196 matches
-
de militanți(te) și dirigenți(te) - la domiciliul lor, ca și în reuniuni - am ajuns să-mi ascund convingerile feministe, urmare a unor episoade în care am văzut uși închizându-se după ce mi-am mărturisit aceste convingeri 13. Greutatea prejudecăților sexiste în organizații Conceptul de diviziune a muncii, frecvent pus în circulație de organizațiile sindicale sau politice, acoperă foarte rar pe acela de diviziune sexuală a muncii, sau atunci când aceasta din urmă este prezentată ca justificată - munca domestică îndeplinită de femei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a învăța. De-a lungul celor patru ani de studiu am înțeles că și "Marii filosofi au fost tot toți bărbați!". Și dacă așa stăteau lucrurile, m-am întrebat de ce? Nu am fost mulțumită de explicația facilă (în fond, profund sexistă) oferită de Alexandru Paleologu: "Bărbatul este întrebarea, femeia este însăși metafizica". Apoi, am discutat în contradictoriu în diade intime și în grupurile de prieteni destul de mult despre diferențele bărbați-femei. Trebuia să găsesc argumente raționale la afirmațiile de tipul: tot bărbați
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
suflet fideli celor de acasă. Alți profesori îi îndemnau să le corecteze scrisorile de greșeli gramaticale cu roșu și să le trimită înapoi expeditoarelor. Mă uitam la ei și mă minunam, pe cât de inteligenți erau, pe atât de misogini și sexiști erau. Nu știam eu prea bine pe vremea aceea ce înseamnă conceptele acestea, dar puneam foarte multă pasiune în încercările de a-i face să înțeleagă că și noi avem creier și că nu au dreptul doar să ne folosească
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Oamenii sunt șocați, disprețuitori, ironici, compătimitori, puțini sunt cei care te admiră și te apreciază că lucrezi în acest domeniu. Am participat la o conferință în Salonic și profesorul care mi-a discutat lucrarea a fost extraordinar de ironic și sexist, în așa măsură încât discursul meu i-a făcut pe participanți să mi se alăture și să încerce să îl facă pe profesor să înțeleagă importanța cercetării mele. Am ieșit tremurând de acolo, și prietena mea mi-a spus: "Cristina
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
femeilor în instanțe de conducere aproape exclusiv compuse din bărbați, precum și dificultatea de a face față surâsurilor ironice (și, adesea, animozității) colegilor convinși că locul tău este în altă parte. Scena se petrecea în Elveția, la începutul anilor 1970 (...). Reflecțiile sexiste nu lipseau și, în gura colegilor mei, termenul feminism era în mod vizibil un cuvânt urât. O secvență trăită ulterior, într-un context cultural diferit, surprinde cam aceeași stare de fapt: Machismul era atât de pregnant în mișcare [este vorba
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
2004). Diana Elena NEAGA (n. 1984) este lector doctor în Științe Politice, Departamentul de Științe Politice și Administrative, Universitatea "Nicolae Titulescu" din București. A publicat: Gen și Cetățenie în România. Între formal și substanțial, normal și normativ (2013); Orașul (non)sexist, alături de Laura Grunberg (coord.), (2015); Experiența cotidiană a muncii plătite. Interviuri cu femei în zona Hunedoara", în Sociologie Românească, vol. IX, nr. 4 (2011). Valentin Quintus NICOLESCU este lector universitar doctor în Științe Politice, Departamentul de Științe Politice și Administrative
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
unui lot de 261 de adulți, identificând astfel conotațiile socio-culturale ale pantofilor în raport cu rolul social și profesional. Dintre cele zece tipuri de încălțăminte folosite ca stimuli în experiment (fotografii), sandalele cu toc au fost percepute ca feminine, atractive, informale, inconfortabile, sexiste, indicatoare de status social înalt (N = 261 adulți). În schimb, pantofii fără toc au fost considerați adecvați pentru activitatea de la locul de muncă, confortabili, clasici. Datele obținute au fost similare cu rezultatele sondajului de opinie Gallup desfășurat în SUA în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tăcerii. O conspirație care afectează imaginea unei jumătăți din populația României, e drept, jumătatea anonimă, ignorată și adesea disprețuită și discriminată. Ea se compune din mamele, fiicele, colegele de școală și de serviciu, prietenele, iubitele, vecinele sau măcar din concetățenele sexiștilor. Mai mult sau mai puțin întâmplător, articolul lui Cristian Tudor Popescu, „Femeia nu e om”, apărut în Adevărul literar și artistic în 10 martie 1998 este unul dintre cele mai tipice pentru stadiul civilizației românești actuale, inclusiv pentru cel al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
