578 matches
-
cu gândul pe-o umbră de vânt. Din cornul de cerb sună speranța, azi o aud doar în vis. Vezi? Balanța se-nclină spre nebunia cea rece, du-mă, Doamne, și mă petrece în raiul promis pentru poeții ce-și sfarmă frunțile de toți pereții. Cea mai mare victorie a torționarului, a călăului este ceea ce citește el în ochii victimei, victimelor - frica, spaima. Așa reacționează și câinii - ei mușcă pe cel care se teme, pentru că transpirația izbucnită din frică are un
TOATĂ LUMEA SUFERĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364483_a_365812]
-
și, în locul lor, se-mping cu greutate alte boloboace pline, ca niște reforme pe cari le reclamă spiritul progresist al timpului și interesele vitale ale societății. Ce veselie! Ce avânt! Ce entuziasm ... A! Sunt sublime momentele când un popor martir sfarmă obedele și cătușele tiraniei și, aruncându-le departe, tare de dreptul său, fără ură, uitând trecutul odios, închină des, dar sincer, pentru sfânta libertate și - te pupă! O!” Se știe că secolul al XIX-lea, marcat prin liberalismul său (uneori
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ȘI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Rugăciune de sâmbătă Este ziua în care-ai sfărmat ale iadului porți dând lumină celor care de veacuri au stat așteptând într-o beznă deplină. Este ziua în care implor ca iubirea Ta sfântă,sublimă, să-și oprească mirabilul zbor și în temnița mea anonimă. Este ziua în care
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362288_a_363617]
-
ce de-nvierea Ta au groază și stau ostașii lângă el de pază ca nu cumva din el să fii răpit. Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat cu smirnă și aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme cu slava-i sfântă iadul blestemat. S-au bucurat strămoșii proslăvind pe cel pe care-L așteptau să vină să-i mângâie cu sfânta lui lumină de viață și-mpăcare strălucind. Și raiul a vibrat triumfător că s-a întors
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362288_a_363617]
-
e timpul! Ca o taină: deși în văzul vieții, în ochi, nimănui. Simți primăvara câmpului lor plin de flori? Ca și când ai fi îndrăgostit de-un câmp de margarete, din rădăcini spre muguri, din cer spre pământ... Ca valurile, timpul se sfarmă dinaintea acelui țărm neștiut. Timp pierdut sau câștigat, alergările noastre sau fugi înspre niciunde? Între două vise ne derulăm, timpul deschide și-nchide porți, uneori prea curând. Mai avem timp să ne privim în ochi? Mai este apa izvoarelor spălată
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
împiedicată în cugetarea mai înaltă. Oamenii se simt tot mai departe unul de altul, legăturile ce sunt siliți să încheie nu mai sunt decât false și trecătoare. La urmă, un popor bine întemeiat, încălzit de iubirea între ai săi, disciplinat(;) sfarmă lesne pe cel care ajunsese lipsit de idei conducătoare, îl robește și-i ia locul în rostul lumii. În maturitatea lor sănătoasă însă, toate popoarele își au ideile conducătoare, cu atât mai dătătoare de izbândă și fericire, cu cât pătrund
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
ea să însămânțeze germenii culturii pentru a înfrânge neantul, dacă între inima și gândul meu se întind deșerturile unei lumi întregi?! Câtă explozie și câtă pudoare cosmică! Ce conștiințe pot scoate întunecimile prezentului pentru a face loc culturii sub țărâna sfărmată de spaime și într-o explozie cosmică să faci acoperișul acestei lumi târâtoare prin retorica culturii. Strigi fără să strigi și mori fără să mori într-o viață fără trezirea din Cunoaștere. Până unde se poate întinde parfumul orbirii? Când
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
va contura noi culmi ale neantului și generațiile viitoare vor fi înțesate de tentaculele tenebre ale aceleiași lumi abisale 26. După ce am adunat atâta izolare îmi este aproape cu neputință să cred că se vor găsi suficienți mizantropi care să sfarme surghiunul ticăloșiei încropită în noi, ce ne-a prins pașii în necuvântare, regăsindu-ne din ce în ce mai mult printre necuvântătoare. Căci distanța dintre înțelepciune și instinct se măsoară cu introspecția rătăcirii. Cum se explică că am nimerit toți într-o junglă? Și
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
vadă ce se va petrece. În capătul străzi apăru bicicleta cu poștașul Vasile, tocmai când Șerban îl atenționă încă o dată pe Ionuț, care era gata, gata să se prăvălească de pe tub, și vroia să se întoarcă în curte. Trebuia să sfarme niște porumb, să ducă la moară. Avea nevoie de mâncare bună pentru cei doi șoldani dacă dorea slănina groasă și cârnați pe măsură, de Crăciun. Dând cu ochii de poștaș, se gândi că poate el îi va aduce vestea ce
