3,720 matches
-
ești? - Nu, părinte. Cum adică ce sunt? - Știi ce ești? - și-i tremura glasul umbrit de penumbra din confesional. - Nu, părinte. - Un vicios. Era o condamnare pe viață. Eu, Maurici Fără de țară, Viciosul, am ascultat-o terorizat. Și-am aflat, sfâșiat de durere, că mă-nrudesc cu Sodoma și Gomora și pedeapsa divină o să cadă asupra mea, doar dacă ... - Dacă, părinte? - Dacă-ți reprimi această pornire contra naturii și te mortifici în fața Domnului Nostru; dacă te ferești cât oi trăi de
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
sub un rond de petunii, din ale căror rădăcini gustase o dată, rozându-le un pic. Niciodată nu le văzuse de afară, neavând cum. Decât dacă ar fi ieșit la suprafață, unde cei doi dulăi din curtea vecină l-ar fi sfâșiat. Auzise și cum îi chema. Fără să-i fi văzut vreodată. Pe unul, Hector, pe celălalt, fată fiind, Desdemona... Nu auzise, de când se știa, câini să latre mai urât. Căsuța..., mă rog... vizuina,... gaura lui, destul de adâncă și de confortabilă
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
făcut-o, iar acum se smiorcăie cu capul pe umărul... -Adică, pe umărul Guvernului, vrei să spui?, mă chestionează enervat Haralampy. Tu nu vezi câtă indolență! Păi, ce, ăsta e Guvernul lu' nabab-efendi? De unde bani? Fă hoteluri sinistraților din Banat, sfâșie din buget bani pentru medicamente compensate - că în primul trimestru din acest an s-au îmbolnăvit cu 80 la sută mai mulți români decât era prevăzut -, despăgubește-l pe fostul rege cu 30 de milioane de euro, plus castelele și
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
suspiciune" (pe care le recunoaște: "trăiesc într-o mare gîndire concentrată asupra mea", "nefericit în fericire", "de necrezut cît de ușor mă basculez de la încredere la disperare și paranoia") certifică tocmai acel artificial "autentic" al trăirilor scriitorului adevărat, cel zilnic sfîșiat de ființa duală care e, suferind "de schizoidia vieții duble". În fraza "sînt un foc de artificii emoționale", accentul cade alternativ cînd pe "artificiu", cînd pe "emoție". Creșterile și descreșterile, vîrfurile de expresivitate și căderile în derizoriu asigură, în fond
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
Bauhaus, al unității artelor. Ermetismul barbian este depășit în favoarea includerii eului liric în discursul poetic, în trăirea intensă, extatică a artei: "Pe când alunec, m-avânt, zbor, deci/ Mor, și gem, și pier/ Mă agăț de catrafuse, regurgitate acolo, / Curs inversat, sfâșiat mă topesc un DO/ Extaz de sculptor în lemn, /Răzleață pasăre pe un cer străin". Pendulările tensionate, salturile metafizice, scăpărările hermeneutice, relaxările sporadice în paradoxale spații care amintesc de Alice în }ara Minunilor, configurează "temele" poeziei lui Neagu din anii
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
Ilie Constantin Elanul de a sfâșia două mii de pagini de jurnal intim, în vara lui 1987 - când am plecat din Vélizy-Villacoublay ca să mă instalez în solitudinea unui apartament din arondismentul XIV parizian - mi-a părut exaltant: o rupeam cu trecutul etc. Nu ignor binele psihologic pe
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
interioară caracteristică, în aceeași măsură am putut observa că funcționează precum o frînă, precum un antidot al propriei sale materii. Intră în joc un estetism extrem de elaborat precum un năvod ce ar prinde o vietate marină agitată, gata a-l sfîșia. Rădăcina biologică a acestui flux energetic deturnat pe orbita osîrdiei convenționale e de altminteri acut conștientizată: "eu sînt doar o particulă a estetosferei și port în mine forța gravitațională/ a artei ca pe un ovar ce așteaptă în fiecare clipă
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
nu era(1 ministru al Sănătății și când apărea la televiziune, încruntat, revoltat și pregătit să dea cu bisturiu'-n Dumnezeu pentru lipsa medicamentelor compensate și pentru prețurile ridicate! Adesea părea un vultur scăpat de pe la televiziunea Animal Planet, gata-gata să sfâșie ciozvârte din Palatul Victoria, Guvern, Ministerul Sănătății, directorii de spitale etc., etc., ba chiar și din vreo pasăre de noapte aciuită pe la Cotroceni. Ce mai?! Era personificarea unei nenorociri maligne pe capul demnitarilor... În schimb, îl iubeau pensionarii până la căderea
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