e om” este doar unul dintre chipurile sindromului mai larg al lipsei de cultură științifică, civică și politică în privința problemelor de gen. Privilegierea acestui articol în paginile de față se explică prin două merite: este unul dintre cele mai esențial sexiste articole din câte ne e dat să citim și aparține unui jurnalist care, în virtutea intuiției, spontaneității, talentului, dar și a lipsei de autocenzură, face deliciul telespectatorilor și cititorilor. Cristian Tudor Popescu este, indiscutabil, un foarte important formator de opinie al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
diferite, cu roluri reproductive diferite. Aceste diferențe nu spun nimic nici despre inferioritatea sau superioritatea femeilor, nici despre apartenența la altă specie decât cea umană. Prin urmare, doar pe baza lor nu se poate constitui legitimitatea alungării din specie. Nici un sexist serios nu spune că femeile sunt mai puțin oameni, suboameni sau extraoameni fiindcă au uter, ovare și sâni. Nici o inferiorizare sau excludere nu se fondează pe anatomie. C.T. Popescu intuiește bine acest lucru. Atunci, discriminarea trebuie să se fondeze pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
descriptiv corect până în urmă cu o jumătate de secol. Lumea era populată cu o mulțime de autorități tip Cristian Tudor Popescu, dar care mai aveau și puterea să blocheze normativ accesul femeilor la toate aceste sfere. Ca să nu riște nimic, sexiștii de altă dată interziceau femeilor accesul la educație, la profesii și la vot cu foarte mici excepții (de exemplu, în secolul trecut aceste blocaje au fost eliminate doar în Noua Zeelandă și Australia). Dar sub presiunea acestor ființe „acefale”, interdicțiile au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
producă știință. E drept, diverși cristiantudorpopești le mai blochează individual acestă perversiune contra naturii, împingându-le la locul lor, nu de alta, dar e mai bine să scapi de jumătate din competitori, delegitimându-i ca intelect și umanitate. d) Ca orice sexist care se respectă, jurnalistul nostru lasă finalmente baltă argumentele filosofico-istorice, întărindu-și spusele cu argumentul dogmatico-religios, dar într-o interpretare personală. Adevăratul păcat îi aparține lui Dumnezeu și constă în crearea Evei, a femeii. Dumnezeu îl făcuse pe Adam, omul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
epistemică o are în vedere autorul articolului „Femeia nu e om”, ci prostia în cel mai neechivoc sens. Dacă autorul crede ceea ce a scris, îi propun să facă o organizație puternică, proporțională cu influența sa mediatică, în care să coaguleze sexiștii din România (indiferent că aceștia sunt femei sau bărbați) și să încerce o întoarcere serioasă la tradiția patriarhală: să interzică educația femeilor, inclusiv alfabetizarea lor, să le retragă drepturile civile, să le interzică prezența publică, să le închidă în gineceu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Integrarea europeană înseamnă inclusiv integrarea modului de abordare a manualelor de școală, de la grădiniță până la universitate. Componentele legate de echitatea de gen vor intra în educația oficială, formală, mass-media va trebui, la rândul ei, să fie mai puțin misogină și sexistă decât este, adică mesajele în care se vor socializa oamenii, mai ales cei foarte tineri, vor fi altele. Într-un interval de timp de 10-15 ani se vor schimba lucrurile... Vorbiți despre o lume în care „suficiența misogină și ignoranța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se declară liberale și democrate, dar care rămân oarbe la discriminările reale și văd în față doar egalitatea formală. Mă rog, ce vă împiedică să vă afirmați? Naționaliștii români spun asta despre maghiari, rasiștii din România spun asta despre rromi, sexiștii din România spun asta despre femei, elitiștii români spun asta despre oricine, în afara lor. Marginalizarea etnică face obiectul a numeroase dispute, mai ales în privința maghiarilor, și nepermis de puține în privința rromilor. Marginalizarea de gen (a se citi: a femeilor) este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
decât cea „ușoară” și feminizată sau decât serviciile, indiferent dacă produsele industriei grele se vindeau sau nu dincolo de limita dumping-ului). În orice societate există politici pentru femei și politici de gen. Aceste politici pot să fie foarte conservatoare, profund sexiste sau, dimpotrivă, orientate spre drepturi individuale și spre echitate de gen, adică feministe. O colegă din estul Europei spunea la o conferință că, din pricina alergiei generale la termenul „feminism” a ajuns să îl definească foarte larg: betterment for women (mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
