131 matches
-
140; Herăstrău: 136; Tei): 110, 140, 141 „Leul și cârnatul“ (grădina): 136, 139, 303, 387 librăria: Bălăceanu și Wartha 175; A. Danielopolu 149; Ig. Haiman 147; Ignatz Hertz 49, 113; G. Ioanid (și Spirescu) 147; Ionnițiu (Ioanițiu) 147, 175; C. Sfetea 147; I.V. Socec (librăria-editură) 114, 147, 148, 175; H.C. Wartha (librăria editură) liceul: Matei Basarab, Sf. Gheorghe 122; Sf. Sava: 5, 50, 54-56, 108, 113, 118, 124, 131, 132, 146, 151, 192, 230, 364, 418 l’Indépendance Roumaine (localul): 119
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la tradiție. Doina, Noi vrem pământ!, In opressores, Pașa Hassan, Dragoste învrăjbită, Scara, Iarna pe uliță, Lupta vieții sunt tipărite aici, iar la rubrica „Vorba ăluia” C. explică originea unor zicători și expresii populare. În 1895 se căsătorește cu Elena Sfetea și i se naște unicul fiu, Alexandru. În 1896, publică al doilea volum de versuri, Fire de tort, traducerea Eneidei lui Vergiliu (pentru care primește Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei) și poemul byronian Mazepa, iar în 1897, Antologia sanscrită și, din
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Comedie, I-III, îngr. Ramiro Ortiz, București, 1924-1932; ed. îngr. și pref. Al. Balaci, București, 1954-1957; ed., în Opere alese, VII-VIII, îngr. Gh. Chivu, pref. și comentarii Al. Duțu, București, 1985; ed. Iași, 2000; Homer, Odiseea, I-II, îngr. I. Sfetea și Ștefan Cazimir, pref. Ștefan Cazimir, București, 1966. Repere bibliografice: C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, II, București,1957, 187-278; Chendi, Pagini, 109-111, 226-230; Nichifor Crainic, Icoanele vremii, București, 1919, 33-41; G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, București, 1968, 348-357; Constanța Marinescu
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Schleiber, Silvia (vezi Silvia Moldovan), 502 Schmidt, Ernst Fritz Herwart, 33, 298 Schobert, Eugen Ritter von, 243, 244 Schuster, Hermann, 471, 483 Schwartz, Carol, 181 Sdrobici, Constantin, 818, 827 Secară, Gabriel, 740, 741 Secașiu, Claudiu, 7 Sevcenco (parcul), 286, 296 Sfetea, Carol, 479, 516 Sf. Gheorghe (strada), 195, 205 Sf. Ilie (catedrala), 378 Sf. Ilie (strada), 195, 205 Sf. Vineri (strada), 195, 205 Sfântul Ștefan (coroana), 302 Sft. Constantin (strada), 625 Sft. Ioan (strada), 203, 254 Sima, Constantin P., 897 Sima
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 24.164/A din 23.03.1942. 842 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 843 Mihail Kazakievici (1903-?), polițist de origine ucraineană. Comandant al poliției raionului Domanevca (1941-1942). 844 Sfetea Carol (1897-?), militar de carieră român. Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1917). Comandant al Batalionului 6 Jandarmi Operativ (22.06-12.10.1941); comandant al Batalionului 5 Jandarmi Operativ (12.10.1941-24.01.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
interzice portul de arme a altor persoane decât a polițiștilor și funcționarilor veniți dela Vest de Nistru. [...]". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1127, f. 62. 924 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 925 Maiorul de jandarmi Sfetea Carol. 926 Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 39.966 din 11.05.1942. 927 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 928 Gheorghe Constantinescu, militar de carieră român. Nu au putut fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în general, din București (Geo Dumitrescu, Iulian Petrescu, Mihnea Gheorghiu, Tiberiu Tretinescu, Dimitrie Stelaru, Elena Diaconu, Ovidiu Râureanu), dar și din alte localități ale țării. Își exprimă dorința de colaborare Mihu Dragomir din Brăila, Vania Gherghinescu, Lucian Valea și Petru Sfetea din Timișoara, Ion Sofia Manolescu, Cristian Sârbu, Eugen Enăchescu (viitorul Mihail Crama), Virgil Treboniu, Paul Bărbulescu, Traian Mihailescu, I. Negescu și C. Pârlea, de la gruparea și colecția "Adonis" din București, Dumitru Olariu și Ioan Micu de la revista Litoral din Constanța
