333 matches
-
Când m-am întors la sculele mele, ce să vezi?! Un alt „pescar”, ceva mai bătrân decât mine - așa la vreo 70 de ani, înalt și gras, cu părul bogat, alb ca neaua, și cu o față zâmbitoare, de bunic sfătos - își pregătea sculele, lângă locul meu de prins pește. Da ce scule avea? Mamă-mamă! Undițe mufate, telescopice, cu mulinete noi și gută colorată (franțuzească), plute din dopuri lăcuite și pene frumos colorate, o grămadă de cârlige galbene (de aur, gândeam
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu by http://uzp.org.ro/amintiri-de-neuitat-colegul-meu-de-pescuit-asa-l-am-cunoscut-eu-pe-mihail-sadoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
SPRE CER, ORI COLIVIE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Scară spre cer, ori colivie ... Azi, Dumnezeu m-a luat la judecată. Nu ca un jude, ci doar ca un sfătos Intim amic, cu glas afectuos, M-a întrebat de dragostea furată. - De unde știi? L-am întrebat. Uimire Mi se citea pe chip, păream pierit. - Eh! Eu te văd, tu, suflet chinuit, Uitat-ai că-s, la toate, devenire? Am bâiguit
SCARĂ SPRE CER, ORI COLIVIE … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1493277531.html [Corola-blog/BlogPost/377660_a_378989]
-
lor și îmbrăcându-le în haină fanteziei cuceritoare. Te farmecă de la primele pagini și nu mai poți lăsa cartea din mână până n-o termini. Printre rânduri, parcă te privește interesantă figură a copilului-autor care îți vorbește că un adânc sfătos și pentru care nimic nu poate fi mai minunat pe lume decât frumusețea sufletească. Te cuceresc și te surprind subiectele foarte variate în care cântă seva de viață, de prospețime, de frumusețe și inocentă, povești țesute din croiala tuturor existentelor
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ziarul_de_vrancea_george_nicolae_stroi_mihai_marin_1338573146.html [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
lor și imbracandu-le în haină fanteziei cuceritoare. Te farmecă de la primele pagini și nu mai poți lăsa cartea din mână până n-o termini. Printre rânduri, parcă te privește frumoasă figură a copilului-autor care îți vorbește că un adânc sfătos pentru care nimic nu poate fi mai frumos pe lume decât frumusețea sufletească . Te cuceresc și te surprind subiectele foarte variate în care cântă seva de viață, de prospețime, de frumusețe și inocentă, povești țesute din croiala tuturor existentelor cu
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ziarul_de_vrancea_george_nicolae_stroi_mihai_marin_1338573146.html [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
Să vedem Ce marfă au și se opresc din treabă Grupându-se ca un stradal edem. Oare ce vinde? Oare ne ajunge La toți de-aici? Să nu vândă en-gros! - Au inimă, au inimă în sânge Clamează unul dintre ei, sfătos. Cred că mai au! Se-mbărbătează unii ... Stau și un ceas, sau două de-i nevoie! Se-mping, se îmbrâncesc ca bieți nebunii Încarcerați în griji de bunăvoie. Și-apoi, deodată ... - Ce se-ntâmplă, oare? Întreabă unul: - De ce pleacă lumea
TARABE PENTRU SUFLET de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1415958092.html [Corola-blog/BlogPost/376827_a_378156]
-
de a mă satisface așa cum mă obișnuise și cum știa că-mi place. Ultimele cuvinte le rostise grăbită, cu durere și cu destulă jenă, deși între ele două nu au fost niciodată subiecte de ascuns. Sesizând, Gabi a intervenit imediat, sfătoasă și directă: - Dar nu-l mai plictisi și tu cu aceeași poziție, cu aceleași reguli...Vino cu schimbări, ia inițiativa, iubito! Încalecă-l, mușcă-l, freacă-l cum știi că-i place! - A, nu, nu despre asta e vorba. Schimbări
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_5_.html [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
El roagă să fie lăsat înăuntru ca s-o caute, că va plăti bine. In acest moment scoate sticla cu țuică împodobită frumos și o schimbă cu cea a grăitorului miresei, împodobită la fel. Fiecare încearcă să fie cât mai sfătos și mai spiritual. La dialog mai pot participa și alți bărbați din alai. In cele din urmă se înțeleg, lăsându-i să intre, dar și de data aceasta li se aduce o moimă, ca la „cuscrit”. Acum însă nuntașii mirelui
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
die Literatur des Auslandes". În 1879, editura sa a imprimat o colecție de basme culte ce reprezentau prelucrări în limbaj autohton ale unor mituri ale folclorului universal și ale unor fragmente din mitologia greacă, reunite în volumul "Din poveștile unchiului sfătos, basme păgânești". Acest volum a apărut prin influența lui Alexandru Odobescu, care a scris și prefața. În 1882, la îndemnul lui Vasile Alecsandri, Petre Ispirescu reunește toate basmele și legendele într-o culegere completă: "Legendele sau basmele românilor". Alecsandri îi