celestă, sacră, într-una telurică, profană. Iar geniile (căzute și decăzute), fie că s-au numit Schonberg, Stravinski, Cage sau Xenakis au purtat în inimă, vorba lui Balzac, "o boală groaznică, un monstru care, asemeni teniei în stomac, le-au sfîșiat sentimentele pe măsură ce se dezvoltau. Cine a învins? Boala pe om sau omul boală? Cu siguranță că trebuie să fii un mare om ca să ții cumpăna între geniul și caracterul tău. Talentul crește, dar inima se usucă. Dacă nu ești un
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
E aici o specială frecvență de undă erotică, o comunicare cu și fără cuvinte, în care secretele și secrețiile fac una. Un memorabil colonel de la "Glasul armatei" își pierde cumpătul în fața farmecelor coaptei Miriam, simțind nevoia irepresibilă de a-i sfâșia bluza și dezertând rușinos, în cele din urmă, de pe frontul separeului de restaurant. Experimentatul Negru, abia ieșit dintr-o nouă partidă (a câta?) cu insațiabila Ursula, nu s-ar mai sătura privind-o și ascultând-o. Iar și mai hârșitul
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
a proceda la asasinatul victimei programate. Nimic nu e improvizat, totul e tragic decis. De altfel, Șerban plasează în jurul patului funest paravane pe care Otello le deșiră într-un gest prealabil asasin. Înainte de a-și ucide soția, el se refulează sfîșiind aceste ecrane fragile care separă discret viața de moarte ca în celebra piesă a lui Genet intitulată tocmai Paravanele. Celălalt motiv, tot atît de semnificativ, dacă nu și mai mult, e cel al palmierului. Palmier care se desenează în fundal
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
transforma în privilegiul de a dovedi contrariul, nu m-am putut abține, doamnelor și domnilor, și am păcătuit din nou, chiar în seara minunată a Sîmbetei mari. În vreme ce ucenicii plîngeau risipiți și înspăimîntați, în timp ce sfintele femei boceau îndurerate și-și sfîșiau amarnic veșmintele cernite, taman pe la ceasurile în care soldații romani picoteau lîngă lespedea grea de piatră și trupul Mîntuitorului, eliberat de giulgiu-i și ușurat de povara pămîntescă se pregătea să lase mormîntul pustiu, eu, îmboldit bag seama de vreun
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
jucăușă, veselă, plină de imaginație și umor. Marea iluzie a unui tată e aceea că fetița sa va zburda mereu în preajma lui, afectuoasă, că va intra mereu în camera lui sărind într-un picior. Fotografiile însă se voalează, voalurile se sfîșie, mătăsurile se îngălbenesc. Nu rămînem niciodată la vremea primei comuniuni. “Melania - a spus o dată Natasha, intrînd în bibliotecă împreună cu micuța ei prietenă de patru ani - hai să te prezint tatălui meu. Are o sută de ani.” Avem alte ritmuri de
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
nu numai celor mari) se îmbină cu desenul animat, decorul real face corp comun cu “decorul imaginar”, umorul de extracție caragialiană e topit în retorta textualistă, plină de “clins d’oeils”-uri: în jurul celor 15 ore de uragan al libertății, sfîșiate de reacțiune, în august 1870, la Ploiești, cineastul de la începutul mileniului trei vine cu un întreg bagaj (al amărăciunilor și al decepțiilor lui istorice), bagaj din care ies, fulgurant, Lenin, Che Guevara, Ionesco, steagul roșu cu gaură la mijloc, afișul
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
O introspecție amară, o sumbră visare, o așteptare pasivă îl separă de ceea ce ar fi putut deveni acordurile unui militantism: “de-o albă trîndăvie timpu-i legănat/ clipă de clipă se pierde tot mai mult/ gîndul poate-i porni spre ararat/ sfîșiind seninul unui cer ocult// anii-și cer birul cu dobîndă/ timpul în loc să crească - scade/ arătînd în zare o uitare fumegîndă/ precum un șarpe între visări și moarte// frunzișul de cuvinte cade veșted/ în lume se abate o răcoare/ adînc prevestitoare
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
mea - Se-ascunde luna-n ei - Se stinge lampa! Ies aburi! Raze roșii îmi tresar Deasupra capului - Din bolți Adie-n jos fiori Și mă cuprind. Te simt plutind în jur, duh implorat. Apari! Ah, parcă inima-mi s-a sfîșiat! Spre noi senzații, toate Simțirile-mi prind să se-arate! Cu toată inima-s al tău! Jos ceața Și-apari! De-ar fi chiar să mă coste viața! Wagner Ah, lungă-i arta, Doamne-Dumnezeu! Și viața ne e scurtă. Dar
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
