117 matches
-
fata lui popa Gostachi Ghiorghițanu, căci avea ciudă pe mama. Era o fimee borcănoasă 16 și foarte răutăcioasa, că am cunoscut-o și eu crescând mai mare. Și 20 de ani a trăit mama ca tata foarte bine. Nu se sfădeau nici de feli și se înțelegeau minunat. Dar oameni din comuna Sasca l-au ales, primar și de atunci tata s-a stricat. Nu mai venea acasă când trebuia. Și când venea făcea huit și s-o bată pe mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ne întâlneam vorbeam unul cu altul, nu eram sfădiți, nici mânioși. Și prin Septembrie m-am dus la Boboești să văd dacă-mi mai place domnișoara Eugenia Vasiliu, că în 1908 când am fost nu mi-a plăcut, că o sfădise măsa, că o lumânare, i-a picurat o bluză manias și deci ea era foarte supărată și nici de feli voioasă. Și într-o sâmbătă am plecat la Boboești singur singurel prin pădure la Boboești. Și l-am găsit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fi ivit cel mai mic conflict. Dar tocmai diversitatea aceasta de aptitudini și de îndeletniciri, eliminând concurența, a menținut unitatea și armonia între membri. Dacă ar fi fost toți poeți, sau toți noveliști, sau toți critici, desigur s-ar fi sfădit și împrăștiet de a doua zi. Frumusețea și trăinicia buchetului "Junimei" literare se datorează tocmai varietăței elementelor din care se compunea. În sânul "Junimei" erau diverse curente care, în loc să fie dușmane, se corectau, se complectau între ele, așa că direcția muncei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
oameni” <endnote id="(259, p. 392)"/>. „Când merge omul În crâșmă, Îngerul nu merge cu dânsul, ci stă pe prag. Atunci Dracul Îl iudește [= Îl amăgește] ca să uite de Înger, că l-a lăsat afară, și-l Îndeamnă să se sfădească, să se bată, să facă cuiva rău, ori să puie gând la alte cele, la păcate” <endnote id="(149, p. 29 ; pentru alte legende populare românești care pun În relație cârciuma, jidanul cârciumar, rabinul, rachiul și Dracul, vezi 259, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe numele tău și te învoiești cu ei, că ei sunt adevărații stăpâni. Ghiță se gândește că nu-i chiar curată propunerea făcută de nevastă-sa dar Marița, care se aștepta la un astfel de răspuns, a purces să-l sfădească, făcându-l mototol, că nu-i bun de nimic în gospodărie și l-a îmbrobodit să facă cum zice ea, că va fi bine pentru toți. Ea gândea că de se vor întocmi actele pe numele lui Ghiță, va putea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și dacă a isprăvit celelalte treburi, „că iaca-i noapte și eu sunt ruptă de oboseală”. Freamătul serii de vară se potoli, sătenii terminaseră treburile pe afară și fiecare se trage în casă să se pregătească de noapte. Marița îl sfădea în continuare pe Ghiță care nu terminase de săpat în grădină legumele și zarzavaturile și la protestul că grădina era invadată de pir, de care se știe cât de greu se scapă, Marița încheie cu de acum prea cunoscutele expresii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce s-a întâmplat. − Nu, Marie, n-am căzut și nici nu mi-a căzut ceva în cap. M-au chisat cu ghioagele nepoții Ion și Gheorghe, feciorii soru-mi, Marița. − Da de ce și cum? Le-ai căutat tu pricină, teai sfădit cu ei? − Cum știi și tu, am plecat de dimineață să cosesc ovăzul ce l-am semănat pe pământul din luncă, cel pe care ni l-a dat tata înainte de moarte, Dumnezeu să-l ierte, că ne-a vrut binele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
4 mânji crescuți fără iepelemamă, duse și ele pe front. Războiul se simțea și în scăderea veniturilor primăriei, mult mai mici decât în anii ’38’39 și chiar față de anul 1940. Din învălmășeala de vânzători și cumpărători ce parcă se sfădeau când își lăudau produsele sau se tocmeau la preț, se auzi o voce bucuroasă: − Tinca! − Aaa, Ileană! Ce faci pe aici? − Ca și tine, soro; am venit la târg cu niște orătănii de găini; − Da’ de ce spui că-s orătănii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trebuiau să-l ia și pe el abia când au coborât din mașină acasă. Se întâmplă câte ceva atât cât să ne amintim că trebuie să se mai întâmple câte ceva. În rest se pictează. Acum e gălăgie. Doisprezece bărbați străini se sfădesc cum să monteze o prelată. Trei femei se sfădesc în camere cum să schimbe cearceafurile. Frunzele se sfădesc cu vântul, dar asta e cea mai plăcută sfadă. Iar noi ne sfădim în gând cu toți cei care ne-au stricat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