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
unul reconfortant: îmi dă prilejul să prețuiesc tot mai mult un spirit ales și un caracter franc. În copilărie a sburdat sub soarele generos și la umbra butucilor de la Nicorești. Seva bogată a regiunii trăiește în el. În calmul lui sfătos, în humorul și în iubirea lui de libertate, văd însușiri patentate ale răzeșilor moldoveni. Ca o bună parte din burghezia noastră, se trage și el dintr-o veche familie de preoți. Și dacă azi formele religiei îl lasă rece, în
Nicolae Corodeanu () [Corola-website/Science/309774_a_311103]
-
dar fonetic de a sugera faptele prin foșnitura și aroma graiului. [...] Vorbirea cronicarului e dulce și cruntă, cuminte și plină de ascunzișuri ironice..." "„Dacă stăm bine să ne gândim, tonul literaturii române e dat de pe acum. Cronicarul (Grigore Ureche) e sfătos și ține să facă «nacazanie, adecă învățătură» către cititor, spre luare-aminte, vorbește în pilde și proverbe, are un limbaj pitoresc și bănuim că numai împrejurarea că a fost nevoit - făcând începătura să scrie despre fapte la care nu a fost
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
de altfel că Ivan Turbincă nu este decât un țăran din Moldova. Limbajul popular pitoresc este folosit nu doar de oamenii simpli, ci și de personajele fantastice ale poveștii. Spre exemplu, chiar și Dumnezeu se adresează oamenilor ca un bătrân sfătos și hâtru din Humulești: "„Ei, Ivane, destul de-acum; ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul. De milostiv, milostiv ești; de bun la inimă, bun ai fost, nu-i vorbă. Dar, de la o vreme încoace, cam de pe când
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
am avut cel puțin trei spirite acide: unul a fost Cornel Regman, altul a fost Ion D. Sârbu și altul Radu Stanca. Fiecare, în măsuri diferite, având fiecare măsura lui și având fiecare, ca să zic așa, acidulația lui. Regman, bonom, sfătos, ironic, tot timpul batjocoritor; Sârbu, dotat cu o ironie și cu un sarcasm nemaipomenite, de o anumită cruzime, care nu ierta nimic; iar Stanca, absolut plutind în sfere foarte înalte, vesel întotdeauna, extrem de spiritual, întotdeauna cu o vastă problematică de
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
și alte poeme" (1959) în care «nu mai găsim nici retorica whitmaniană din primele poeme, nici lirismul sentimental din "Cântice"»; «versul se clasicizează, anecdota și morala pătrund în poem»; «ereticul Miron Radu Paraschivescu străbate și el, fără revoltă, deșerturile literaturii sfătoase, „înaripate“ (cum o numește critica momentului), scriind, pe teme curente, poeme didactice și reflexive, fără originalitate» (SSra, I 24), după cum certifică Eugen Simion. Dar printre textele ce se constituie în tributul dat și de Miron Radu Paraschivescu proletcultismului - "Cântarea României
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
ca sprijin pentru colegii poeți, doar afirmarea existenței acestora, prin plachetele de versuri deja publicate și o generală apreciere de valoare din categoria „deosebit de înzestrați” (...). Intervenția lui Demostene Botez este o lecție de poezie venită din partea unui poet bătrîn și sfătos, o lecție care, citită printre rînduri, indică exact ce face și ce nu trebuie să mai facă poezia tînără (...). Mai tînăr decît Demostene Botez, Dan Deșliu, poet afirmat într-o perioadă anterioară, în care libertățile tinerilor poeți de azi nu
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5443_a_6768]
-
prin același ritual și sfârșeau prin a ne repovesti, cu-aplomb și candoare, propriile noastre bazaconii. Așa se perpetua specia. Și tot așa ne pricopsiserăm cu câteva zeci de pensionari conștiincioși, fascinați de cursurile deschise: genul de bunici educați și sfătoși, oricând pregătiți să-ți recite din Coșbuc. Oamenii se întorceau în facultate și după 20-30 de ani de la absolvire, convinși că fac ce trebuie. Pe unii îi mai găseai prin bibliotecă, uitaseră să copieze ceva. Biblioteca arăta ca o catacombă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am avut rezervată pe vremuri o consultație." ― Mă întorc în zece minute ― zise Prescott. Gosseyn îi replică, fără să se arate în vreun fel supărat: ― Ba n-ai să revii de nicăieri în zece minute. Apoi reluă cu un ton sfătos: ― Suntem amândoi în aceeași barcă și ne păzim unul pe celălalt. Eu am să intru în magazin după tine și, în timp ce tu cumperi planul, eu voi căuta adresa. Casa dr. Kair se întrezărea vag alburie, în lumina palidă răspâdită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
