239 matches
-
patul de moarte fiecărui fiu câte o bucată dintr-un asemenea vers drept moștenire (cum e cu Biblia sau cu ancora), ori fiicei câte un vers ca dotă. - Ce versuri sunt astea care valorează cât aurul? - intră și Liza în sfadă, versurile albe ale lui Shakespeare pe care el nu le-a publicat? - Nu-i nici asta. Versurile astea sunt cu mult mai vechi. Se transmit ca poeziile populare din gură-n gură. - în ce limbă sunt aceste versuri? - întreb eu
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
nu le datorească o compensație, o asigurare in contra urmărilor serviciului militar, în contra urmărilor sociale ale războiului. Precum vedem lupta e între vederi foarte deosebite și cu toate acestea e o luptă pentru a determina voința statului, nu însă o sfadă pentru împărțirea bugetului și funcțiunilor. Înrădăcinată în înclinări, în instincte, ea se poartă fără cruțare și dintr-o parte și dintr-alta, păstrând cu toate acestea înaltul caracter moral al unei lupte pentru idealuri politice și sociale. Când comparăm aceste
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
judece și nici să nu ia gloabă de la ei, nici pentru faptă mare și nici pentru faptă mică și nici pentru omor și nici pentru răpire de fată”. Aceleași scutiri se acordau și satului Coțmani cu cătunele sale. “Numai pentru sfada în târg și pentru furtul care s-ar dovedi de față în târg” să îi judece vornicii de târg pe oamenii din Rădăuți. Locuitorii celor două sate erau scutiți de muncile la cetate, la mori sau la curțile domnești, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două tunuri și li au succes a angaja în ajutorul lor mai multe triburi de albanezi și anume triburile Cuci, Grasova, Zatrebaț și Biersovo. - Prizonierul Osman Pașa se primbă liber prin Cetinie, vizitează adesea pe princesa Muntenegrului și au avut sfadă c-un general rusesc, anume Paciutin, care petrece în acel oraș. Osman a fost prins îmbărbătînd la luptă o baterie turcească ai cărei ofițeri căzuse. Soldații n-au voit să asculte, or fi rupt-o la fugă și un muntenegrean
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
era departe își turna apă pre dânșii unii altora. Aceasta acum și la unii din creștini vedem făcîndu-se, adecă a doua zi după Paști, numindu-se trasul în vale, dintru care "tras în vale" prin îndemînarea diavolului se fac multe sfezi, gâlcevi și bătăi. 4) Alții avea alt Dumnezeu, ce-i zicea Caleada, carii ei, adunîndu-se la praznicele și "zborurile " lor cele idolești, cânta lăudând pre acel Coleada, pomenindu-i de multe ori numele. Și aceasta o vedem că se ține
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe celălalt cu un ciocan, zicea polițistul; a mai spus că femeia era o nenorocită și o ticăloasă și că nu-i păsa câtuși de puțin pentru cine punea fundul la bătaie, căci nemernica era cea mai mare pricină de sfadă în comunitatea lor de surdo-muți chiar dacă avea aspect de profesoară. Asta îi spunea polițistul sergentului. Părerea mea e că amărâtul ăsta a crezut că e logodit cu ea și după aia a prins-o cu păcăliciul ăstălalt, a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mai pișcă, cine șade coada-i cade. (39) Bine faci, bine găsești. (39) Bine faci, rău găsești. (40) Fapta bună repede se uită. (40) Cine face-o faptă bună nu moare de tot. (41) Călcarea pe coadă se lasă cu sfadă. (41) Mai bine înghit și tac, decât ceartă pentru-un fleac. (42) Graba strică treaba. (42) Bate fierul cât e cald. (43) Sângele apă nu se face. (43) Frate, frate, dar brânza e pe bani. (44) Cu prietenii nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
orice nimicuri; înălțate spre mijlocul frunții - cruzime, apucături șirete; Sprâncene scurte, stufoase - memorie excelentă, dar hotărâri întârziate și fapte ptipite. - Dacă ți se zbate sprânceana dreaptă - vei primi o veste bună. - Dacă ți se zbate cea stângă - vei avea o sfadă cu cineva. - Pot deochia cei cu sprâncene îmbinate credință aflată în folclorul român și străin. O găsim la germani, la sașii din Transilvania, la unguri, bulgari, greci. La vechii indieni, cei cu sprâncenele îmbinate erau socotiți că pot fi buni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
