712 matches
-
sus. Mâinile, pe care și le scosese din mânecile rasei intrând În Încăpere, erau uscate și descărnate ca ale unei mortăciuni. Păreau a fi Înghețate ca Însăși moartea. Mascatul cu capul rotund se Întoarse spre călugăr cu o deferență extremă: — Sfinția Voastră a auzit totul? Dominicanul Încuviință cu un gest sec, scurt, nedezlipindu-și ochii de pe Alatriste și italian, de parcă Îi prețăluia. Apoi se Întoarse spre mascat și, ca și cum gestul lui ar fi fost un semnal sau o poruncă, acesta li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
totul alte instrucțiuni... Țin minte. Dar Îmi amintesc și că domnia voastră Înșivă păreați a fi plin de o deferență deosebită față de celălalt cavaler; și că nu i-ați discutat ordinele decât după ce a plecat și când a apărut din spatele covorului Sfinția... - Alatriste Îl privi cu coada ochiului pe inchizitor, care stătea impasibil de parcă nu de el era vorba - Sa. Poate că și asta mi-a influențat hotărârea de a le cruța viața englezilor. — Primiseși bani buni ca să nu le-o cruți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu replici colorate precum „Boss, la noi în cartier diavolul se rupe-n figuri cu 4X4, are cele mai tari gagici și-nvârte euroii pe degete fără număr, fără număr. (...) Și crezi c-o să se vexeze împielițatul c-a făcut sfinția ta o șandrama de biserică?” sau „Am văzut și eu Vaticanul și cum mor oamenii de foame... Nu mă lua cu „s-a răcit dragostea, frate” că mă apucă spumele”, piesa „Aleluia” e o provocare. Textul lui Valentin Nicolau deschide
Află povestea din "Aleluia" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/74554_a_75879]
-
simbolismului, insă înmănuncherea tuturor acestor poeți da curentului o dimensiune eroica, halucinanta, clocotitoare de viață. Ce fantastică diversitate de caractere și destine angajate pe același front! - diplomați, șefi de școală, vagabonzi, academicieni, ființe îndrăznețe și bătăioase, ratați sociali, candizi până la sfinție, individualități tandre, melancolice ori colerice, încrezători ori dezabuzați, născuți sub stea norocoasă ori dezmoșteniți ai soartei, unii mândrii, alții umili - ce lume! Ce univers fabulos, dantesc! - funcționari banali, scoși din anonimat printr-un geniu pe care nici un coleg nu i-
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
personalitate distinctă a istoriei și culturii religioase din România 1. Publică m în continuare patru dintre misivele trimise acestuia din urmă. * Paris, 9 august 1934 64 Rue des Saints-Pères (VIIe) Sărut mâna scumpe părinte, Am expediat astăzi, recomandat, pe adresa sfinției tale, un pachet cu următoarele cărți: 1. Operele trubadurilor francezi, texte în limba originală și tradusă în franceza modernă; 2. Un studiu, cel mai de seamă, asupra operei trubadurilor 2 (Anglade); 3. Jar ptița, nr. 14, [1]926 și 4
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
asupra operei trubadurilor 2 (Anglade); 3. Jar ptița, nr. 14, [1]926 și 4. Mario Roques - Palia d’Orastie 3. Aceasta însemnează că mă poți însărcina, oricând, cu un lucru, și voi fi fericit să pot să-l îndeplinesc pentru sfinția ta. Am întârziat fiindcă am avut și am încă nespus de mult de lucru. Am venit, la Paris, mai târziu mult ca de obicei, și am fost nevoit să fac și șase lecții pe săptămână, la Universitate, chiar că este
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
ai dorit, te rog, scump părinte, să crezi în recunoștința noastră vie și trainică pentru ceasurile de senin și de prietenie, pe care mi le-ai dăruit la București. Cu nespus drag, ne gândim, nevastă-mea și cu mine, la sfinția ta și-ți urăm bucurie și sănătate sfinției tale și tinerei familii care te înconjoară. Nădăjduiesc să plecăm din Paris în ziua de 17 august. Te rog mult răspunde-mi urgent de primirea cărților ca să fiu liniștit. Nevastă-mea și
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
în recunoștința noastră vie și trainică pentru ceasurile de senin și de prietenie, pe care mi le-ai dăruit la București. Cu nespus drag, ne gândim, nevastă-mea și cu mine, la sfinția ta și-ți urăm bucurie și sănătate sfinției tale și tinerei familii care te înconjoară. Nădăjduiesc să plecăm din Paris în ziua de 17 august. Te rog mult răspunde-mi urgent de primirea cărților ca să fiu liniștit. Nevastă-mea și cu mine îți trimitem cele mai călduroase urări
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