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
să nu-mi mai intri tiptil sau brusc în memoria inimii și de acolo să sari mereu ca un trup elastic pe sufletul meu, într-o perpetuuă săritură. propun un joc, umbră geamănă: cel al podului de piatră care se sfarmă apoi, dacă nu-ți va fi prea greu, îl vom reconstrui. vreau să văd cât de repede te miști și tu. de mine știu că nu am stare să lenevesc. tu, cu ochii tăi largi din încercări, cum așterni punctele
UMBRĂ GEAMĂNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363172_a_364501]
-
ei au dușmani de clasă, de școală, La fel și urmașii urmașilor săi, Îți vine să strigi la Dumnezei, Intră un varan, iese un pui, Portretul lui Stalin fixat e în cui. Cânt 2 Călina, calina, Mălina, mălini, Câți ai sfărmat între canini? Outsideri, buldogi de pe Vega mă latră, Ei sunt genialii din era de piatră, Mă simt depășit, sunt poate senil, Dar râd de prostanul trufaș, infantil, În artă, de-i artă, atuul nu-i scris În ani, sex, etnie
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
se abate” (Sonet XI). S-ar putea spune despre aceste sonete că au o notă de senzualitate, promisiuni și sugestii de reflexivitate privite prin oglinda puțin încețoșată a amintirilor: „Albastru vânt înlănțuie imagini, / Un glob de amintiri vrea să îmi sfarme, / Tomnatice priviri mă duc spre karme - / Condamn lumina plânsă în paragini” (Sonet XIII). Un grupaj de 9 rondeluri urmează Sonetelor, în același ton confesiv, rostit sotto voce, limpede, cu versuri în care eufonia și construcția stau pe primul plan. Și
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
Simpatie > ÎN TÂMPLE-MI CURG ANII Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1813 din 18 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tot mai multă sevă toamna asta-mi cere Și mă roade-n suflet, roade în viscere, Darul minții sfarmă, osu-mi patinează, Năruie dorința de-a rămâne trează. Curg prin tâmple anii ce m-afundă-n ceață Și în ruga mută liniștea îngheață. Trece toamna, trece, vine iar Crăciunul, Nu-s copiii-acasă, nu mai e niciunul... Ne desparte-oceanul, vremea ne desparte, Fără
ÎN TÂMPLE-MI CURG ANII de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368552_a_369881]
-
de o viață dura, Cu oameni tâmpi ce-și țin furia în membrane, La fel cum eu și ei pe Dumnezeu conjura. Ei cer o viață-n care fericirea... Moneda calpă-i este prețul , Dar eu, ÎL rog, să-mi sfarme împietrirea, Căldura Lui să îmi topească-nghetul. 22 oct 2012 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: STATUIA / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1499, Anul V, 07 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
STATUIA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367790_a_369119]
-
mine - nchis Și plâng întru-năuntru-mi anii cei pustii Și dacă nu ați fi arat cu-a mea junică Voi filistenilor, n-ați fi aflat taina puterii mele Și-acum, Tu Doamne înc-odată mă ridică Coloanele ‘nșelării să le sfarm întru putere Dalilele priviri m-au dus spre moarte Oh! ce-am crezut aceea m-a legat Sub cerul alb de stele simt o adiere ce-o să-mi poarte Pe plete, rugăciunea ce cu lacrimi am udat. Referință Bibliografică: Samson
SAMSON ŞI DALILA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366800_a_368129]
-
eu întreb în fraze, ea răspunde versificat - invers artista ar putea foarte bine, eu deloc... nu scriu versuri căci nu știu a meșteri cuvinte scurte. La o întâlnire cu Maria Șalaru tăcerea se izbește ca valul de stâncă și se sfarmă. Plina de mistere tăcere poate fi a înțeleptului, a vicleanului, dar și, goală de știință, a săracului cu duhul. De față cu Maria Șalaru tăcerea nu coexistă cu a doua stare de fapt, ci cu meditația, dar domină plăcerea de
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
nerușinare și fără de limite, își apără acoliții chiar dacă sunt lichele sau infractori dovediți, improvizează cu ușurință pentru a amăgi pe cei care înțeleg situația reală, manipulează prin bani și alte favoruri funcționărimea, pensionarii și alte categorii anchilozate mental, innoadă și sfarmă alianțe în funcție de interesul personal și fără nicio ezitare sau respect față de logică și morală. Pe de altă parte, baronii locali, în cel mai bun caz sunt preocupați să țină sub control electoratul din propria feuda. Interesul general, al României, nu
