441 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > COLIND CU BRAD Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Semeț copac cu creștetul în nori Și rădăcina sfredelind în piatră, O dată-n an tu puii ți-i cobori Să-i încălzească focul cel din vatră. Si coborând la noi - de-atâtea ori! -, Ne-aduc brăduții Vestea Minunată Că s-a născut Hristos, în dalbe flori, Spre a ne
COLIND CU BRAD de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1482071417.html [Corola-blog/BlogPost/381265_a_382594]
-
din natură au o prezență continuă, se integrează desăvârșit în ansamblul imaginilor. Ele servesc creării unei imagini de ansamblu a lumii exterioare și, mai ales, luate ca simboluri, sugerează, concretizează și lărgesc semnificația versurilor: „cuțite înfipte în galben oranj arămiu sfredelesc/ în mesteceni înalte coroane tăcerile amețitoare/ deși nu e parcă doinește Leșe cu noduri de frunze/ toamna așteaptă privitori s-o descopere nouă/ ca efigii în marmuri o daltă vântul să dea partea/ de praf ochiului luminile formei” (Soledad, p.
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1454421500.html [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
faptul că pe “Invitația” primită, alături de dr.ing.Dan Ion Predoiu, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință, era trecut și numele meu, coordonatori ai acestei manifestări culturale. În timp ce ferestrele laminate ale vagoanelor străfulgerau, pentru o clipă, întunericul pe care îl sfredelea cu viteză trenul, gândul meu punea ordine în ceea ce trebuia să spun de la prezidul acestei adunări. Gara de Nord m-a întâmpinat cu aceași forfotă pe care o cunoșteam, încă din tinerețea mea când îmi desăvârșeam studiile. După o cafea și câteva
ÎNCĂ O PAGINĂ DIN ISTORIA CULTURII S-A SCRIS LA BUCUREŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inca_o_pagina_din_istoria_culturii_s_a_scris_la_bucuresti.html [Corola-blog/BlogPost/361712_a_363041]
-
și fulgere cum nu am mai văzut niciodată. Tuna așa de tare de parcă se rupea cerul în două. Ruperea norilor era chiar deasupra noastră. Când fulgera, ziceai că ia foc bordeiul, se scurgea flacăra din înaltul cerului chiar în fața lui, sfredelind parcă pământul, urmată imediat de o rafală de bufnituri asurzitoare, care te băgau în sperieți oricât de curajos ai fi fost. Cățelușa Braica de teamă, a intrat în bordei și s-a băgat sub pat și imediat și eu după
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
măsurătoarea... - Ai vrea, nu? - Dar ce, tu nu ai vrea? - Află că am vrut cândva. Mă îndrăgostisem de tine... De fapt... și acum mai sunt, dar așa ca între prieteni, înțelegi, nu? Fănel simțea cum ochii jucăuși ai femeii îl sfredelesc până-n adâncuri și scânteierea lor vioaie înoată într-un amestec de dorință și umor. Nu știa ce să creadă și, mai ales, cum să reacționeze la o așa provocare neașteptată din partea prietenei soției sale. O mie de secvențe din conduita
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_8_.html [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
Nu-i trecu Mumei, însă, prin minte că, odată cu numele străin, fusese adus și ceva neprielnic lumii lor?! Nu știuse și nu va ști niciodată ce-l hotărâse! Simțise de multe ori un cui rece împungându-l... Tot așa îl sfredeli și-acum, pân-o făcu și gata! Cum la rădăcina Copacului un izvoraș abia susura, își strecură palma-i micuță în firicelul viu ca și-alte dăți. Numai că acum, firava șoaptă venită dinspre apă se-nlănțui pe miezul său
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Marile dureri sunt mute. Moartea celui scump și drag sapă șanțuri pentru lacrimi și împietrește. Nici în marile iubiri nu e loc de prea multă vorbărie. O privire incandescentă pe sub gene sfredelește pănă se aprind călcâiele. Viața fiecăruia dintre noi este un roman. Suma romanelor noastre rămâne în istorie. Cerne vântul vremii și ce rezistă ajunge dovada existenței noastre... Cu urechile ciulite, cu ochii holbați, învârtiți la morișca zilnică a trudei, pe
RÂNDUNICA, RÂNDUNICA, SUNT PĂTRUNJELU RECEPŢIEI! de DONA TUDOR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Randunica_randunica_sunt_patrunjelu_receptiei_.html [Corola-blog/BlogPost/358775_a_360104]
-
de chemarea de a te juca cu el, de a-l pipăi și a-l acoperi cu sărutări pătimașe, într-o joacă erotică plină de pasiune. Ștefan se rușină că se gândea la asemenea prostii privindu-și insistent partenera. O sfredelea cu privirile lui curioase. Tot timpul a fost un crai al litoralului. A luat de la viață tot ce era mai frumos. Nu a scăpat nicio oportunitate. Dacă îi plăcea vreo femeie, făcea totul ca aceasta să-l răsfețe cu darurile
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1395984754.html [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
de amintirile toate și liniștită m-ar prinde primii zori... Dar amețite de atâtea începuturi și răsfirate printre suflet, zbuciumate când mă cuprind mii și mii de gânduri să vreau, nu pot să la fac uitate. Sunt fapte car-au sfredelit în mine și cicatricile sunt dureroase, cum să uit și să privesc spre mâine când astăzi privirile-mi sunt cețoase? În zadar chem fărâme de uitare trecutul e prezent în existența mea, aș vrea să pot să privesc la soare
