7,611 matches
-
uleiuri vegetale (de rapiță, floarea-soarelui sau alte culturi), care pot servi ca înlocuitor, total sau parțial, al motorinei la motoarele Diesel de tractoare, cu modificări neesențiale ale acestora; - etanolul, produs din amidon sau substanțe zaharoase conținute de topinambur, sorg zaharat, sfeclă de zahăr ș.a., sau din celuloză; - metanolul (alcool metilic), produs din celuloză (paie, deșeuri lemnoase etc), poate înlocui benzina în diferite proporții sau în totalitate; - metanul sau biogazul, produs din alge, gunoi de grajd, nămoluri de la stațiile de epurare; - hidrogenul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
păioase, porumb sau bumbac. Această suprafață “călcată” poate crește de trei ori, dacă includem și roțile din față ale tractorului, și de 3,5 ... 4 ori, dacă este inclus și traficul ocazionat de recoltare. Pentru culturi intensive, cum ar fi sfecla sau legumele, suprafața totală “călcată” se poate dubla sau chiar tripla. Pentru lucernă, în California, 70 % din suprafața solului poate fi acoperită de urme în timpul unei singure operații de recoltare (Grimes, ș.a., 1978). Alți autori au calculat suprafața ocupată de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
s-a dezvoltat rețeaua de învățământ și cea sanitară, luând ființă școli generale și profesionale, un liceu cu profil agricol, dispensare și circumscripții medicale, policlinică etc. Datorită industriei textilă și de prelucrare a lemnului, culturilor de cereale, de cartofi, de sfeclă de zahăr, pomiculturii și creșterii animalelor pentru lapte și carne, profilul economic al raionului Fălticeni devenise industrial agrar. Concomitent cu dezvoltarea vieții economice și sociale, a crescut și nevoia de informare și comunicare, de legături între membrii societății, între diferitele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
personaj se așternea pe covor, cum începea să mugească, să chiuie apocaliptic, arătându-și colții și scuturând coama. Arabella se topea de râs. Și râdea și el, și se bălăcea într-o tuse penibilă, din care ieșea congestionat ca o sfeclă, gâfâind, ștergându-și sudoarea cu batista lui unsuroasă. Grotesc înseamnă, ca și pentru Baudelaire, ciocnirea idealității cu diabolicul. Doar că, în cazul poetului român, ceea ce s-ar fi vrut sublim eșuează în macabru. "Bufoneria transcendentală" (Fr. Schlegel) este o luare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
unor suprafețe forestiere și prin luarea în cultură a suprafețelor silvostepice. Această evoluție este însoțită și de schimbări de esență în sistemul de cultură, prin trecerea treptată la o cerealicultură dominată de porumb și introducerea unor plante tehnice (floarea - soarelui, sfecla de zahăr) și renunțarea progresivă la cultivarea unor plante cu randament scăzut (meiul, în primul rând). Se manifestă totodată și anumite tendințe de specializare locală în creșterea unor specii de animale (bovine), elemente ale unei economii agricole deschise. Creșterea populației
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu 20%; cele cu orz rămân stabile); • renunțarea aproape completă la unele culturi tehnice (cazul cânepii, a leguminoaselor pentru boabe și a soii); • singurele culturi tehnice care rezistă sunt cele cu valoare alimentară deosebită: floarea soarelui (scăderi de circa 18%), sfecla de zahăr (scăderi de 14%), cartoful (care a înregistrat o creștere de circa 13%). Global, se observă o revenire la cultura porumbului ca cereală de bază (atât în alimentația umană, cât și în cea animală) și o reorientare în sectorul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se observă o revenire la cultura porumbului ca cereală de bază (atât în alimentația umană, cât și în cea animală) și o reorientare în sectorul plantelor tehnice, de la cele legate de zootehnia intensivă sau de necesitățile urbane ori industriale (soia, sfecla de zahăr, fasole, cânepă) la cele subzistențiale (cartof, legume) ori necesare menținerii șeptelului (plantele perene). De remarcat este că, în paralel, se constată o creștere a suprafeței rămase necultivate. Desigur, extinderea pârloagelor este greu de apreciat, datele fiind orientative pentru
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de mediu din țara noastră. Se remarcă trei tipuri de culturi tradiționale, diferențiate în funcție de sezon: - culturi timpurii de primăvară (în solarii): ridichi, salată, spanac, ceapă verde;culturi de vară: roșii, castraveți; - culturi de toamnă (în câmp): varză, ardei, gogoșari, conopidă, sfeclă roșie, morcovi, țelină, păstârnac. Conform estimărilor directorului executiv al Asociației Ecoleg, dl. Feodorov Eusehnie, în ultimii ani, producția obținută la fiecare sortiment de legume a ajuns la: 500 tone tomate, 450 tone castraveți, 200 tone țelină, 200 tone morcovi, 100