au coborât din mașină acasă. Se întâmplă câte ceva atât cât să ne amintim că trebuie să se mai întâmple câte ceva. În rest se pictează. Acum e gălăgie. Doisprezece bărbați străini se sfădesc cum să monteze o prelată. Trei femei se sfădesc în camere cum să schimbe cearceafurile. Frunzele se sfădesc cu vântul, dar asta e cea mai plăcută sfadă. Iar noi ne sfădim în gând cu toți cei care ne-au stricat liniștea. Ca-n jocul de-a vacanța suntem rupți
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cât să ne amintim că trebuie să se mai întâmple câte ceva. În rest se pictează. Acum e gălăgie. Doisprezece bărbați străini se sfădesc cum să monteze o prelată. Trei femei se sfădesc în camere cum să schimbe cearceafurile. Frunzele se sfădesc cu vântul, dar asta e cea mai plăcută sfadă. Iar noi ne sfădim în gând cu toți cei care ne-au stricat liniștea. Ca-n jocul de-a vacanța suntem rupți de restul lumii și nici nu vrem să știm
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
se pictează. Acum e gălăgie. Doisprezece bărbați străini se sfădesc cum să monteze o prelată. Trei femei se sfădesc în camere cum să schimbe cearceafurile. Frunzele se sfădesc cu vântul, dar asta e cea mai plăcută sfadă. Iar noi ne sfădim în gând cu toți cei care ne-au stricat liniștea. Ca-n jocul de-a vacanța suntem rupți de restul lumii și nici nu vrem să știm ce se întâmplă pe acolo. Tot 22 iulie 2002 - Călinești După trei ore
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să fie puse corturile. Între timp s-au perindat o sumedenie de personaje cu walkie talkie în mână cercetând mai mult sau mai puțin discret împrejurimile și casa. În momentul de față 8 oameni muncesc, 20 se sfătuiesc, sau se sfădesc, sau „ședințesc”, vreo 3 stau pe scaunele scoase afară și-și dau cu părerea sau își rod unghiile, restul s-au ascuns, deci chiulesc. Cei doi soți administratori, pentru că tot au o groază de treburi pe cap, au fost chemați
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ciobănescul de Pirinei al lui Joseph și cu toți cei care acolo știau când se muncește, când se bea, când se râde, când se doarme. Eheeei! A început al patrulea cort, deși pe al treilea nu l-au gătat. Se sfădesc care bară, unde să fie pusă, de la vale sau de la deal. Iar cei doi care se odihnesc, s-au întins pe bănci cu burta în jos și se pare că au adormit. Acum ăștilalți critică pălăria unuia. E, cică, pălăria
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
încît gândeai că zboară Pleznind din aripi cu aur suflate. Muzică făceau cu drâmboaie, Zdrîngănind clopoței de cioae... Marșul suna în cornuri mugătoare, Toți lolăindu-se în gura mare. Țiganii blestemă, se milogesc, se jură, se îndeamnă, se vaietă, chiuie, se sfădesc, și astfel plictisitoarele discursuri din epopeea clasică iau forme firești de comedie. Mergerea lui Parpangel la iad și la rai e o îmbinare de vămi ale văzduhului cu priveliști de paese di Cuccagna, povestite țigănește, însă în manieră dantescă. Astfel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cain. Un merit deosebit are Victor I. Popa, romancierul, în piese de farmec dialectal, Mușcata din fereastră, Acord familiar. În ultima nu se petrece aproape nimic. Ilie Bocăneț, funcționar la prefectură, țară-lungă, vorbind în pilde și dorind acord familiar, se sfădește interminabil cu numeroasa-i familie dacă trebuie sau nu să meargă in corpore la cinematograf. În cele din urmă cad de acord ca Bocăneț să citească acasă doar programul filmului. Piese fără răsunet deosebit au dat Al. Kirițescu, Valeriu Mardare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la nuntă și fuge în aceeași noapte. Falsul Păcală cu ușa în spate ajunge în sat și le spune oamenilor numai minciuni gogonate. Judecătorul hotărăște aruncarea mincinosului în râul Olt. Condamnatul este introdus într-un sac legat la gură, sătenii sfădindu-se între ei cu privire la locul de pe mal de unde să-l arunce. Păcălița scapă de la moarte, păcălindu-l să intre în sac pe unul dintre tâlhari, dornic să ajungă primar; tâlharul este aruncat astfel în Olt. Falsul Păcală este prins din
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]