UITAREA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Uitarea_mariana_ciurezu_1378572673.html [Corola-blog/BlogPost/364365_a_365694]
-
de chemarea de a te juca cu el, de a-l pipăi și a-l acoperi cu sărutări pătimașe, într-o joacă erotică plină de pasiune. Ștefan se rușină că se gândea la asemenea prostii privindu-și insistent partenera. O sfredelea cu privirile lui curioase. Tot timpul a fost un crai al litoralului. A luat de la viață tot ce era mai frumos. Nu a scăpat nicio oportunitate. Dacă îi plăcea vreo femeie, făcea totul ca aceasta să-l răsfețe cu darurile
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1494912535.html [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
de tifos. La toate acestea se adaugă necazul cu Șerban, de la care nu mai avea știri, care murise la Viena. Mihai își informa tatăl la Botoșani despre moartea fratelui cu rugămintea de a nu-i provoca mamei „o superare cumplită.” Sfredelită de griji, trupul Ralucăi cedează în fața nenumăratelor necazuri în anul 1876. Avea insomnii atroce și rebele, îngrijorată de dezastrul familiei. Cu un soț ruinat materialicește, cu odraslele morți de mici, sinucigași, inadaptabili, risipiți în cele patru vânturi, cu fetele bolnăvicioase
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
că și mâine va fi aici tot la ora asta. Din locul ăsta te voi lua fără să ai timp să te dezmeticești”, a zâmbit el sigur de reușită, în timp ce umbra se lăsase pe capota din spate și doi ochi sfredeleau semiîntunericul, fără a fi văzuți de cineva. Așa de mulțumit era, că-i venise poftă să petreacă. A luat telefonul și s-a oprit cu degetul deasupra tastei cu o clipă înainte de a realiza contactul. Numele Angelicăi, apărut pe ecran
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_7_marian_malciu_1327434453.html [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
spațiul virtual al moralității purtând masca pesimistului fără leac și, precum Hamlet cu craniul lui Yorick în palmă, gândește amurgit asupra inutilități vieții și infinitului morții. Însă în cugetările lui Schopenhauer descoperim o flagrantă nepotrivire contradictorie: înclinarea sa de a sfredeli genunile înspăimântătoare ale durerilor vine, asemeni unei măși puse pe fața unui om, în contrazicere cu sfaturile lui echilibrate și filistine, adică fățarnice, vesel împrăștiate în întreaga-i operă, ca semenii să nu-și răscolească situația chinuitoare și dureroasă a
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_masca_lui_schopenhauer_paradisul_pier_al_florin_tene_1347536910.html [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
lipsit curajul să-mi strig revoltă. Am plâns în tăcere și m-am zdrobit în mii de cioburi. Nicio stea n-a mai dansat pentru mine. Emoții, ,am mai avut , si compensații, dar durerea e tot pe loc și mă sfredelește . Eu nu sunt că Blanche fragilă libelulă, dar umbrită de tristețe plutesc pe-acest pământ. *Text inspirat de monologul lui Blanche ,- una din eroinele piesei lui Tennessee Williams " Un Tramvai numit Dorința". Am interpretat acest monolog în cadrul unui atelier de
LIBELULĂ( VERSIUNE ROMÂNĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1488501993.html [Corola-blog/BlogPost/378027_a_379356]
-
spațiul virtual al moralității purtând masca pesimistului fără leac și, precum Hamlet cu craniul lui Yorick în palmă, gândește amurgit asupra inutilități vieții și infinitului morții. Însă în cugetările lui Schopenhauer descoperim o flagrantă nepotrivire contradictorie: înclinarea sa de a sfredeli genunile înspăimântătoare ale durerilor vine, asemeni unei măși puse pe fața unui om, în contrazicere cu sfaturile lui echilibrate și filistine, adică fățarnice, vesel împrăștiate în întreaga-i operă, ca semenii să nu-și răscolească situația chinuitoare și dureroasă a
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Masca_lui_schopenhauer_paradisul_pierdut_al_nefiintei.html [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
cu probleme de... N-am înțeles cu ce fel de probleme se ocupa spilcuitul, îngâmfatul, antipaticul secretar, dar sămânța sadismului a încolțit și a crescut rapid în sufletul meu, precum vrejul din basm. Simțeam în creier un cui care îmi sfredelea și-mi ațâța nervii și așa suprasolicitați. Eram obișnuită cu secretarii noștri mai vechi, cu care ne înțelegeam mai omenește. Pe cine or fi schimbat cei de la partid? Care secretar o fi făcut vreo boacănă și a trebuit să zboare
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Te_arestam_pentru_sabotaj_.html [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