plictisite că este vorba despre o problemă politică, să se ducă la culcare. O abordare de acest fel nici măcar nu produce contrariere. Cred că puține femei s-au simțit ofensate și excluse. Puține au sesizat că acel dialog este profund sexist, că le discriminează și le descalifică în calitate de cetățene contribuabile, interesate și ele ca alegătoare și plătitoare de taxe, în ceea ce li se pune la cale prin oferta de primari. O practică socială nu este tratată ca nedreaptă până nu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nici școala nu se desprinde de mesaje conservatoare și roluri predestinate. Biserica este programatic patriarhală. În acest mediu de influență, șansele ca și bărbații și femeile să tindă spre autoafirmare publică și privată, în limitele propriilor capacități, netarate de mesaje sexiste, scad dramatic, iar demersurile normative spre egalitate de șanse, cu „poruncă” de la Uniunea Europeană sunt vorbe goale votate de către parlament și publicate în Monitorul Oficial. Revista 22, nr. 784, 15 martie, 2005 Gând de final Toate aceste articole și interviuri au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
22, nr. 784, 15 martie, 2005 Gând de final Toate aceste articole și interviuri au fost publicate în contextul unui establishment cultural ostil feminismului. Ostilitatea vine adesea din ignoranță, dar vine și din autoapărare. Misoginii și misoginele își apără prejudecățile, sexiștii își apără teritoriul. Dar mai cred și că „lez-demnitatea”, ca și antifeminismul se clădesc pe supunerea, nepăsarea și tăcerea femeilor. Voi relua o idee pe care am mai formulat-o acum câțiva ani în Observator Cultural: „Personal cred că femeile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în fonduri. Când sunt la mijloc performanțe și experiențe comparabile, fluxurile sunt mai rare spre fondurile gestionate de femei decât spre cele gestionate de bărbați, mai ales când e vorba de persoane neexperimentate. Autorii explică distincția de față prin stereotipuri sexiste care ne asigură că femeile sunt mai puțin competente decât bărbații în ceea ce privește chestiunile financiare. Dacă vreți să știți mai mult ATKINSON S., BAIRD S. și FRYE M. (2003Ă, «Do female mutual fund managers manage differently?», Journal of Financial Research, 26
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
citesc vag promisiunea că să ne debarasăm de icoanele dintr-un liceu de artă, nu e decât o etapă. În următoarea o să scoatem din muzee inclusiv, toată pictura religioasă, apoi de prin universități pe Beethoven, sau pe Shakespeare, atât de sexiști și străini de discriminarea pozitivă, ca într-o cam sinistră versiune a noii ideologii, inventariate în urmă cu câțiva ani de Edward Behr în a sa Americă înfricoșătoare. Și n-o să ne mai putem opri în a fi grijulii cu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
o agendă întemeiată pe interesele femeilor. Această realitate se datorează moștenirii comuniste care a perpetuat mitul femeii incompetente în politică, aleasă în funcție pe criterii politice și nu be baza calificării sau a meritelor personale. Este timpul ca această atitudine sexistă să dispară și ca femeile să joace un rol mai activ în spațiul public. O altă categorie dezavantajată economic și social este reprezentată de minoritatea etnică a romilor. Ei continuă să fie o populație marginalizată atât din punct de vedere
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ați zice de-un sejur în Creta, zise Vasile Elisav. — L-aș prefera în patria Aphroditei, suspină Carmen Carpen. — Cypru, oftă Nora Aron. — Am iubit întotdeauna cuprul: roșcat, ductil și maleabil, făcu Vasile Elisav. — Cuprofilia e suspectă, țipă Nora. — E sexistă, se-nfurie și Carmen. — E morbidă, zise cea dintâi. — Sexistul își dorește totdeauna o femeie maleabilă, ductilă (și, eventual, roșcată), conchise peremptoriu Carmen Carpen. — Pe care s-o mânuie ca pe o liță, se-nfierbântă Nora Aron, care avea mereu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
L-aș prefera în patria Aphroditei, suspină Carmen Carpen. — Cypru, oftă Nora Aron. — Am iubit întotdeauna cuprul: roșcat, ductil și maleabil, făcu Vasile Elisav. — Cuprofilia e suspectă, țipă Nora. — E sexistă, se-nfurie și Carmen. — E morbidă, zise cea dintâi. — Sexistul își dorește totdeauna o femeie maleabilă, ductilă (și, eventual, roșcată), conchise peremptoriu Carmen Carpen. — Pe care s-o mânuie ca pe o liță, se-nfierbântă Nora Aron, care avea mereu probleme cu siguranțele-i de cupru... — Ce oliță,-și zise
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
savantă/"eminent om de știință", sporind impostura și mascarada puterii deținute de familia Ceaușescu. Ambele tipuri feminine au stocat în mentalul colectiv imaginea și ingerința negativ-malefică a femeii, stereotip care se păstrează încă și astăzi și este folosit ca argument sexist pentru îndepărtarea femeilor din prim-planul scenei politice românești. A doua axă tematică se referă la căsătorie, familie și politica demografică represivă a regimului Ceaușescu, reunind textele autorilor: Luminița Dumănescu, Corina Doboș, Raluca Ioana Horea-Șerban și Marinela Istrate. Cercetările acestora
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]