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
Metalurgiștilor nr. 13, sc. A,.ap. 8 țel: 424067 043604/0805 SC CONTENIA SRL 2446 SANDU MARIAN MIHAIL (n. 1949) Sacele, str. Viitorului 37, bl. 37, sc. C, ap. 9 țel: 271138 02808/0805 SC MĂR RODY CONT SRL 23465 SFETEA IOANA ROXANA (n. 1972) Brașov, str. Prunului nr. 43, sc. D, ap. 10 țel: 338673; 0745063847 3207 SC FINCONT SRL 2463 SIMON LENKE (n. 1967) Hoghiz, str. Fabricii nr. 60 țel: 260130; 0745186205 051593/0801 SC CONSALBIA HOUSE SRL 22324
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
6927. Schieber Sady, 17 apartamente, București, str. Ana Ipătescu 9. a; B-dul 6 Martie 58 6928. Sinescu Ahil, 3 apartamente, București, str. Pictor Rosenthal 21 6929. Singer Ș.A. Mașini, 10 apartamente, București, str. Wilson 12; str. N. Bălcescu 23 6930. Sfetea Iuliu, 5 apartamente, București, Bd. Bălcescu 7 6931. Stan Elisabeta, 4 apartamente, București, aleea Zoe 22 6932. Stoica Gheorghe, 9 apartamente, București, str. Av. Marcel Andreescu 40; str. Paris 10 Chitila km. 15 Otopeni km. 15, Mamaia în blocul Edilitatea
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
și Ecaterina, 4 apartamente, București, calea Călărași 280, str. Claudiu 6 7173. Sterian Alex., 4 apartamente, București, str. Miron Costin 17 7174. Sasu Lucretia, 3 apartamente, București, str. Unirii 88. 7175. Sapira Aron, 6 apartamente, București, Cal. Dudești 32. 7176. Sfetea Regina, 7 apartamente, București, str. Pitagora 34-36 7177. Șfarț Iosif (succesiune), 3 apartamente, București, str. Aurora 60. 7178. Sprinceana Florica S., 8 apartamente, București, str. Mihai Vodă 49; str. Masarik 17; str. N. Bălcescu 3. 7179. Saragea Zamfir, 7 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
métaphysique", Paris, 1890); Întâiele principii care alcătuiesc lumea" (în limba franceză cu titlul "Premiers principes composant le monde" , 1888, Iași) ș. a. Prima ediție a operelor complete ale lui Vasile Conta apare în 1914, coordonată de Octav Minar, la editura C. Sfetea, București, și cuprinde, pe lângă operele menționate, scrisori, acte și manuscrise inedite (poezii, cugetări, discursuri parlamentare, articole politice, studii juridice, proiecte de lege și regulamente, însemnări, note explicative). Sunt publicate, în această ediție, scrisorile primite de Vasile Conta de la L. Büchner
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
trimițând cititorul la pisania de deasupra ușii de intrare în biserică, unde scrie că în anul 1491 au început lucrările la această biserică: "Vă leato 6999 (1491). Într-acesta an să știi cetitoriule că au zidit Ștefan vodă bisérica lui sfeti Nicolae din târgul Iașii; de nu crezi, caută la vă leatul ce scrie deasupra ușii biséricii, iară nu cum scrie înapoi." După mutarea la Iași a capitalei țării, în această biserică au fost miruiți, după stilul ungerii împăraților bizantini, și
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
țarul Petru cel Mare al Rusiei a vizitat la 26 iunie 1711 mănăstirile Trei Ierarhi, Golia și Sf. Nicolae Domnesc. Această vizită este consemnată de Nicolae Costin care scrie că "de acolo (de la Golia n.n.) învărtejindu-să au mărsu și la sfetii Nicolae, și apoi la curte". Ion Neculce consemnează că împăratul rus a admirat mănăstirile văzute: "au umblat pren toate mănăstirile (...) și mult lăuda împăratul lucrurile". În secolul al XVIII-lea , biserica a fost extinsă înspre vest, fiind construită o clădire
