente
Agenda2003-49-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281810_a_283139]
-
se aplică mostrelor, ajutoarelor și donațiilor constând în produse. În anexa nr. 1 la hotărâre, publicată în „M. O.“ nr. 1 160/8. 12. 2004, sunt precizate categoriile de produse considerate periculoase (pe poziții/coduri tarifare) dintre care amintim: l seve și extracte vegetale; substanțe pectice, pectinați și pectați; mucilagii l uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora l diverse substanțe chimice anorganice l săruri ale unor diverși acizi anorganici l alți compuși anorganici l eteri, epoxizi și derivați l
Agenda2004-52-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283198_a_284527]
-
VIAȚA ROMÂNEASCA. De data aceasta cel sărbătorit este Mihai Șora. Care a împlinit 97 de ani. Ne reamintește Tudorel Urian: „Contemplat astăzi în toată splendoarea împlinirii sale, Mihai Șora este stejarul cu trunchi viguros în care s-au strâns toate sevele pământului. Așa cum mintea sa îl proiectase la vârsta de 19 ani. Le-a fost student lui Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu. În facultate l-a avut asistent pe Mircea Eliade. A plecat la Paris cu recomandări semnate de Dimitrie Gusti
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2823_a_4148]
-
a fi înaintat Comisiei Naționale de Arheologie, care acordă avizul de descărcare de sarcină arheologică. „Timișoara, dragostea mea“ l Al XXXVI-lea salon de artă O declarație de iubire necondiționată, față de artă și față de orașul din care ea își trage seva, este, în fond, salonul anual de artă plastică al creatorilor neprofesioniști din Timișoara; iar faptul că expoziția a ajuns, în 2004, la cea de-a XXXVI-a ediție spune, fără urmă de tăgadă, că nu-i dragoste trecătoare. Organizată de
Agenda2004-25-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282548_a_283877]
-
despre Cella? Nepoata unui căruțaș de la periferia Bucureștilor, "aristocrația" ei se sprijinea exclusiv pe personalitatea literar-politică, atît de artist fasonata, a tatălui său, Barbu Delavrancea. Poate că însăși această recentă ivire în high-life să-i fi dat o energie caracteristică. Seva să frusta pulsează cu putere, dăruindu-i farmecul imanent al acordării unei naturi voluntare cu mari haruri ale intelectului și talentului. S-o fi influențat și Caragiale, care o răsfăța de pe cînd era copil, în direcția unui anume "cinism"? Nu
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
Apare romanul Roată gândului, roată pământului. 1979 - Se publică romanul Întoarcerea Vlașinilor, încununat cu premiul Academiei Române. 1981 - Apare romanul Frank and Smith Company. 1982 - Publică volumul de povestiri pentru copii Milena și Crina povestesc. 1985 - Vede lumina tiparului scrierea memorialistică Seva din adâncuri. 1986 - Își reunește nuvelele în volumul Eternele iubiri. 1995 - Apare romanul Remember. Pentru întreaga activitate literară, Ioana Postelnicu primește premiul Uniunii Scriitorilor Români și al Editurii Ion Vinea. 1999 - Apare romanul Urmașii Vlașinilor, la editura Albatros.
