110 matches
-
Șevarnadze din funcția de ministru de Externe și faimosul său strigăt de alarmă în ședința Sovietului Suprem : „Vine dictatura !” i-au dat o dimensiune profetică, pe care nu i-o mai poate nimica șterge. La aceasta se adaogă fraza semi sibilină rostită de el în prima noapte după declararea stării de excepție, când a venit la Casa Albă să se alăture lui Boris Elțîn : „Dacă Mihail Gorbaciov este implicat, ca victimă sau complice, în acest complot, va trebui să dea socoteală
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
înțelege, o radicală opacitate în fața realului, are nevoie să se blindeze cu „idei”. De la Platon la Hegel și până la Camil Petrescu cuvântul „Idee” sau, dacă vreți, „ideea de idee”, se bucură de un prestigiu orbitor. „A vedea idei”, această formulă sibilină a lui Camil Petrescu a făcut la noi carieră amețitoare (în sensul că-și amețește proferatorii), dar de fapt înseamnă a vedea fantasme. „A avea idei”, „a jongla cu ideile” trece drept apanajul minților superioare, ceea ce e desigur adevărat (Mazilu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
postfață Nicolae Țone, București, 1996; Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul în genunchi, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1999. Ediții: Al. Claudian, Senin, introd. edit., București, 1972; Urmuz, Pagini bizare, București, 1983; Nichita Stănescu, Frumos ca umbra unei idei, București, 1985, Cărțile sibiline - Poezii inedite, București, 1995; Horia Groza, Poezii, cronici literare, eseuri, București, 1996 (în colaborare cu Horia Ion Groza). Traduceri: Robert Escarpit și colectiv, Literar și social, pref. trad., București, 1974; Victor Sivetidis, Dumneavoastră, Românie, București, 1975 (în colaborare cu Georgeta
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
în Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2004, pp. 341-342: "Scriitura savantă, în două episoade, primul după modelul trenoi al literaturii bizantino-grecești de secolul al XV-lea (după căderea Constantinopolului), al doilea după modelul cărților sibiline de profeții (...) Dincolo de scriitură țâșnește însă puterea frustă a fondului lexical popular, ca de bocet ancestral adus la suprafață de acest moment de mare cumpănă..." 90 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 1 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2004, p. 341-342: "Scriitura savantă, în două episoade, primul după modelul trenoi al literaturii bizantino-grecești de secolul al XV-lea (după căderea Constantinopolului), al doilea după modelul cărților sibiline de profeții (...) Dincolo de scriitură țâșnește însă puterea frustă a fondului lexical popular, ca de bocet ancestral adus la suprafață de acest moment de mare cumpănă..." 377 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 378 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sau străinătate: a realizat ediții critice comentate cu aplomb și probitate ale operelor lui Alexandru Caludian (1972), dar și ediții exemplare ale textelor încredințate de poeți din prietenie: Nichita Stănescu (1985, vol. "Frumos ca umbra unei idei"; 1995, vol. "Cărțile sibiline"), Horia Groza (1995, Poezii). La fel a procedat cu lucrările lui Robert Escurpit din care a tradus două (1974, 1980), precum și cu paginile bizare a lui Urmuz (1983). A coordonat lucrări de sinteză, împreună cu Alexandru Piru ("Sinteze de literatura română
Constantin Crișan () [Corola-website/Science/311258_a_312587]
-
care gama este cunoscută în continuare. Textul ebraic al Vechiului Testament conține acrostihuri, îndeosebi în Cartea Psalmilor (Psalmii IX-X, XXV, XXXIV, XXXVII, CXLV, CXI, CXIX CXXII).<br> Dosoftei Barilă, cunoscut sub numele de Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, a scris "ul sibilin".<br> Textele imnelor acatist, compuse în limba greacă, sunt dispuse în acrostihuri. Un astfel de imn este Acatistul Buneivestiri al cărui text a fost compus de imnograful bizantin Roman Melodul.
Acrostih () [Corola-website/Science/310190_a_311519]
-
de mai târziu chiar numele ce țin de infernul grecesc sunt atribuite unor locuri din iad. "Apocalipsa lui Petru" arată o remarcabilă afinitate de idei cu a Doua Epistolă a lui Petru; mai prezintă o paralelă importantă și cu Oracolele sibiline (cf. Orac Sib., II, 225 sqq.), în timp ce influența sa este aproape sigur că s-a făcut simțită în "Faptele Sf. Perpetua" și în viziunile povestite în "Faptele lui Toma" și în "Istoria lui Varlaam și Iosafat". A fost cu siguranță
Apocalipsa lui Petru () [Corola-website/Science/321235_a_322564]
-
insuficiență renală precum deteriorarea pancreasului și a inimii. Astăzi se face o transfuzie cu antidotul "Antanamid", câștigat chiar din "Amanita phalloides" care conține această substanță în cantități mici. Din 1977 substanța este produsă artificial. De asemenea se trateazä cu preparatul "Sibilin", în lipsă de acesta cu "penicilinä G". Dacă tratamentul ar fi fost zadarnic, speranța unei persoane infectate rămâne doar în transplantația unui ficat. Toate trei speciile ale buretelui viperei sunt responsabile pentru aproximativ 90 la sută din decesele cauzate prin
Buretele viperei () [Corola-website/Science/335130_a_336459]
-
a adresat-o lui Valentinian al II-lea pentru a-i cere restabilirea altarului Victoriei în sala întrunirii Senatului, o prozopopee a Romei, care vorbește despre ea însăși ca despre o femeie foarte bătrână. Când Stilicon a cerut arderea cărților sibiline prin 405 d.Hr., este posibil ca el să fi vrut să facă să dispară, în momentul în care Roma se apropia de sfârșitul celui de-al XII-lea secol al său, profețiile neliniștitoare care, poate, lăsau să se înțeleagă
Roma (zeiță) () [Corola-website/Science/337647_a_338976]