plecăm din Paris în ziua de 17 august. Te rog mult răspunde-mi urgent de primirea cărților ca să fiu liniștit. Nevastă-mea și cu mine îți trimitem cele mai călduroase urări și-ți sărutăm mâna cu drag și recunoștință. Al sfinției tale devotat, I. D. Ștefănescu * Paris, 12 iunie 1938 64 Rue des Saints-Pères (7e) Scumpe părinte, În goană și în genunchi, sărut mâna. Un prea bun prieten, avocatul Chepier, mă roagă pentru o rudă a lui de aproape, elevul Solomonescu
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
singurătate. Cu reputate mulțumiri, al domniei voastre Valeriu Anania [Domnului Marin Preda, Directorul Editurii Cartea Românească - București.] * Văratec, 14 ianuarie 1988 Iubite Părinte Nicolae, Una din puținele bucurii pe care mi le-a adus acest început de an este generoasa Sfinției Voastre scrisorică, pentru care țin să vă mulțumesc din tot sufletul. La rândul meu vă fac aceleași bune urări și, totodată, vă rog să credeți în reciprocitatea simțămintelor mele de respect, admirație și iubire. Folosesc acest prilej spre a vă
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
noastră de acest fel, cu tot ecumenismul lor, și în ciuda instrumentelor clasice de care dispun, lasă, totuși, impresia unei teologii de ghetou. Eu, pleonastic vorbind, am încercat ceva, dar nu sunt foarte convins de o asemenea calificare. Cred, însă, că Sfinția Voastră aveți tot ce trebuie. Cu frățească îmbrățișare în Hristos Domnul, Arhim[andrit] B[artolomeu] V[aleriu] Anania * Văratec, 22 mai 1988 Iubite Părinte Nicolae, Adevărat, a înviat Domnul! Mesajul Sfinției Voastre a sosit după plecarea mea din Văratec, îndată
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
foarte convins de o asemenea calificare. Cred, însă, că Sfinția Voastră aveți tot ce trebuie. Cu frățească îmbrățișare în Hristos Domnul, Arhim[andrit] B[artolomeu] V[aleriu] Anania * Văratec, 22 mai 1988 Iubite Părinte Nicolae, Adevărat, a înviat Domnul! Mesajul Sfinției Voastre a sosit după plecarea mea din Văratec, îndată după Paști, și l-am aflat acum, când am revenit mai mult în treacăt, îndeosebi pentru a lua parte la magnificul hram al Mănăstirii Neamț, precum și pentru o întâlnire cu elevii
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
a gata, din pomana Domnului și apa sărată, și apa aia puturoasă de pucioasă. - Las', părinte, că-i bună și apa noastră rece, după care râvnesc dânșii. Ei, ei... ce bine o să ne prindă acum câte un pahar din fântâna sfinției tale, de care s-a dus zvonul în șapte sate, că-i cea mai bună din partea locului. - O fi ea bună, nu zic nu, dar nu ne aduce bani, finule; și banul e tot, să o știi dumneata de la mine
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
trândăvia oamenilor; gura i se umpluse de amărăciune. Mai băură un pahar, dar pe încetul: - Ei drăcie, bombăni popa; ce zici, finule, nu-ți pare că are un gust coclit? - Știu eu, nașule, se feri Ilie - dacă ți se pare sfinției tale, trebuie să fie așa... Mai gustă popa, mai gustă Ilie. - Apa asta duhnește a ceva, hotărî părintele Grigore. Să știi, finule, că i-ai menit a rău. Prea ai lăudat-o că e bună și rece; și-a întors
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
din Germania! Fii bun și îngăduitor cu românii, de acolo, din Eternitate, luminat Patriarh sfânt al neamului românesc! N.B.: O intrebare mă frământa: În zilele noastre, oare câți arhiepiscopi cărora ne adresăm și de care vorbim respectuos cu ... Înalt Prea Sfinția Să sunt într-adevăr devotați slujitori ai Bisericii așa, cum a fost IPS Bartolomeu Anania? Câți Înalți Prea Sfințiile Lor, stau departe de ispitele lumești, sunt cinstiți și demni, exemplu de urmat pentru toți supușii lor cu sutana, până la credincioșii de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Monica Pillat Te văd plutind... Te văd plutind în fresce și icoane, Cu mantia fluturând asupra lumii, În jurul Tău se-aduna-n stoluri sfinții, Ochilor mei le cresc sfioase aripi Și-o iau aevea-n sus către cupola. Iar dincolo de ziduri, porumbeii Că în ghirlandele de mult pictate, Se-apropie în rotiri fâlfâitoare De mână care-aduce-ndestu-larea, Și într-o clipă, cu un pumn de boabe
POEZIE by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/13732_a_15057]
-
spovedească. Eram, și eu, acolo când doctorul i-a zis: „Părinte, de data aceasta faceți dumneavoastră ascultare, vă rog!”. Ajunsese doctorul să-l roage. Zice: „Vreți să fiți de folos altora? Nu mai spovediți, că vă consumați, protejați-vă și sfinția voastră un pic!”. Și așa a mers la Mănăstirea Lainici, dar în urma unei complicații la plămâni, după 20 septembrie 2011 a venit la București la Spitalul Filaret, spitalul de pneumologie, și acolo a împlinit un tratament care i-a făcut