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
de abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie cînd calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împînzit de furnici și plînge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). La mijlocul drumului dintre eu și non-eu, se plasează stările de subconștiență: somnul, moartea, beatitudine. Ele aduc o aluviune romantică, mai exact spus un eminescianism corectiv al prezentului greu de îndurat, ca o magică plonjare într-
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
de cireș și de var în/ septembrie cînd calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împînzit de furnici și plînge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). La mijlocul drumului dintre eu și non-eu, se plasează stările de subconștiență: somnul, moartea, beatitudine. Ele aduc o aluviune romantică, mai exact spus un eminescianism corectiv al prezentului greu de îndurat, ca o magică plonjare într-o regiune ideală. În anii
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
dens-eruptivă în dezgustul de sine care ce dispensează de orice adjuvant organizatoric, de orice sprijin din afară. Se pronunță în concretețea sa existențială autonomă: "nu e de amînat un adevăr/ și nici de tăcut/ sînt alveole de lemn/ pline de seve sărate/ plutind în orbul meu dezgust/ amîn și tac/ (nu e de amînat un adevăr și nici de tăcut). Ajunse la această formulă endogenă, versurile Constanței Buzea sînt dintre cele mai profunde și mai subtile ale poeziei românești contemporane. Ele
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
care e șansa poeziei de-a fi ea însăși... Poetica în chestiune e un amestec de simbolism (dezarticulat, prelucrat în laboratorul contemporan, căci și atracția către geometrie pleacă de la mistica numerelor practicată de poeții simboliști) și expresionism (izvorînd ca o sevă din dispoziția întunecată a poetului, din înclinația sa spre decorul apocaliptic): "Nevăzutul călător/ pornește ploaia/ care oxidează resturile/ din viața mea/ și isteria clopotelor/ și tristețea unui furnicar/ și desfrîul minții// apoi șterge urmele/ celor plecați să aducă/ smerenie/ apoi
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
nimicniciei, ființa umană se apropie, prin clipa de har din care se va naște "slova de foc" - aspirație demiurgică a poetului -, de Dumnezeu: "Posed câteva minute despuiate/ de tandrețe și har/ Pentru a-mi spune sunt Dumnezeu/ posed trecerea către seve când sufletul/ Înfășoară trupul mort într-un cearceaf./ Posed spaima și spinul./ Posed o cameră unde strig viață/ Și viermele mă degustă pașnic./ Și mai am puterea să-ți respir crucea/ Șoptindu-ți Aleluia" (Posed). O "Ars poetica" plasează actul
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
obiect de studiu și ca material ilustrativ limbajul lui Gheorghiu-Dej: "noi știm că limba folosită de conducătorul iubit al partidului nostru este o limbă bogată, o limbă variată, o limbă frumoasă și simplă, de o deosebită claritate, care-și trage seva din limba vorbită de popor" (83); în anii '80, a iniția o cercetare oficială despre limbajul lui Ceaușescu ar fi fost inimaginabil. Că discurs independent, citatul e judecat strict pentru conținutul său, care poate fi din extrem de multe puncte de
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
de grație, buimăcite între candoarea primordială, la care nu se indura a renunța, și nouă lor condiție, de candoare secundă, metaforica: "Mărul respira stins/ lîngă tîmpla și file// cu un cuțit neascuțit/ (cuțit de femeie singură)/ îl tăi în felii// seva răcoroasă/ are gustul soarelui vechi// semințele scapără/ pe pagina oarbă/ ochi mărunți și neștiutori// noaptea lor cafenie/ mă tulbură" (Mărul). Peisajul nu e o cunoaștere, ci o recunoaștere (o anamneza), ca simptom al izgonirii din Paradis, investit fiind cu o
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
proză se declanșează firesc, nu dintr-o stăpînire aproximativă a regulilor narațiunii, cum s-ar putea crede, ci din insubordonarea lor funciară față de canon." Dar acest postmodernism poate fi și o fundătură: "O înclinație alexandrină, manieristă, obosită și obositoare, cînd sevele, sîngele, care vin și se duc spre o inimă universală, refuză să mai pulseze după un ritm cosmic". * ;Stabilindu-și drept azi ultimul deceniu, G. Dimisianu socotește că în domeniul prozei criza a trecut. Dacă într-o primă perioadă se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
l-a produs, prin reacție, pe abjectul, pe amaratul, pe an starele de orice om modern". Nici macar cinismul nu i se recunoaște cinicului prin definitie Cioran. Acesta e stors că o lămâie pentru a i se colecta, până la ultima picătură, sevele contradictorii: "E un foarte bun analist al stării de cădere și al premiselor ei ontologice, dar un mai puțin creditabil exponent al ei, ăn jurnal. Are dreptate să se prezinte că eseist al degradării și nu ca poet al ei