cam când știa el că trebuie să fie pauză. Bătea cumva sfios În ușa cancelariei și intra, cu coșul În brațe. Cucoanele navetiste săreau pe el ca viespile. El le domolea avântul și le Împărțea marfa, cumpănit ca un țăran sfătos: pentru doamna Cati, pentru domnișoara Tița, pentru doamna Lizi, Marcelica, Lili, drăcica și lăcica - cum le-o fi chemat pe fiecare. După care, parcă umil, ca și cum le-ar fi dat de pomană, aproape că cerșea rușinat: „Dacă ați putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tineri sau copii, vorbea tare și apăsat și nimeni nu-l contrazicea. Dacă îl întrebai ceva despre anii petrecuți prin pușcăriile comuniste ofta ușor,se întuneca și schimba vorba. Era o combinație între Dumitru lu Nae și Cocoșilă,un om sfătos care știa să te și asculte și care te putea întrerupe brusc,să te facă prost și să te corecteze dacă vedea că spui aiureli. Copil al satului fiind, născut în plină epocă a socialismului, nu cunoșteam altă lume și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
provine dintr-un anumit mod de a tăia, cu grație, firul în patru, dintr-un exces analitic aparent gratuit și dintr-o calofilie cu pecete personală. Atuurile prozatorului, îndemânatic exploatate, sunt adresarea plină de amenitate, recursul la tonul blând și sfătos, opțiunea pentru registrul stilistic al colocvialității îngrijite, propriu conversației prietenești. Instituind o inocentă „complicitate” cu cititorul, glasul auctorial îl supune pe acesta unei incantații nostalgice, clădită prin „vorba măiestrită”, de o calofilie neconvențională și deloc găunoasă, fiind țesută cu idei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
G. Pannu, V. Pogor, Bel diceanu și s-a stins în mai 1933, când avea 87 de ani. Prin redacții, Gorovei trecea rar. Își trimitea articolele cu poșta. Nu era un stilisit, dar cucerea prin simplitate și firesc. Scria cald , sfătos -moldovenește. Prețuia exactitatea. M am reîntâlnit — după câți ani ! — cu azurul p riviri i lui conuʹ Artur atunci când Ștefan Gorovei, nepot ul său, a venit în studenție la Iași și m a vizitat la redacție. A descins la Iași să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sau povești populare, I-II, București, 1873-1874; ed. 2, București, 1879; Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed. îngr. și pref. D. Ciurezu, București, 1939; Din poveștile unchiașului sfătos. Basme păgânești, I, pref. A.I. Odobescu, București, 1879; Pilde și ghicitori, București, 1880; Legende sau basmele românilor, pref. V.Alecsandri, 1882; ed. pref. B. Delavrancea, București, 1907; ed. București, 1915; ed. pref. E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Iorgu Iordan, București, 1968; ed. pref. Nicolae Constantinescu, București, 1989; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1997; Basme, snoave și glume, Craiova, 1883; Jucării și jocuri de copii, Sibiu, 1885; Din poveștile unchiașului sfătos. Despre pomul Crăciunului, București, 1886; Povești morale, București, 1886; Opere complete, I, București, 1901; Poveștile unchiașului sfătos, pref. St. O. Iosif, București, 1907; Istoria lui Ștefan cel Mare și Bun, București, [1908]; ed. București, [1921]; La Roșiorii de Vede, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1997; Basme, snoave și glume, Craiova, 1883; Jucării și jocuri de copii, Sibiu, 1885; Din poveștile unchiașului sfătos. Despre pomul Crăciunului, București, 1886; Povești morale, București, 1886; Opere complete, I, București, 1901; Poveștile unchiașului sfătos, pref. St. O. Iosif, București, 1907; Istoria lui Ștefan cel Mare și Bun, București, [1908]; ed. București, [1921]; La Roșiorii de Vede, București, [1924]; Povești despre Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1936; Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Vasile Alecsandri, adusă de el la Mircești de pe moșia Miclăușeni. Elena Onciu este o bătrânică simpatică, o septagenară, cu pronunțate urme de frumuseță, vioaie, ageră, cu ochi luminoși și iscoditori. Toată făptura ei are ceva monahal, căci prin vorba ei sfătoasă și chiar prin portul ei în haine de ciac, ar putea fi luată drept o măicuță trăită prin chiliile mănăstirilor din Moldova. De aproape patru decenii este menajeră în familia Culianu, așa cum mai înainte, în tinereță, fusese în casa bardului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
viață, după o lungă perioadă de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]