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de rechin etc.Nu lipsește rața umplută cu portocale,precum și instalațiile de prăjit carne la fiecare masă. Bețișoarele tradiționale au creat probleme la servirea mesei. Băutura preferată este asemănătoare unei țuici;cum ar fi la noi preparată din frunze de sfeclă de zahăr,cu miros puternic și cu un gust mai puțin plăcut. Invitația la toast îl obligă pe musafir să țină „pasul” cu gazdele. „A cunoaște obiceiurile popoarelor pe care le vizitezi și a desprinde de la dânsele folositoare cunoștințe este
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
în ultima perioadă, datorită noilor principii de depoluare privind apele industriale uzate. Prin recircularea apelor și valorificarea materiilor recuperabile s-au adus într-o serie de proiecte, modificări în procesele tehnologice de fabricație (exemple : recircularea apelor de la transportul și spălarea sfeclei la fabricile de zahăr, recircularea la preparațiile de cărbune, recuperarea lanolinei din apele de spălare a lânii, fabricarea drojdiei furajere din apele de la fabricarea celulozei, recuperarea caolinului în industria materialelor de construcții, recuperarea vopselelor în industria textilă, ș.a.). Se poate
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. În anii ploioși terenurile agricole din luncă sunt inundate parțial (așa cum a fost și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce nu sunt mai răspândite culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile de luncă. Pădurile ocupă suprafețe mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în schimb ocupă suprafețe mai mari în comunele din jur. V.S. 3.2. AGRICULTURA Agricultura rămâne ocupația
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
era ocupată de suprafața arabilă, iar văile și livezile ocupau suprafețe foarte reduse. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70 % din terenul arabil. Cu toate că în șesul Siretului sunt condiții foarte bune pentru legume și sfeclă de zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri însemnate locuitorilor. Așa cum reiese din documentele C.A.P. din 1972 atunci culturile agricole se practicau fie pe suprafețe de 5-40 ha (cartoful, orzul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tractoare, 5 „Glorii”, 4 semănători universale tip S.P.C. 6, 2 cositori, deservind C.A.P.-urile Lespezi, Tătăruși, Vânători și Sirețel. În ceea ce privește sectorul producției vegetale, în anul 1973 producțiile la ha au fost modeste la majoritatea culturilor: grâu - 1400 kg/ha, sfeclă de zahăr - 14000 kg/ha, cartofi 10000 kg/ha. Suprafața irigată era doar de 20 ha. Sectorul zootehnic la C.A.P. Lespezi nu a avut o direcție de specializare. Se creșteau bovine, ovine și porcine. Numărul taurinelor era de 687
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu pluguri cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul, care altădată se făcea cu coasa și secera, astăzi se face cu combine de recoltat (grâu, porumb, cartofi, sfeclă). Ocupațiile sătești, dintotdeauna și de astăzi, sunt: Oieritul - cea mai veche ocupație agricolă, practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural. Acest ospăț de la cumătrie reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de chimie alimentară poate fi ocupată de către persoane care au cel putin gradul profesional de cercetător științific principal gradul III, în condițiile legii. Articolul 5 - Pe baza prezentului decret se înființează Institutul de cercetare și producție pentru cultură și industrializarea sfeclei de zahăr și substanțelor dulci, cu sediul în comuna Fundulea, județul Călărași, în subordinea Centralei pentru producția și industrializarea sfeclei de zahar de sub îndrumarea și controlul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul industriei alimentare, avînd ca obiect de activitate elaborarea
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
în condițiile legii. Articolul 5 - Pe baza prezentului decret se înființează Institutul de cercetare și producție pentru cultură și industrializarea sfeclei de zahăr și substanțelor dulci, cu sediul în comuna Fundulea, județul Călărași, în subordinea Centralei pentru producția și industrializarea sfeclei de zahar de sub îndrumarea și controlul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul industriei alimentare, avînd ca obiect de activitate elaborarea de tehnologii de extracție a zahărului și substanțelor dulci din plantele care conțin astfel de substanțe, asigurarea seminței pentru toata