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
pentru muncitori, s-au cerut și schimbări politice. Prin aceste manifestații s-a încercat declanșarea unei lupte a muncitorilor români pentru detronarea regelui și alungarea de la putere a clasei politice „burghezo-moșierești”. La 6 decembrie 1918, muncitorii tipografi de la atelierele grafice Sfetea și „Minerva” au declarat grevă pentru a obține condiții mai bune de muncă și viață (salarii mărite, ziua de muncă de 8 ore ș.a.). Revendicările lor nefiind satisfăcute, toți tipografii din capitală au anunțat grevă, care a fost stabilită la
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
1-1090<br> An VII (1908) vol. I, nr.1-52, pg. 1-1178<br> An VIII (1909) vol. I, nr.1-51, pg. 1-998<br> An IX (1910) vol. I, nr.1-27, pg. 1-416 Discuțiile privind înființarea revistei , s-au desfășurat la Vila Sfetea de la Tismana și au participat: Toți erau pentru înființarea unei reviste dar fiecare din vorbitori avea propriile țeluri. George Sfetea era interesat de tipărire. Alexandru Vlăhuță, trimis al ministrului instrucțiunii publice, era interesat de a gândi “Sămănătorul” ca „un nou
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
1-998<br> An IX (1910) vol. I, nr.1-27, pg. 1-416 Discuțiile privind înființarea revistei , s-au desfășurat la Vila Sfetea de la Tismana și au participat: Toți erau pentru înființarea unei reviste dar fiecare din vorbitori avea propriile țeluri. George Sfetea era interesat de tipărire. Alexandru Vlăhuță, trimis al ministrului instrucțiunii publice, era interesat de a gândi “Sămănătorul” ca „un nou caiet pentru săteni”, susținând campania de culturalizare în sânul țărănimii, inițiată de ministrul instrucției Spiru Haret. Conform acestuia, revista trebuia
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
punctual. Coșbuc susținea că:"”Trebuie să ne întoarcem, pe cât întoarcerea mai e cu putință, la vatra strămoșească, la obârșia culturală a noastră”". Odată acceptat acest concept, revista „Vatra” devine și un precursor al curentelor ideologice și culturale de la „Sămănătorul”. George Sfetea propunea un format de copertă executat de către pictorul Nicolae Grigorescu, cu care el mai colaborase. Propune un model după tabloul în ulei „Țărancă cu oile la poiană” în care să apară și un semănător. În final, se acceptă o copertă
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
unde trebuie să existe echilibru și fruct în evoluțiile noastre.”" (Artur Silvestri -„Scrisoare de Bunavestire”, 2007) <br> Răspunde la scrisoare Fundația Tismana, care se simte legată de vechea revistă prin George Coșbuc care-și petrecea mai toate vacanțele la Vila Sfetea de la Tismana. Fundația oferă sprijin logistic, de natură informatică, executând situl „Semănătorul”. Primele pagini definesc conceptul dar redacția de la Tismana, în lipsa unor redactori de specialitate, se limitează pe site-ul Semănătorul, la oferirea de informații despre rețeaua publicațiilor ARP - Asociația
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
volume inedite de proză, poezie, teatru, critică literară, studii și monografii ale unor debutanți sau autori consacrați.<br> Atât „Sămănătorul” cât și „Dorna Tismana” sunt branduri ale Tismanei create la începutul sec. XX, de către G. Coșbuc, Al. Vlahuță și librarul Sfetea care nu pot fi nici „suspendate”, nici înstrăinate fiind motivul parteneriatului din anul 2007 dintre Fundația Tismana și ARP. Acest parteneriat încetând la 1 decembrie 2011 în mod fortuit, brandurile au fost asumate de către Asociația „Semănătorul Tismana”, președinte Nicolae N.