participa la o înfruntare Pielea capului - vei fi lăudat la șefi Gâtul - cu toate că nu vei avea rang înalt, mulți ți se vor supune Sprânceana dreaptă - poftă mare de mâncare; veste bună Sprânceana stângă - după călătorie primejdioasă, te vei întoarce teafăr; sfadă cu cineva Pleoapa dreaptă - semn de veselie, însă atenție la anturaj Pleoapa stângă - după o vorbă necugetată, supărare mare Globul ocular drept - dorința și se va împlini Globul ocular stâng - o persoană apropiată îți va provoca un necaz, dar tu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
l făcuse și să le dea troienilor puterea de a birui, pentru ca aheii să înțeleagă ce înseamnă să-l fi umilit pe fiul ei și ce înseamnă lipsa lui de pe câmpul de luptă. După oarecare șovăială (se temea de o sfadă cu Hera), Zeus îi primește ruga, înclinându-și capul în semn de fermă hotărâre. Iar după ce Ahile află de la Antiloh că Patrocles e mort, scoate un strigăt cumplit, pe care îl aude Tetis în adâncul mării și dă glas tânguirii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Arghezi) „Urechea lui închisă pentru graiuri” (T. Arghezi) • de număr: „O, vino, fluture, te lasă Pe brațu-mi ostenit.” (T. Arghezi) „Și osteniți oameni cu coasa-n spinare Vin de la câmp...” (M. Eminescu) • de caz: „Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă.” (M. Eminescu) „...Privirea fixă și profundă și-o aținti asupra cărții deschise înaintea lui Dan.” (M. Eminescu), • de intensitate: „O, de n-ai fi mai înrudit cu moartea decât cu viața” (L. Blaga) Opoziția afirmativ-negativ o realizează cu mijloace specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
distinge de complementul indirect pe baza articulării unui substantiv din enunț care își manifestă astfel în planul expresiei poziția sa de regent al pronumelui. În enunțul: „Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă/ Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă.” (M. Eminescu, I, 92), pronumele mi (și-nlănțuindu-mi) funcționează ca atribut pentru substantivul-regent gâtul, articulat cu articol hotărât iar pronumele îmi (întindeai) este complement indirect pentru verbul regent întindeai, determinat în același timp de complementul direct o gură. Funcționarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de-aur roș”) recheamă prin visarea argintului „sufletul” vizionar al poetului și gloria antumă a „Egipetului”. „Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul viseaza toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche Din a valurilor sfadă prorociri se aridic.” Egipetul întrunește în cele din urmă formele metamorfice ale argintului, devenit nisip (pământ), piramidă, râu, cântec. Florile „sclipesc” „ca argintul de ninsoare”, zidire uriașă, Memphis, pare învelit „cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
își extindă proprietatea atât de mult încât să lipsească alți oameni de la cele necesare supraviețuirii, căci Dumnezeu a dat lumea "spre folosință celor harnici și raționali (...) și nu a dat-o închipuirii și zgârceniei celor certați și mereu puși pe sfadă"25. Fără a fi muncit, pământul nu are nici o valoare, întrucât munca este cea care dă valoare lucrurilor. Este de remarcat faptul că, înaintea lui Adam Smith, Locke este primul gânditor care vorbește despre principiul valorii-muncă; ca și Smith, el
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de păsări Și împlinită fu voia lui Zeus, de cînd Agamemnon, Craiul născut din Atre, și dumnezeiescul Ahile S-au dezbinat după ceartă ce fuse-ntre dînșii iscată ... Care fu Zeul ce-i puse pe ei să s-apuce de sfadă? Fiul lui Zeus și-al Letei, Apolon. În ciuda-i pe craiul Molimă grea răspîndise și oastea-i pornise să piară, Pentru ce Atrid cutezase pe ... Hrises să-nfrunte, Cînd cuviosul veni la corăbii, în tabăr-ahee, Ca să-și răscumpere fata cu-
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lui Ahile. Ulterior, ni se povestește despre amarurile aheilor, care se trag de aici. Apoi este amintită cearta dintre Ahile și Agamemnon, care, fiind cauza directă a mîniei lui Ahile, trebuia să o preceadă. Molima este, la rîndul ei, cauza sfadei, iar înfruntarea lui Hrises a fost cauza molimei. Vom nota cele cinci unități prezentate cu A, B, C, D, E, în ordinea prezentării lor în text. Din punct de vedere cronologic, ordinea lor este 4, 5, 3, 2, 1, astfel
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