cărțile necesare lansării a doua zi la evenimentul amintit, a ultimului meu roman „Parfum de orhidee”. La vede ea sa, picioarele mi s-au înmuiat, am rămas fără de glas, nu știam ce să mai spun, în timp ce doi ochi căprui mă sfredeleau cu interes. Inima-mi dădea năvală să-mi iasă din piept de atâta surprindere. De obicei persoanele de sex feminin de pe internet nu-și postează la avatar fotografiile actualizate, ci pe unele care să le avantajeze cât mai mult, cu
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444140151.html [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
fuste...". A împins telefonul spre capătul mesei, nehotărâtă. A mers la frigider și a inventariat rezervele dintr-o privire. A renunțat. Nu avea poftă de mâncare. Nu mai avea poftă de nimic. Nu se putea concentra. O singură idee o sfredelea. "Dacă minte? Dacă are o altă dragoste și are nevoie de libertate? Și, ce-i cu asta? A introdus deja divorțul. Scrie negru pe alb... Foarte bine! Să mă învăț minte. Acum... ce mă fac eu? Cum scot capul în
ISPITA (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_22_.html [Corola-blog/BlogPost/375316_a_376645]
-
se citea pe fața lui. Ochii-i străluceau a bucurie lăuntrică: iar trupul i se îndreptase. Parcă nu mai avea umerii strânși, ușor încovoiați, precum arătau în ultimul timp. A ridicat privirea spre Mariana și a roșit. Ochii ei îl sfredeleau încă de cum a intrat. Sobră, cu bărbia ridicată. Era în picioare. El a dat să plece, plecându-și capul cu ochii spre podea și fața i s-a crispat. A pus mâna pe clanță. - Stai puțin, Fănel! s-a auzit
ISPITA (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_22_.html [Corola-blog/BlogPost/375316_a_376645]
-
Autorului Dacă sticla topită se preschimbă nisip, omul, când își sfârșește durata ar trebui să se preschimbe iubire și bucurie. Pare teorie ocultă inversarea înțeleselor și preschimbarea desăvârșirii în izvor, dar în lacrimi reci arde durerea, în golurile din minte sfredelesc întrebările, pe rană susură duhul alinării...! Lumea poate avea frumuseți ascunse, ivite din semințe mucegăite, poate avea iubiri ricoșate, proiectate pe suflete cu muchii, poate însufleți controverse fecunde, din sinteza nimicului, dar niciodată lumea nu poate avea în loc de inimă altceva
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_si_m_aurel_v_zgheran_1368362880.html [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
de iernile de altă dată, când din cer picau fulgi mari și pufoși de zăpadă,de un alb imaculat, care se așterneau peste tot , formând un covor moale și pufos, iar când gerul năprasnic o îngheța, soarele rece de iarnă sfredelea în ea cu razele strălucitoare, împrăștiind sclipiri de diamante multicolore. Pe acoperișurile caselor mici, se așeza atâta zăpadă, încât coșurile de fum nu se mai zăreau, lăsând impresia ca fumul iese pe furiș, chiar din ea. Ulițele satului, cât și
AMINTIRI V de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1495902095.html [Corola-blog/BlogPost/376855_a_378184]
-
fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. Intr-un târziu Pe albele file din fața mea cresc Rădăcini poemului ce sfredelește Fruntea, la auzul lor, însă pălesc, Iar metafora intrată-n vers se rotunjește. Un gând stăpân domnește poemul încă, Aud penița încolțind ideea Iar strofa se rupe dintr-o stâncă Cum se deschide-n ceață iar femeia. Iubito așteaptă în
ADEVĂRUL DIN ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_din_acrostih.html [Corola-blog/BlogPost/348481_a_349810]
-
uit privirea aceea ochii albaștrii cum mă urmăreau de dincolo de ape fața îți era de copil cu soarele asemănotoare sau cu un înger de lumină dar ochii tăi ca para focului erau părea că întîiia privire din univers mă privea sfredelindu-mi întreaga făptură și m-am prăbușit în fântînă cu apă cu tot când ai apărut iar în trupul acesta de lut cu vine cu oase și carne cu piele și ochi asemeni cu fiecare din noi erai doar un
UȘA OILOR-ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466595907.html [Corola-blog/BlogPost/382123_a_383452]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CÂND TOATE-S RECI Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1652 din 10 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Vezi lacrima cum îngenunchează și sfredelește pământul până se face izvor? De vei poposi să asculți murmurul să nu întrebi de mine că-s toate reci și timpul e mai scurt cu o clipă care, deși e a ta, e încă la mine. Referință Bibliografică: Când
CÂND TOATE-S RECI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1436511721.html [Corola-blog/BlogPost/378190_a_379519]
-
la o stana, aveam o vacă Joiana, care „fătași o fetiți” pe care o chema Vinerica. Deci Joiana venise pe lume într-o joi și Vinerica într-o vineri. Aveam iepuri, așa ziși „de musca”, într-o groapă în care sfredeliseră o groaza de găuri, adevărate tuneluri, de unde odată te pomeneai cu încă o duzină de epurași. Se știe că iepurii se „înmulțesc... că iepurii”! Nici nu știu câți porumbei aveam, podul era plin de cuiburile lor. Din timp în timp, un argat
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ultima_mea_iubita.html [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]