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
Doamne, pe oamenii aceștia!”. Dumnezeu nu are nevoie de apărarea noastră, El are nevoie de dragostea noastră - Preacuvioase Părinte Roman, unii ortodocși merg (și) la catolici ori la protestanți, ba chiar la diferite ramuri monofizite și se roagă împreună cu aceștia. Sfinția voastră ce spuneți, este corect și bine că se procedează astfel? - Eu personal nu-i împărtășesc pe cei care duc și se cuminecă la catolici ori pe cei care, în loc să vină la biserica lor, se duc la protestanți, la monofiziți
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384529_a_385858]
-
și întocmiră un plan de acțiune. În cele din urmă, într-o seară merseră la Popa Ștefan care-i primi în camera de oaspeți. După câteva schimburi de amabilități, Valdescu scoase dintr-o gentuță documentul cu caractere ciudate. - Ce zici sfinția ta că ar putea fi? Părintele și preoteasa priviră documentul cu luare aminte, apoi rosti: - Unde l-ați găsit? - În podul casei, într-o lădiță veche, pe care vroiam s-o arunc pe foc, interveni inspirată femeia. - Măi, dar acesta
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet, de acum înmiit, al numerelor acestei prestigioase reviste pe care sfințiile și domniile lor ni le dăruiesc tuturor, spre luare aminte, lucrare și împlinire. Doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia și dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacțional, de astăzi, fără a-i
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
Ungaria privește cu încredere și optimism către noile generații. Acestea , beneficiind și de aportul mediei electronice, crează punți cu românii din alte zone, contribuind la menținerea vie a limbii naționale, inclusiv prin aportul nemijlocit al României. Cu același prilej, Prea Sfinția Să Siluan , episcopul românilor din Ungaria a relevat dimensiunea profundă a spiritualității crestin-ortodoxe, aflată în plin proces de revigorare pe acele meleaguri. Afirmațiile au fost întărite de vizită la impunătoarea biserică Sân’ Nicoară, o mândrie a românilor din Gyula și
CĂLĂTORIE LA ROMÂNII DIN UNGARIA ŞI AUSTRIA [Corola-blog/BlogPost/92356_a_93648]
-
Acesta înălță capul să vadă prizonierii și încremeni. — Ce-mi văz ochii?! - strigă el sărind din jilț. Să fie adevărat?! Dumneata ești, mărite Doamne? — Preacuvioase Metodiu! Dumneata, aici?! - exclamă cel cu căciula de jder. Ține-mă, sfântă Născătoare! Eu sunt, sfinția-ta! întocmai eu! — în halul ăsta?! - făcu uluit Metodiu. Dar pentru care fapte? — Știu eu? Cică drept plată că am... dar aici cel gras nu mai putu continua, căci îl podidi plânsul. — Nullius tantum flumen est ingenii, nullius dicendi aut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
papa. Dar ridicați-vă, dragii mei, ședeți și ziceți-mi ce pricini v-au făcut să bateți atâta cale? — Dintru bun început vreau să spun, sanctissime - zise Metodiu după ce se așezară pe scaune - că pricinile care ne-au adus în fața sfinției voastre nu se leagă în nici un fel de lucrurile ce deosebesc biserica Romei de cea răsăriteană, lucruri, de altfel, cu totul minore și pe care eu, dacă mi-ați îngădui o clipă să mă închipui în locul sanctității voastre, nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
propunere are fratele Metodiu? - întrebă papa. — Sanctissime, aici în Cetatea lumii vin cu sârguință mințile tinere cele mai strălucite din toate locurile unde-a ajuns umbra crucii Sfântului Petru. Umbra aceasta n-a ajuns încă pe la noi, dar îngăduie înalt-prea sfinția Voastră ca la răcoarea ei să intre cât de curând și câțiva dunăreni de-ai noștri. Socotiți numai ce lumină ar răspândi aceștia peste plaiurile noastre, după o ședere de un an-doi-trei aici. Bănuiesc că frumosului dumneavoastră gând - zise cardinalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mâinile lui frumoase, ar vrea să omoare vocea din el, strigoiul, dar plâng iar amândoi... Brezoi... mai e puțin și vine satul, Cristeștii lui de tinerețe. Trece prin Poieni, încetinește pe lângă bisericuța veche vreo 400 de ani, cu hramul Toți sfinții, el iubește în mod special biserica asta, pentru că se cununase acolo Mihai Viteazul (istoria vrea să ia locul memoriei, nu?)... se închină la crucea din fața bisericii, auzise că dedesubt e un mormânt, cine și-o fi îngropat acolo fericirile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]