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
bilunară „Vatra” condusă de Ion Luca Caragiale, George Coșbuc și Ioan Slavici. Deși revista se tipărea la București, publicul țintă era - cu precădere - cel din Ardeal. De altfel, revista era tipărită pe banii socrului lui Coșbuc la editura lui C. Sfetea. Revista, care a fost concepută în descendența revistelor Dacia literară și Tribuna, a apărut doar în 44 de numere, bilunare, până în august 1896. Seria nouă, mureșeană, apare începând din mai 1971, printre fondatorii revistei aflându-se scriitorii Dan Culcer, Romulus
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
și apoi mănăstirea anume Hangul, în munți, den pajiște și Dragomirna au fîrșit iară el, urdzită de Crimca mitropolitul, aproape de orașul Sucevei, așijderè și Bîrnova, lîngă Iași, care apoi au fîrșit-oă Dabijè-vodă, fără beséreci în multe locuri și beserică lui Sfetii loanŭ, iară aicea în orasŭ, de îmrnă-sa făcută. Mitropolitul Anastasie Crimca a murit în anul 1629, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Pogorârea Sf. Duh", sub o lespede de piatră fără nicio inscripție. Neinscripționarea pietrei de mormânt este atribuită de unii
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
din secolul XIX; toaca metalică de forma vulturului bicefal - stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroasă, și altele. Poetul George Coșbuc a dăruit pentru Paraclisul ctitorit de Matei Basarab două vitralii din 1916, deosebit de frumoase, în memoria fiului său Alexandru, iar G. Sfetea, un alt vitraliu pentru mama lui Maria, aflate acum în Muzeul Mănăstirii. Mănăstirea Tismana a fost transformată în "chinovie de maici" în anul 1949, care duc viață de obște, împletind munca cu rugăciunea. Slujbele se săvârșesc după tipicul tradițional. Sfânta
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
în documente ca având casa lângă Biserica Lozonschi. Conform unui document din anul 7215 (1707), citat de preotul Neculai Vereanu, paroh al Bisericii Talpalari, în broșura "Istoricul bisericei Sf. Gheorghe pronumit Lozonski" (Broș., Iași, 1900), preoții Savin și Vasilie de la Sfeti Gheorghe i-au dat un loc de casă unui anume Vasile de Visterie, ginerele lui Efrim, în schimbul a 3.000 de bucăți de șindrilă și cuie pentru repararea acoperișului putrezit al bisericii. Locul de casă respectiv fusese donat lăcașului de
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
asemenea, o apreciere a lui P.P. Negulescu într-o scrisoare din Berlin adresată lui Titu Maiorescu: În anul 1894 editează în colaborare cu I.L. Caragiale și I. Slavici, revista "Vatra". În 1895 s-a căsătorit cu Elena, sora editorului C. Sfetea, și, în același an, la Craiova, i s-a născut unicul fiu, Alexandru. Pe la sfârșitul lunii martie 1896, după ce poetul trăise bucuria consacrării și, în același timp, amarul unor calomnii, i se tipărește la București, în Editura librăriei Școalelor C.
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
și, în același an, la Craiova, i s-a născut unicul fiu, Alexandru. Pe la sfârșitul lunii martie 1896, după ce poetul trăise bucuria consacrării și, în același timp, amarul unor calomnii, i se tipărește la București, în Editura librăriei Școalelor C. Sfetea, volumul de versuri "Fire de tort". Autorul își însoțește cartea și cu câteva note, o exprimare a atitudinii sale fata de acuzația de plagiat, dar și o dezvăluire a existentei unui proiect de epopee: În 1896 iese de sub tipar volumul
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]