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
cu ochi de pești, / cu ochi de șerpi, de câini. Ninge izbind în ziduri până devin nefirești, / [...] / Ninge. Pupile rotunde, drepte, piezișe, / patrate, triunghiulare, / înghețând în țurțuri fără culoare, / atârnând de jgheaburi, de acoperișe... / [...] / Ochi mari. Din ce în ce mai mari, până se sfarmă. Ochi cu pupile negre lățindu-se-ntr-una, / cât fereastra-n care bate luna, / ochi cât zidul. Ninge. Ochi cât turla. Ochi de iarnă. («Ninge cu ochi» - SOs, 93 sq.) -, să se înfățișeze un înger cu o carte în mâini: Trecea un înger
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
durere pare acuma suptă Pe fruntea ta senină se sprijină pămîntul Auzi cum se-ndîrjesc și stelele și vîntul Vrînd parcă să ne-nchidă în raiul lor ceresc Hai, sfîșie-mi cămașa și caută-mi o armă Iubirea mea se-ntoarce-n-potrivă-mi și mă sfarmă De-aceea, minunato, candoarea ți-o cerșesc. Referință Bibliografică: În visul meu etern de păpădie / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
cu redarea în voce. Interpretă fiind, relevanța glasului ei nu este orientată în tentația culegerii aplauzelor ca desăvârșitoare a actului artistic, deoarece nu cântă din întâmplare ci pe seama unor ani de învățare, exercițiu, acumulare de experiență...! Viața sufletească sumbră se sfarmă ca valul de țărm, la întâlnirea oglinzilor inimii și timpanelor spirituale ale publicului spectator și telespectatorilor, cu interpreta de operă și jazz, precum și profesoara de canto, Ozana Barabancea. Pe lângă că este protagonistă e show-lui de televiziune „Te cunosc de undeva
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
are biruințe și înfrângeri, doruri și dureri, și-o îndârjită luptă pentru existență ce stă ascunsă sub coaja sa de o liniște apararentă. Asemăn arborii cu semenii mei care prin cuvinte uneori nasc și dezbină, zidesc și dărâmă, învie ori sfarmă, cântă și descântă, ard și clocotesc. Menirea lor este aceiași; să spună ceva, să deschidă ori să închidă, să spulbere ori să întemeieze. Dar cine poate să îmblânzească pe cele aprige ? Arborele îți dă mângâiere la umbra sa când dai
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
zi se vor umplea de rouă și de roade doar de strâns. Munții lui Israel, munți de fericire și ’nălțare, lupte și izbânzi Moștenirea celor care-n luptă și-ncercare au fost blânzi... Domnul vine, pașii Lui se-aud cum sfarmă pietrele-arzând Fericit va fi poporul ce veghează și trăiește așteptând. ÎNĂLȚIMILE GOLAN Când brandul de țară ți-e lenea și ura Și spirit războinic îți umple desaga; Și desagele-s multe de umple trăsura... Se gată - bag seama - cu gluma
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
de milioane de indieni de origine română, pe care îi voi aduce eu personal în România, ca să nu ne mai țăcănească de 23 de ani cu țancuri* la cap alde G.Soros & comp. cu evreii lui unguri și să-mi sfarme și să-mi ia poporul meu român”. 2. “Dacă nu începem în zece zile negocierile pentru ca România să devină al 51-lea stat al SUA, îmi fac calendarul politic cu India pentru următorii 50 de ani. Rog pe mister prezident
SCRISOAREA NR.71. ROMÂNIA ÎNTRE SINUCIDERE ŞI ADEVĂR. TURNUL DE VEGHE AL ROMÂNIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349105_a_350434]
-
DEPARTE EȘTI DE MINE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1285 din 08 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Departe ești de mine în vremuri fără vremi Și-n locuri neumblate de unde-n vis mă chemi, Unde vechi lumi se sfarmă și alte lumi încep, Dar nu fără de tine, altminteri nu concep... Departe ești de mine și, totuși, ești aici, Himerică, suavă, cu pași ușori și mici, Pe cât ești de prezentă, pe-atât de-absentă ești Când virtual te-apropii, dar
DEPARTE EŞTI DE MINE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349177_a_350506]
-
de hârțâitul sfredelului și invazia prafului din pereții perforați, dale sparte cu violență ca zilele în care trăim, toate mă balansau între dureroase amintiri care, nici în acele momente nu refuzau să-mi țină companie. Se sfărâma peretele, cum se sfarmă o viață, o căsnicie, o prietenie lăsând în urmă nourii de praf, contururi confuze pe când gândurile mele orbecăiau printre cețuri peste care s-a așternut timpul bruind situații, scormonind în trecutul în care s-a cuibărit durerea, aceea care nu
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]