orice nimicuri; înălțate spre mijlocul frunții - cruzime, apucături șirete; Sprâncene scurte, stufoase - memorie excelentă, dar hotărâri întârziate și fapte ptipite. - Dacă ți se zbate sprânceana dreaptă - vei primi o veste bună. - Dacă ți se zbate cea stângă - vei avea o sfadă cu cineva. - Pot deochia cei cu sprâncene îmbinate credință aflată în folclorul român și străin. O găsim la germani, la sașii din Transilvania, la unguri, bulgari, greci. La vechii indieni, cei cu sprâncenele îmbinate erau socotiți că pot fi buni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
participa la o înfruntare Pielea capului - vei fi lăudat la șefi Gâtul - cu toate că nu vei avea rang înalt, mulți ți se vor supune Sprânceana dreaptă - poftă mare de mâncare; veste bună Sprânceana stângă - după călătorie primejdioasă, te vei întoarce teafăr; sfadă cu cineva Pleoapa dreaptă - semn de veselie, însă atenție la anturaj Pleoapa stângă - după o vorbă necugetată, supărare mare Globul ocular drept - dorința și se va împlini Globul ocular stâng - o persoană apropiată îți va provoca un necaz, dar tu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
l făcuse și să le dea troienilor puterea de a birui, pentru ca aheii să înțeleagă ce înseamnă să-l fi umilit pe fiul ei și ce înseamnă lipsa lui de pe câmpul de luptă. După oarecare șovăială (se temea de o sfadă cu Hera), Zeus îi primește ruga, înclinându-și capul în semn de fermă hotărâre. Iar după ce Ahile află de la Antiloh că Patrocles e mort, scoate un strigăt cumplit, pe care îl aude Tetis în adâncul mării și dă glas tânguirii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
11 ofițeri, iar în Japonia s-au operat 20 de arestări pentru duel în... 2005! De cele mai multe ori, pricina a fost aceeași: onoarea Dulcineii. În poezia "Duelul", Topârceanu pune să se bată crâncen doi cocoși, " Dar n-au motiv de sfadă / Căci nu se știe a cui e vina / Misteru-nvăluie pricina / Deci: căutați găina!" Duelul de la Iași, evocat și-n cartea "Trăitori sau trecători prin Târgu' Iașului", este, de departe, unic prin toate cele ca-ntr-o joacă de-a râsul-plânsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu este vinovat doar pentru că, in illo tempore, a inventat băutura alcoolică, ci și pentru faptul că omul o consumă zilnic, până În ziua de azi. Conform credințelor populare, Dracul este cel care „Îl trimite [pe om] la crâșmă, să facă sfadă Între oameni” <endnote id="(259, p. 392)"/>. „Când merge omul În crâșmă, Îngerul nu merge cu dânsul, ci stă pe prag. Atunci Dracul Îl iudește [= Îl amăgește] ca să uite de Înger, că l-a lăsat afară, și-l Îndeamnă să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prea era În regulă ce făcusem, părințelul nu socoti de prisos să-mi spună că la cheful de muncă pe care-l am, ar trebui să-mi caut de lucru prin hale. Erau amândoi mai Înfierbântați și mai puși pe sfadă decât Îi găsisem de dimineață. Mai luaseră desigur ceva pe drum, peste romul ăla de la prima oră. Văru’ Laur parcă se străduia să-i fie pe plac lui Andrei pleoștindu-se afectat și spunându-mi că doar n-oi fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
văzut pe Laur ghemuit În patul de la geam. Dormea dus, sforăia și horcăia, venise probabil la puțin timp după ce luasem de aici ultima jumătate de rom În urmă cu o oră și ceva. Se strecurase prin Întuneric și prin toată sfada noastră din curte cu șoferii. Stinsese lumina fără să-și facă probleme că ne-ar putea atrage atenția, iar noi nu observasem În tot balamucul ăla cu sacii de ciment. Pândise și ascultase, desigur, luase aminte la tot ce puneam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ei și cu ce-i dă omul, așa că să ne vedem de treabă și să nu mai umblăm cu vorbe de-astea. N-aveam În definitiv altceva de făcut decât să umblăm cu vorbe, iar după cum asista Hansi la toată sfada noastră, singura noastră șansă era s-o ținem așa până la ziuă, fără să-l scăpăm din ochi. Numai de nu ne-ar lua somnul. Dacă nu cumva tocmai asta așteaptă călăul ăsta de om ca s-o șteargă. Fuma țigară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la sfârșitul călătoriei sale "descoperă că ultimul mister al căutării sale, "Deus absconditus" sau monstrul, este el însuși". Tulburătoare este imaginea acestei contemplări a regelui Tlà: "oglinda singură se-ncreți ca suprafața unui lac", "glasuri se certau în fundul ei cu sfada valurilor... chiot și plâns, țârâit, urlet" din care se ridică peste tot râsul necruțător, de care se vor teme călugării lui Umberto Eco: "Voi, o umbră ce mi-a plăcut a zugrăvi în aer...". Oglinzile lui Borges sunt o continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]