168 matches
-
n-a mișcat măcar piciorul... A doua trosnitură... Mai multe... E desigur cineva afară, aci, foarte aproape". De vreme ce a bătut ceasul din noaptea Învierii, intrusul malefic nu poate fi decât Gheorghe. Ceata asediatorilor forțează intrarea, străpungând lemnul porții cu un sfredel. Însă, vidat de orice simț al proporțiilor, psihicul hangiului intră în colaps: "Unealta, învârtindu-se mereu, creștea la infinit [...]. Ceea ce se petrecea în acel creier ieșea din sfera gândirii umane: viața se ridicase la o treaptă de exaltare din care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
viața se ridicase la o treaptă de exaltare din care toate se vedeau, se auzeau, se pipăiau enorme, de proporții haotice". Este, aici, aceeași voce narativă din Grand Hotel "Victoria Română", operând însă un transfer calitativ de la comic la dramatic. Sfredelul nu este, în imaginația lui Zibal, doar instrument de efracție, ci și unealtă de execuție. Trebuie punctată antinomia inanimat-animat (lemn-stern), cu amănuntul că primul element îl contaminează, prin violență, pe ultimul: "Gheorghe [...] o să vâre încet, ca în blana de lemn
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este, în imaginația lui Zibal, doar instrument de efracție, ci și unealtă de execuție. Trebuie punctată antinomia inanimat-animat (lemn-stern), cu amănuntul că primul element îl contaminează, prin violență, pe ultimul: "Gheorghe [...] o să vâre încet, ca în blana de lemn moartă, sfredelul în osul viu al pieptului, adânc, mai adânc, până să atingă inima, pe care s-o oprească din zvâcniturile-i nebune și s-o țintuiască pe loc". Refrenul acesta, desprins dintr-o teamă inițial paralizantă, galvanizează intențiile hangiului: "da! s-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
gol de crengile-i stufoase Deplin îl netezii, căci mi-am adus Și-o cumpănă să-l tai după măsură Și barda cea cu largă cioplitură. 38. Și-așa făcînd picior din rătezatul Și largul trunchi, frumos îl străbătui Cu sfredelul și-am pus pe dînsul patul Înfipt în el, pe care-apoi făcui Scobite flori frumoase-n nepătatul Argint și fildeș și-aur roș al lui; Pe fund apoi întinsu-i-am curele De bou, de-o roșie, foarte mîndră piele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
32) Postul cel mare, a spus mai departe Xenoman, e destul de bine făcut, iar părțile trupului oarecum bine potrivite, afară de cele șapte coaste, care depășesc măsura obișnuită la ceilalți muritori. Are degetele de la picioare ca un țambal. Unghiile ca un sfredel. Picioarele ca o cobză. Călcîiul ca o măciucă*. ..........(urmează alte 60 de organe externe, de jos pînă sus)...... F. Rabelais, Gargantua și Pantagruel, pp. 430-432 Semanalăm, în trecere, că arta grotescă s-a servit din plin de astfel de portrete
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-mi sufletul și liniștindu-mă în această privință, m-am culcat. Dar ce, credeți că am putut adormi? Fel de fel de idei îmi fluturau prin creier, îndepărtându-se și apropiindu-se, câte una mai îndrăzneață scociorând chiar, ca un sfredel, așa încât am dat vina tot pe babă și m-am ridicat din pat. Și pentru că era miezul nopții și în casă era o liniște ireală, mi-am zic că n-ar strica să înșir câteva gânduri pe un petec de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și ne-a oropsit... Apostol Bologa se sculase în picioare, năucit, și lăsase capul în pământ, ca nu cumva vorbele preotului să-l lovească în obraz. Urechile însă îi vuiau, și înțelesul răspunsului i se învîrtea în creieri ca un sfredel. ― De aceea tu să faci cum te îndreaptă Dumnezeu și să nu ne amesteci pe noi întru nimic! urmă Boteanu hotărât. Că noi avem destule primejdii și greutăți... Bologa ridică repede fruntea, atât de schimbat era acum glasul preotului, și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Bucuroasă văzu că bărbatul porni iarăși mașina... acum mergea atent la șosea însă opri după scurt timp contrariat și își spuse cu voce tare, - E imposibil de mers mai departe! Și simți cum toată atenția străinului se mută ca un sfredel asupra ei! Spaima ancestrală iarăși se întorsese; era beznă în plină zi. Se ruga să nu pățească ceva... dacă tânărului îi trece prin minte să profite de ea se poate opune? Nu își dădea seama, era înalt sau scund? Îi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
