246 matches
-
anexeze din principatul moldav mai mult de o treime, respectiv jumătatea estică. De la 1813 și până astăzi 2015, vreme de două veacuri, rușii, respectiv bolșevicii, consideră soarta românilor ocupați ca pe o purtare de grijă asupra coloniei rusești. Destinul românilor, sfârtecați, smulși, rupți, deznaționalizați și rusificați a fost și este privat de sfânta unitate și libertate geo-politică-spirituală, împlinind astfel temerarul testament al lui Petru cel Mare: Ori unde vă duceți, vă duceți ca prieteni și rămâneți ca stăpâni. Trădarea turcească de la
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
de oameni care iau totul în derizoriu (<>) și pe ce pun mâna transformă totul în caricatură... În final am înfățișat conjuctura tragică în care are loc această aniversare în lumina crepusculară a sfârșitului de război: o țară învinsă, cu trupul sfârtecat, cu tabla valorilor ei răsturnată, sfărâmată și strivită sub cisma ocupantului străin, dar, mai ales, pândită necontenit la orizonturile roșii de privirile ucigașe ale celor ce ar voi să ne șteargă de pe harta lumii. Încheierea, puțin patetică-recunosc-suna cam așa: „Năvăliți
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
ta prietenie, pe sponci acum lăsată, piezându-te pe tine, iubita-mi, poama acra, mă faci s-o scuip, în fața mea fiind făptura prea versata Dar, iată bucuria-mi e iarăși împăcata cu tine eu fac unul, iar ea-i cea sfârtecata Sonnet 42 William Shakespeare That thou hast her it is not all my grief, And yet it may be said I loved her dearly; That she hath thee is of my wailing chief, A loss în love that touches me
SONET 42 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381395_a_382724]
-
ta prietenie, pe sponci acum lăsată, piezându-te pe tine, iubita-mi, poamă acră, mă faci s-o scuip, în fața mea fiind făptură prea versată Dar, iată bucuria-mi e iarăși împăcată cu tine eu fac unul, iar ea-i cea sfârtecată Sonnet 42 William Shakespeare That thou hast her it is not all my grief, And yet it may be said I loved her dearly; Citește mai mult William Shakespeare(trad. adapt. Mihaela Tălpău)Durerea-mi că pe-a mea iubită
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
viațămă privescîn oglindă complicein fiecare dimineațăea e martorul mutal răstimpului meu,pasagerprin viața.... IV. VOI STA SUB NINSORI..., de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016. Voi sta sub ninsori... Mi- e sufletul fărâma de cer sfârtecat În crâmpeie de vis, abisal, cuminecat În ființă mea, vas sfințit, alăuta vrăjita Care azi, învinsă, tace speriată, smerita. Prizărita în sinele copleșit, cerșetor La picioarele Tale, a indurării. Implor Azi clementa și îngeri protectori Nu pot să accept paharul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Strig după ajutor și mă trezesc transpirat. Mă uit pe fereastră și văd copacii îndoindu-se cuminți sub bătaia vântului, scuturându-și ultimele frunze...Frunzele galbene ca mahmudelele...Ce bine!..A fost doar un coșmar. Copacii se lasă în continuare sfârtecați. Cei cu fierăstraie, camioane, mașini de lux și vile impozante zâmbesc satisfăcuți. Totul este normal! Bine că toți copacii se lasă tăiați! Iar frunzele lor? Frunzele galbene ca mahmudelele...Și mahmudelele? Cine mai are mahmudele? Poate doar colecționarii. Dar ei
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
Pe drumuri străjuite de magnolii! Răspund din ape tunete lugubre Când din neant bolta e fulgerată Aleargă-nebunită către hrube Mulțimea îngrozită, apostată! Se bucură cu spasme templierii Religia de șerpi e-nveninată Fug în cetatea morții ienicerii Ciovârsta din pământ e sfârtecată Revoltele încep să emigreze Hotarele-s simboluri perimate Guvernele încep să aiureze- Prin moartea vor plăti pentru păcate. Virgil Ciucă New York 7 noembrie 2015 Referință Bibliografică: Percepție / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul V, 17 noiembrie
PERCEPŢIE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374901_a_376230]
-
Acasa > Strofe > Timp > DE TOAMNĂ... Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului M-ajunse ruginita tânguire a ramurilor sfârtecate nemilos sub vântul părăsit prea lesne de fiecare anotimp orgolios. Desculță, m-a întâmpinat, plângând, pădurea, iar pașii mei prin lacrimile ei s-au rătăcit, căci au plecat demult, cu zvon de aripi, acele călăuze care vara mi-au uimit
DE TOAMNĂ... de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374924_a_376253]
-