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
zahar de sub îndrumarea și controlul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul industriei alimentare, avînd ca obiect de activitate elaborarea de tehnologii de extracție a zahărului și substanțelor dulci din plantele care conțin astfel de substanțe, asigurarea seminței pentru toata cultură sfeclei de zahăr, precum și elaborarea de tehnologii de cultură sfeclei de zahăr și industrializarea acesteia. Institutul de cercetare și producție pentru cultură și industrializarea sfeclei de zahăr și substanțelor dulci preia activitatea de cercetare privind industrializarea sfeclei de zahăr și produselor
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
Alimentare - Departamentul industriei alimentare, avînd ca obiect de activitate elaborarea de tehnologii de extracție a zahărului și substanțelor dulci din plantele care conțin astfel de substanțe, asigurarea seminței pentru toata cultură sfeclei de zahăr, precum și elaborarea de tehnologii de cultură sfeclei de zahăr și industrializarea acesteia. Institutul de cercetare și producție pentru cultură și industrializarea sfeclei de zahăr și substanțelor dulci preia activitatea de cercetare privind industrializarea sfeclei de zahăr și produselor zaharoase de la Institutul de cercetări pentru industrie și chimie
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
zahărului și substanțelor dulci din plantele care conțin astfel de substanțe, asigurarea seminței pentru toata cultură sfeclei de zahăr, precum și elaborarea de tehnologii de cultură sfeclei de zahăr și industrializarea acesteia. Institutul de cercetare și producție pentru cultură și industrializarea sfeclei de zahăr și substanțelor dulci preia activitatea de cercetare privind industrializarea sfeclei de zahăr și produselor zaharoase de la Institutul de cercetări pentru industrie și chimie alimentară, precum și activitatea de cercetare privind cultură sfeclei de zahar de la Institutul de cercetări pentru
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
seminței pentru toata cultură sfeclei de zahăr, precum și elaborarea de tehnologii de cultură sfeclei de zahăr și industrializarea acesteia. Institutul de cercetare și producție pentru cultură și industrializarea sfeclei de zahăr și substanțelor dulci preia activitatea de cercetare privind industrializarea sfeclei de zahăr și produselor zaharoase de la Institutul de cercetări pentru industrie și chimie alimentară, precum și activitatea de cercetare privind cultură sfeclei de zahar de la Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice Fundulea din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
cercetare și producție pentru cultură și industrializarea sfeclei de zahăr și substanțelor dulci preia activitatea de cercetare privind industrializarea sfeclei de zahăr și produselor zaharoase de la Institutul de cercetări pentru industrie și chimie alimentară, precum și activitatea de cercetare privind cultură sfeclei de zahar de la Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice Fundulea din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Academia de Stiinte Agricole și Silvice. Articolul 6 - Pe data prezentului decret se înființează Centrul de cercetare și producție pentru piscicultura
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
în domeniul pisciculturii și pescuitului în apele curgătoare, iazuri, eleșteie, lacuri de acumulare și bălti, producerea de puiet pentru amenajări piscicole, precum și industrializarea peștelui și a altor resurse acvatice. Articolul 7 - Institutul de cercetare și producție pentru cultură și industrializarea sfeclei de zahăr și substanțelor dulci și Centrul de cercetare și producție pentru piscicultura, pescuit și industrializarea peștelui funcționează pe baza principiului autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridică, si se organizează potrivit normelor legale cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
economico-financiare, cu personalitate juridică, si se organizează potrivit normelor legale cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat și normelor unitare de structură aprobate prin Decretul nr. 297/1973. Articolul 8 - Pentru activitatea de cercetare din domeniile culturii și industrializării sfeclei de zahăr, pisciculturii și pescuitului, se înființează, pe zone geografice, stațiunile de cercetare și producție, cu ferme de producție, prevăzute în anexa nr. 2. Stațiunile de cercetare și producție funcționează în subordinea centralelor și în coordonarea unităților de cercetare și
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]