sine: - Am știut că sunt zei: nici nu vorbesc, cîntă! Lui Auta îi veni în minte tot timpul trecut, când era nevoit să se târască umilit la picioarele tuturor preoților și celorlalți stăpâni din Ta Kemet, apoi din Atlantida. Un sfredel dureros îi intră în inimă. Ce putea să facă? Să plece în munții aceștia, cu Mai-Baka, să se îmbrace cu frunze și să se hrănească cu rădăcini uitând toate câte le-a învățat și nemaicitind nimic? Străinii vor pleca în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
gogomani" îi făcea legiuitori, ca să organizeze statul; pe avocați, dovediți pungași, îi numea judecători, ca să moralizeze pe împricinați; moșiile statului le dăruia cui îi venea la îndemână; în sfârșit vrea să împartă tot norodul în căprării și punând burghii și sfredele în mâinile tuturor plugarilor și muncitorilor, să părăsească bogățiile mincinoase de cari se bucurau până aci pe coaja pământului și să pornească cu totul sub pământ să caute aur și alte drăcii". Dimensiunea aluziv-ideologică e evidentă, însă, fiind "turnată" în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu el și să plece el din casă? Dar nu mai era timp nici de vorbit, nici de stat în casa în care glasul celeilalte femei ce aproape se înstăpânise acolo răsuna de dimineața până seara, pătrunzând-o ca un sfredel rece în toate clipele în care zăcea retrasă în camera ei cu tapet cu flori palide. Nu mai era nici măcar aroganță, era de-a dreptul nesimțire atunci când ședea turcește într-un fotoliu din salon, într-o rochie de casă subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
veston. Găsești acolo... o brichetă, încheie Marius cu voce sfârșită. O durere cruntă îl asaltează din nou și simte cum spasmele suferinței atroce se încolăcesc in trupul lui. Încearcă să le ignore dar îi devine din ce în ce mai greu. Parcă are un sfredel turat la viteză maximă în intestine. Strânge din dinți cu putere până simte că îi plesnește capul. Chinul îngrozitor încetează pentru moment. Mâțule, aprinde-mi o țigară. Dar mai înainte dă-mi o gură de apă. Colțurile gurii sergentului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ceea ce văd acum. Or fi răcnit sălbatic romanii în iureșul lor? O fi fost un iureș totuși? Ucideau ei cu ușurință copii, bătrîni și săteni nefericiți din drumul lor? De sus se vede și ținutul etrusc. Încă de atunci cunoșteau sfredelul, șurubul și alte sute și sute de invenții pe care acum ni le asumăm. Am văzut desenat pe un vas etrusc, un bărbat semiculcat care își bagă degetele în gît și vomita. Nevasta, Doamne, de pe atunci erau nevestele la fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dar nu s-au dus nici un fel de lupte. S-a tras mai mult în bucurie, ca să zic așa. Rușii intraseră în pivnițele din preajma conacului boieresc și dăduseră cep la butoaiele pline cu vin de viță nobilă. Dar nu cu sfredelul, ca oamenii, ci cu cartușe dum-dum. Curgea, am auzit, vinul ca pe gârlă. Rușii beau până cădeau din picioare. Dar nu s-au lăsat mai prejos nici ai noștri. S-au luat la întrecere cu ocupanții. Am văzut în zilele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Baia Sprie, când, la 560 de m sub pământ, un sobor compus din 20 de preoți și diaconi, între care părintele Justin Pârvu, părintele Vasile Antal, părintele Sebastian Popescu și alții, au săvârșit Slujba Învierii. O Înviere similară, în care sfredelele erau folosite pe post de clopote, a avut loc și la mina Cavnic, făcându-l pe preotul Liviu Brânzaș să exclame: „Aici, în adâncul acestei catacombe, cu întunericul ei copleșitor, răsare o rază de lumină, de care nu te poți
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
să povestească între ei, când Mihai zidea turnul Vavilon/ Din cărți de joc99; era vremea când bunul Ilie, blond, cu ochii albaștri, Pe cuptorul uns cu humă/ [...] Zugrăvise c-un cărbune un clapon și un purcel,/ Cu codița ca un sfredel și cu fuse-n loc de labă/ Cum i se ședea mai bine purcelușului de treabă 100. Și dacă prin joc, măcar și din instinct, copiii îi imită pe oamenii maturi Ce idee ne facem la opt ani despre o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lumină cât un sâmbure de mac;/ Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată;/ Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți/ Zugrăvit-au cu-n cărbune copilașul cel isteț/ Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de labă,/ Cum mai bine i se șade unui purceluș de treabă./ O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie/ Printre care trece-o dungă mohorâtă și gălbuie 49. Cu un dinamism de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