Scrisorile săpate-n trunchiurile nude păstrează amintirea amorului duios ce soarele-l purtase pădurii despletite în mângâierea blândă a vântului sfios. Când ziua își pierdu măsura, citind și ea povestea cu un final misterios, m-ajunse ruginita tânguire a ramurilor sfârtecate nemilos. Referință Bibliografică: DE TOAMNĂ... / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul V, 17 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DE TOAMNĂ... de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374924_a_376253]
-
ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul Umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii. [5] (Poemul 30 din Nirvana, Timișoara, Ed. Mirton, 2014). Sunt neam de cavaleri și de eroi. Prea bine știu: mă trag din Litovoi. Dorm, ca strămoșii mei, pe lănci și scut. Și-o singură
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
mine, ca și cum mi-ar fi cerut voie să le culeagă de jos. După privirea îngrozită a fetei cu bicicleta, căutătura fixă, lacomă, a copilului înfometat!... Alt amănunt pe care nu-l pot uita. Am văzut oameni murind în jurul meu, ciuruiți, sfârtecați, arzând, cu timpul scenele de coșmar mi s-au amestecat în minte. Dar prin tot amalgamul acela de imagini infernale, transpare limpede, ieșind din fundal în primul plan, ca pe un ecran, ochii copilului flămând. Tot ceea ce am făcut amândoi
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
și venetici! Voi, ce ne-ați vândut pământul, Ne-alungați peste hotare, Să nu mai rostiți cuvântul De ROMÂN, că mult ne doare! Ați schimbat legile țării, Chiar și Constituția Căci în ziua deșteptării Vreți să ne-ngropați cu ea. Sfârtecat-ați harta țării, Ordin de globalizare, Nu v-ar apuca în viață Paștele și Postul Mare! Voi ne-nmormântați cu nunta Dup-o lege vinovată, Așa v-a cerut Oculta, Eu vă chem la judecată. Voi, ce ne-ați vândut
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
acolo necesită ajutor, cred eu, fără întrerupere, fiind cazurile cele mai grave... Este un fel de iad! Să auzi numai gemete de durere, să vezi atâtea aparate și... nu te supăra, atâta sânge și altele... Acolo vin oameni loviți rău, sfârtecați, arși și numai Dumnezeu știe cum sunt... - Doamne! Numai acolo să nu ajungi și tu..., Tinu nostru...,săracul...,chiar acolo... Doamne ferește! După un timp, doamna Luiza continuă: - Nu i-am zis nimic de tatăl tău, Dumnezeu să-l ierte! I-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
cea din oglinda “Coloanei Infinitului”- fulger vestitor! - Mda! În osia luminii sale, Poetule, simți început de trăznet?! - Doar în apa Jiului văd imaginea Timpului. Tu lucrezi zboruri?! - Modelez zboruri, nu păsări! Semnele negării Labirintului... - A, în Stâlpul Infinitului. Curbele sufletului, sfârtecat prometeic. - Cu ele traversez Oceanul Cerului! In zbor de zodie - un Pește! - Tu ești deschizător de zodie, dragul meu, Brâncuși. Ce vezi? - Zbor inițiatic în ceafa zilei, ieșind din Labirint! - zise dispărând. ELISABETA IOSIF Februarie, 2012 Referință Bibliografică: DE VORBĂ
DE VORBĂ CU BRÂNCUŞI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346796_a_348125]
-
om cinstit și bun creștin Nu suferea ca să vadă idolii și-al lor festin... Retras în Munte în pustie, în Rugă, Posturi, râvnitor Mărturisea și-n lume Legea CHRISTOSULUI Mântuitor Bătut cu vergi, târât prin cioburi și ars... cu trupul sfârtecat, N-a acceptat jertfe la idoli ; de DOMNUL nu s-a lepădat ! Ucis de sabie, primit-a Cununa Mucenicească Și apără păgubiții, doar prin Pronia Cerească ! Cinstim pe Victorin și Victor(așa cum scrie-n Calendar) În a "unșpea" zi a
SF. MC. MINA ȘI VICTOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376834_a_378163]
-
Și pentru că ai mai pomenit de Dor de Ducă, un dor ce străbătea deseori din versurile mele, am început să sufăr din ce în ce mai mult de un mistuitor dor de casă, de adevărata mea casă, de Ismail, de Dunăre, de Basarabia mea sfârtecată. Așa mi-am adus aminte de acel ,,Pohod na Sibir” al copilăriei mele, de ce a urmat, de suferințele îndurate de ai mei, de marele rapt. Cu gândul la vorbele lui tata, spuse la supărare când întâmpina încăpățânarea calului care nu
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
au văzut au zis că nu vor uita câte zile vor avea. Din fată rămăsese puțin, era aproape în întregime devorată de fiare, care erau circa cinsprezece la număr și au fost siguri că e vorba de ea după hainele sfârtecate împrejur, cizmele ei și ghiozdanul. Au chemat poliția și salvarea dar nu mai era nimic de salvat și abia au reușit să îndepărteze lupii întărâtați, care încă nu terminaseră tot de mâncat. - M-ai terminat cu știrea asta, Costache! Vestea