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
amintit, atunci, splendidele cuvinte ale lui G. Călinescu, relativ la Eminescu, si pentru care oricărui muritor i-ar putea fi iertate orice păcate: "s...ț câte o stea va vesteji pe cer an depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice an țeavă subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale". Mi-am amintit sí cum, la București, la cotul unei mici străzi din centru, unde se construise un cămin universitar și se făceau săpături de canalizare
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
aici vin la poet acele imagini de decrepitudine, locuințele intrate în putrefacție, surpate de ploi și de mușchi, înăbușite de păianjeni, grădinile sălbăticite, intoarse în starea incultă.” „Acest fel de natură primară, e așa de crudă și de încărcată de seve, încât individul cuprins de mari beții cade frânt, adormit.” „Individul simte o amorțire, se vede căzut în tumultoasa mișcare germinativă și la o mireasmă prea tare ori la un sunet mai prelung dorește s’adoarmă sau chiar să moară.” Avem
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
Borges, cel atât de pasionat de lectură încât își imagina paradisul ca bibliotecă, pentru că transformă cerneala dacă nu într-un element primordial ca pământul și apa, aerul și focul, măcar într-o substanță ce dă sens vieții ca sângele și seva. Făurirea unei cărți presupune priceperea librarului și talentul autorului, măiestria tipografului și vigilența corectorului, ca și flerul editorului, pe care-i face să realizeze împreună cea mai neobișnuită carte, tipărită cu o cerneală ce permite o singură lectură, fiindcă după ce
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
unei boli de nervi, petrecută aproape în nemișcare. S-a însănătoșit, simțind că, de fapt, iubește statuia nu atît pe Maria. Alexe gîndea că "eu nu sunt făcut pentru lupte. Bătrîna generație din care mă trag și-a secat toată seva și eu cel din urmă vlăstar, ca un arbore bătrîn și putred trebuie să cad învins sub securea ucigătoare a burgheziei". În stare de leșin a fost dus în casa prietenului Zamfir Voilă, care, însurat și cu doi copii, se
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
desfundate, toate la un loc oferind destule motive de tristețe adîncă. Și, după alte ample și insistente incursiuni în istoria orașului între 1880-1916, biograful conchide că spațiul literar coincide, la Bacovia, cu spațiul băcăuan, celebra Lacustră tot de aici trăgîndu-și sevele și motivele. Și e, se știe, o poezie definitorie pentru înțelegerea liricii sale. Școala, iar se știe, a fost, pentru debilul care era adolescentul Bacovia, un prilej al tuturor nefericirilor. Nici gimnaziul și liceul n-au fost altfel (a fost
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
Krecinski. Acest personaj este cel dintîi care trebuie să-i modifice spectatorului stările, să-l facă să-l iubească, apoi să-l urască, să-l iubească din nou, să-l deteste. Krecinski rămîne doar un fante, nedublat de nebunie, de sevă "rusească" și de puterea de a simula și disimula rapid, pînă la tăierea respirației. Acest fapt nu este doar un minus, ci o neîmplinire importantă a spectacolului. Destul de schematic și liniar joacă Medeea Marinescu (Lidocika) și Mihai Călin (Feodor). O
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
cele mai multe ori avem a face cu un amestec specific de notificări de lecturi, impresii fugare, intens estetizate, confruntări ale artelor cu viața și viceversa, cu o predilecție aparte arătată artelor plastice (Radu Petrescu e un pictor refulat). Sub condeiul său, sevele realității se evaporă, lăsînd un reziduu cristalin, caligrafia vieții înseși sacrificată în actul scriptic: "Joi. Dau lui Paul Lăzărescu traducerea din italienește pe care m-a rugat acum cîteva zile să i-o fac, apoi R. N. mă anunță că
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
Plimbare cu pași leneși, în această după amiază, în partea de jos a parcului, alături de Pynx. Cer plumburiu, cer difuz de Februarie. Copaci, carpeni, crâng, încă triști și goi, dar sub scoarța copacilor înviorați de dezgheț, urcă și pulsează deja seva nouă. Liniște întinsă, adiere cu miros de zăpadă topită, tulburătoare suflare de înnoire. Fermentații latente a tot ceea ce încolțește și va înflori și, în venele universului, grandios aflux de viață. Să pulsezi, să te împrospătezi, să te deschizi, că iubești
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
adiere cu miros de zăpadă topită, tulburătoare suflare de înnoire. Fermentații latente a tot ceea ce încolțește și va înflori și, în venele universului, grandios aflux de viață. Să pulsezi, să te împrospătezi, să te deschizi, că iubești la unison cu seva, cu ritmul universal. Fericire a zeilor, bucurie prin care participi la Creațiune! Ce chip va avea viața în ziua în care seva va fi secat în noi, în care trupul nostru uzat nu o va mai conține, când ea va
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]