spate a vehiculelor, prezentate cu sau fără cupe (încărcătoare). Cupă se încarcă prin mișcarea de înaintare a mașinii, care ridică, transporta și descarcă încărcătură. Aceste mașini pot fi echipate cu alte accesorii interschimbabile, cum ar fi lopeți sau ciocăne hidraulice, sfredele, screpere, scarificatoare etc. 8431.49 1. Lanțuri pentru patine de senile: Care pot fi recunoscute ca fiind destinate, exclusiv sau în principal (după dotarea cu patine), ca senile: Pentru buldozere. Vezi, de asemenea și 8485.90/4, 8708.99/1
DECIZIE nr. 2.008 din 18 decembrie 2001 privind punerea în aplicare a prevederilor Culegerii de avize de clasificare emise de Comitetul Sistemului armonizat din cadrul Organizaţiei Mondiale a Vamilor, actualizată prin aducerile la zi nr. 1-29. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139121_a_140450]
-
25 8207.40.30 --- Unelte de filetat - 25 8207.40.90 -- Altele - 25 8207.50 - Unelte pentru găurit 8207.50.10 -- Cu partea activă din diamant sau din diamant aglomerat - 25 -- Cu partea activă din alte materiale: 8207.50.30 --- Sfredele pentru zidărie - 25 --- Altele: ---- Pentru prelucrarea metalelor, cu partea activă: 8207.50.50 ----- Din metaloceramice - 25 8207.50.60 ----- Din oteluri rapide - 25 8207.50.70 ----- Din alte materiale - 25 8207.50.90 ---- Altele - 25 8207.60 - Unelte pentru alezat
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
cale.” (Idem, p. 91), cumulativ: „În afară de frig, mai e și întuneric.”, de excepție: „Afară de ochii, care erau ai ei, era el întreg.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 31), opozițional: „Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț/Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de labă.” (Idem, I, p. 84); • atribut circumstanțial (rar): Ion, țăran, la origine, e drept, înțelegea, totuși, mai mult decât alții.; • complement predicativ: L-am lăsat un profesoraș oarecare și l-am regăsit șef cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
decât sub acțiunea unei sarcini statice. Forarea percutantă se aplică în roci tari și foarte tari. 1.3.2. Forarea rotativă Se caracterizează prin faptul că burghiul are o mișcare de rotație și una axială de avans, iar tăișul coroanei sfredelului se deplasează după o linie spirală și așchiază în mod continuu roca din talpa găurii. Tăișul coroanei trebuie să fie apăsat continuu pe talpa găurii cu o forță axială de avans, care să învingă rezistența de rupere la compresiune, a
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
copilăriei sale, toamna, treceau prin satul său convoaie nesfârșite de căruțe încărcate cu butoaie de vin de la Cotnari, mergând spre ținutul Neamțului, și că anumiți oameni din Moțca se specializaseră în furtul vinului; se suiau în căruță, găurea butoiul cu sfredelul, umple au cofel e cu vin și apoi dispăreau. Cotnariul era deci un punct de atracție pentru multă lumea. Se știe apoi că în epoca feudală viața pulsa în jurul castelelor iar la noi în jurul conacelor boierești. Boierul, care se respecta
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se auzi. Se auzi declicul pudrierei, rujul — nu. Era târziu: aproape miezul nopții. Vasile Elisav crăpă fereastra. Nora Aron se opintea, acum, să scoată dopul unei sticle de trei sferturi, albe, ascunse în cămară de taică-său, cândva, — cu un sfredel fără aripioare. — Tir-bu-șon, nu mai ai a-ri-pioare, se trezi Vasile, fredonând. — Hai să ne jucăm de-a tirbușonul, zise Carmen, întorcându-se din baie (pe care și ea, pentru puțin, o frecventase). — De-a știrbușonul, zise Nora, plictisită. — De-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
să se ducă numai nevasta d-tale". Iar ea pleacă singură cu copilul. Chirică îi spune apoi stăpânului: "Alăture cu casa socru-tău este o căsuță tupilată, în care șede un tălpoi de babă, meșteșugoasă la trebile sale, cum îi sfredelul dracului. Du-te de trage în gazdă la dânsa și te fă că ești un drumeț străin. Pune-te apoi pe lângă ea luntre și punte și juruiește-i cerul și pământul, ca să-ți smomească pe nevasta d-tale și să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
puternic contrast cu erotismul estetic în care se scaldă, în aceeași perioadă, Thailanda care servește de decor seriei Emmanuelle 16: "O grămadă de dudui dezgolite, nimfe de culoarea șofranului, îl înconjoară. Zâmbărețe, vorbărețe, surescitate. Vreuna dintre ele o să-i mângâie sfredelul, alta o să-i dezmierde siamezele (e cazul s-o spunem), alta o să-și plimbe degetele pe suprafețele lui sensibile. Mângâieri, giugiuliri, zburdălnicii ale dragostei care nu-i decât fizică, aproape experimentală, numai senzorială. Atingeri electrizante. Sunt în culmea veseliei frumoasele
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]