a mamei cu fiu-său. Devenind mare, la epoci nehotărâte, Îi vine o nebunie, fugind până se vede singur. Atunci se dă de trei ori peste cap, se preface În lup, câine sau altă fiară și pleacă așa turbat, să sfâșie pe cei din calea lui - chiar și pe ai săi » (VIII 92)“. e) Născut din Încrucișarea cu lupi infernali. Este una din credințele pe care le expune Romulus Vulcănescu În lucrarea sa, Mitologie românească. f) Născut din al nouălea frate
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
aruncă Peste ceafa zeiței Și o sărută până la delir, Invizibil o sărută, Căci nu i-a fost dată Să poarte o așa cruce a bucuriei Pe acest pământ al nimănui. Puternică suia lumina în cel îngropat pe când privirea îi era sfâșiată de aurul Părului sfânt ce se îndepărta Fără să se oprească Sau prea mult oprindu-se, Căici o clipă poate să fie Plină de spaimă frumoasă, Clipă de sărut pietrificat Pe invizibil. 11 decembrie 2006 * De printre flăcări cine cheamă
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
de aurul Părului sfânt ce se îndepărta Fără să se oprească Sau prea mult oprindu-se, Căici o clipă poate să fie Plină de spaimă frumoasă, Clipă de sărut pietrificat Pe invizibil. 11 decembrie 2006 * De printre flăcări cine cheamă sfâșiat De chiar lumina țipătului său? Așa e lovit cel ce învață Cuvintele divine pe de rost. îngenuncheat vestește în sine Tot ceea ce se roagă Peste durere, peste bucurie. E ca un meteorit pe care focul a scris O vindecare neînțeleasă
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
ghicească în palmă sfârșitul lumii, o imploră spășiți să le fluture cele 666 fuste de mătase peste epoleții lor de ață chinezească. Doamne, e primăvară în toi, măceșul răsărit aiurea din crăpăturile de ciment ale balconului de la opt mă mângîie/sfâșie cu spinii lui fragezi, își lasă ADN-ul în arter/venele mele, mă însămânțează de parc-aș fi solul fertil în care Tu însuți îți înfigi rădăcinile devoratoare!
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
mortul de lângă mile o umbră în hățiș cu gâtul negru îmi lipsesc mâinile care m-au botezat gust mort al fricii ai plecat m-au vindecat buruienile strigorii îmi omoară zilele turma de pofte mă istovește, îmi plătesc orele le sfâșii în bucăți capul tău cade greu, am senzația că-i lipsește corpul așa strălucește cuvântul fără contur Un fluier, dar nici un cântec Stau în iarbă și-mi visez visul un cap cu ochi umezi păr ud sângeriu îmi beau ceaiul
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
Cu un creion în mână Și-ncep să scriu pe ape, Pe aripi și pe dune, Iar semnul nu se șterge Căci valurile, plaja, Și stolurile albe Sunt umbre pe hârtie. Corabia ce trece Acum pe fața mării Și-mi sfâșie privirea De doruri, e nălucă, Așa cum e prezentul O undă de fantasme. Ajung pe foaia-ntinsă La strada care suie Spre casa cu grădină, Unde foșnesc castanii, Și intru ca o rază Pe poarta dispărută. Aceleași crengi fac valuri Pe
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
atît de aproape sîntem în carte Am descins din mitologie tu - din istorie cînd zeii erau la apogeu cînd imperiul mustea de glorie în curcubeie nesupravegheate din țări fără hartă stă scara spre vină întind mîinile ca la primii pași Sfîșie iia semințelor să pot fi smulsă din împliniri fără mireasmă! Dacă vraja s-ar risipi în minunea Zodiacului "Imago mundi" a Catedralei din Lausanne să mă lași (împărăteasa Sisi a fost asasinată pe malul Lacului Leman dintr-o confuzie) înger
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
confirmat aprecierile lui Emil Giurgiuca. Cea de-a doua antologie Transilvania în poezia românească este o istorie poetică a Ardealului ca tărâm al suferinței românești, cuprinzând mai cu seamă un patetic și convingător protest liric împotriva Dictatului de la Viena, care sfâșia Transilvania în toamna anului 1940. În fine, Emil Giurgiuca este unul dintre cei mai harnici și mai talentați traducători din literatura maghiară, comparabil cu Ion Chinezu, criticul de la Gând românesc sau cu mai tânărul său coleg de generație Eugen Jebeleanu
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
părăsită de copii. / Orizontul și-a făcut bagajele / Cerul s-a răstignit pe pămînt. / Singurătatea a dovedit / să culeagă stelele" (Lumină insuportabilă). Iscoditoare mereu și pradă îndoielilor fără încetare, ea meditează, realist, în vechi catrene, asupra propriului său destin: "Gînduri sfîșiind curate-nserări. / În noapte dorul de mine mă-ngheață. / Demoni șireți mă visează frumos. / Viziunile lor îmi curg iarăși pe față". Textul este dens, are o tensiune înaltă, fiecare vers este alcătuit dintr-o expresie sugestivă prin sine însăși, care
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]