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
XV. ASCULTA!, de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016. Asculta! Asculta! Auzi cum cântă vântul alături de cocori, când zbaterea îi este zadarnica, pe piscuri și pe creste? Asculta! Mai știi cum cântă marea pe malul sfârtecat, când valul se agață de fire de nisip, cu degete de ceață? Asculta! Când mugurii plesnesc după atâtea geruri, dau viață primăverii, tânjind înfiorați de dorul mângâierii. Asculta! Șoptește rază lunii și cerul se dizolvă, când noaptea se îngâna pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
dizolvă, când noaptea se îngâna pe colțul de lumină, cu ziua cea senina. Citește mai mult Asculta!Asculta!Auzi cum cântă vântulalături de cocori,cănd zbaterea îi estezadarnică, pe piscuri și pe creste? Asculta!Mai știi cum cântă mareape malul sfârtecat,cănd valul se agațăde fire de nisip, cu degete de ceață?Asculta!Când mugurii plesnescdupă atâtea geruri,dau viață primăverii,tânjind înfiorați de dorul mângâierii.Ascultă! Șoptește rază luniiși cerul se dizolvă,cănd noaptea se îngânăpe colțul de lumină, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
corole florilor aromate, ci poate fi și tristă, frustrantă, precum o deziluzie a unei intense trăiri: Acarii se amuză schimbând macazul, trenul,/ Noi cumpărăm bilete pentru iubiri trucate,/ Pe viață corigenți, ne-nchipuim edenul/ Și-apunem în vagoane cu inimi sfârtecate ... În această interminabilă poveste de iubire, femeia ocupă locul primordial. Ei i se închină tot pământul - frumuseții ei, miracolului posibil al vieții, concretizat doar prin ea: Ești un cânt, o armonie, tu femeie, o minune,/ Din petale de crini albi
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ascultă! Ascultă! Auzi cum cânta vântul alături de cocori, când zbaterea îi este zadarnică, pe piscuri și pe creste? Ascultă! Mai știi cum cânta marea pe malul sfârtecat, când valul se agață de fire de nisip, cu degete de ceață? Ascultă! Când mugurii plesnesc după atâtea geruri, dau viață primăverii, tânjind înfiorați de dorul mângâierii. Ascultă! Șoptește raza lunii și cerul se dizolvă, când noaptea se îngână pe
ASCULTĂ! de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375748_a_377077]
-
populație, care reprezintă mai mult de 10% din poporul român, nu poate fi abandonată". Ion Antonescu merge și mai departe: "Priviți harta, Domnule Ministru, acest pumnal înfipt din plin în trupul României. Un popor nu poate trăi cu un trup sfîrtecat, așa cum un om nu poate trăi cu un pumnal în inimă". Apărătorii lui Antonescu și analiștii care, după 1989, militează pentru reabilitarea personajului fac din campania din iunie-iulie 1941 un război aproape sfînt. Ei încearcă să minimalizeze și, în același
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fost ritmat de nopți fără somn și de o lungă perindare de trupuri mutilate. Orele aveau acum rezonanța sălilor mari de clasă de la liceul din Neuilly, transformat în spital. Primul trup de bărbat cunoscut a fost o masă de carne sfârtecată și sângerândă... Iar cerul nocturn al acelor ani s-a umplut pentru totdeauna cu monstruozitatea spălăcită a două zeppeline nemțești printre stalagmitele luminoase ale proiectoarelor. În sfârșit, a existat o zi, acel 14 iulie 1919, în care nenumărate șiruri de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Președinte îndrăgostit! Și să uit de soldatul salvat de iarnă, care își strânsese țeasta zdrobită într-o carapace de gheață, oprind sângele. Să uit că, dacă trăiam, era datorită trenului care se furișa orbecăind printre convoaiele pline de carne omenească sfârtecată, un tren care îi ducea pe Charlotte și pe copiii ei ca să-i ascundă în străfundurile protectoare ale Rusiei... Fraza aceea de propagandă, care mă lăsa altădată indiferent: „Douăzeci de milioane de oameni au murit pentru ca voi să puteți trăi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
întoarsă spre un tărâm mitic, legendar: „Veneam din dulcea poveste a basmului, / ca o mănăstire scufundată într-un iezer, / ca o lacrimă în ochiul din creștet, / Înmulțeam peștii din albiile moarte, / Pâinea din grâul de piatră, / Și sângeram cu inima sfârtecată prin care trecea, / Pe gura vântului, câinele pământului” (Exodul de nouri). Lirismul conjugă interiorizarea ideilor cu apetența pentru sensurile etice și valorizează atât sursele foclorului, cât și modele poetice moderne. Voce înzestrată cu o anume gravitate, S. cartografiază traseele ascunse
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]