445 matches
-
Locul acțiunii: împrejurimile orașului Palermo, anul 1282 Personaje: Elenă, ducesa, sora ducelui Frederick de Austria (soprana); Arrigo, un tânăr sicilian (tenor); Guido di Monforte, guvernator al Siciliei sub stăpânirea franceză, tatăl lui Arigo (bariton); Giovanni da Procida, doctor și patriot sicilian (baș); Béthune, omul de încredere a lui Monforte (baș); Conte de Vaudemont (baș); Ninetta, damă de companie a Elenei (mezzo-soprana); Danieli, servitorul Elenei (tenor); Tebaldo (tenor) și Roberto (baș) soldați francezi; Manfredo, un sicilian; soldați francezi, bărbați și femei, călugări
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
patria. Localnicii îi privesc cu ură, invocând o răzbunare care nu va întârzia să vină. Principele Béthune și Contele de Vaudemont ies din palat și îl previn pe Roberto, care este beat, asupra pericolului pe care îl reprezintă gelozia bărbaților sicilieni. Apare Ducesa Elenă purtând haine de doliu după fratele ei Frederick de Austria (Este o confuzie istorică. Personajul real care a fost executat pentru trădare era nepotul lui Manfred, Corradino, care învins în bătălia de la Tagliacozzo, este decapitat la 29
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
învingătorilor și spre surprinderea lui aceasta va accepta(Deh! tu calmă o Dio possente).Prin cântecul ei incandescent Elenă va înflăcăra inimile sicilienilor.Indemnul ei că poporul să și ia soarta în propriile sale mâini, stârnește un vânt de revoltă. Sicilienii martori la scenă îi atacă pe soldații francezi. Apariția guvernatorului francez, Guido di Montforte, pe treptele palatului restabilește ordinea. Mulțimea se dispersează lăsând pentru puțin timp în scenă pe Elenă, pe cameristă să, Ninetta și pe Danieli, un tânăr sicilian
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Sicilienii martori la scenă îi atacă pe soldații francezi. Apariția guvernatorului francez, Guido di Montforte, pe treptele palatului restabilește ordinea. Mulțimea se dispersează lăsând pentru puțin timp în scenă pe Elenă, pe cameristă să, Ninetta și pe Danieli, un tânăr sicilian. Împreună cu Monforte ei se reunesc într-un cvartet. Apare Arrigo care fusese închis pentru trădare și eliberat din închisoare deoarece a fost găsit nevinovat. El se grăbește să-i aducă la cunoștința cele întâmplate Ducesei Elenă, de care este îndrăgostit
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
prevină contra unei eventuale înțelegeri cu Ducesa, se retrage în semn de sfidare la adresa acesteia. Actul ÎI Pe valea unui râu, aproape de Palermo. Giovanni da Procida întors din exil acostează la mal. El intenționează să preia conducerea grupelor de patrioți sicilieni. Procida salută pământul natal (O tu, Palermo, terra adorata) iar în cabaletta care urmeaza își cheamă partizanii la lupta de eliberare a patriei (Nell'ombra e nel silenzio). În continuare el îi trimite pe cei prezenți la treburile lor spre
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
înțeleagă zbuciumul lui Arrigo și îl iartă pentru trădarea care îi va aduce moartea (Arrigo! ah! pârli a un core). Soldații îl aduc pe Procida, care îi șoptește Elenei că o corabie spaniolă a sosit pentru a sprijini pe revoluționarii sicilieni. Bănuitor în ce îl privește pe Arrigo, Procida este șocat să afle că acesta este fiul lui Montforte. Deși ordonase execuția imediată a prizonierilor, Monforte este gata să-i grațieze cu condiția ca Arigo să-l numească în public “tata
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
murit mii de soldați, femei și copii. O altă teorie, probabil mai verosimila, susține că rezistență siciliana a avut drept semnal de atac sunetul clopotului și astfel s-a ajuns că evenimentul să fie cunoscut sub numele de “I Vespri sicilieni“. În zori, orașul Palermo se proclama independent. În foarte scurt timp revoltă se întinde în toată Sicilia. După Palermo a fost rândul orașelor Corleone, Taormina, Massina, Siracusa, Augusta, Cătănia și treptat, treptat, a tuturor orașelor importante. Faimosul simbol al luptei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
capitala la Neapole și a practicat o politică de asuprire caracterizată prin violență, prin uzurparea drepturilor cetățenilor și prin măsuri financiare aspre (deprecierea monedei naționale) care a nemulțumit toate clasele sociale. După izbucnirea revoltei cunsocute sub denumirea de I Vespri siciliani, Carol I d‘Anjou a încercat să liniștească lucrurile promițând numeroase reforme, dar în final a recurs la intervenția militară. O armată de 75000 de soldați a debarcat la Messina în 25 Iulie 1282 și a început asediul orașului. Asediul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
I, cât și Pedro III mor în același an, 1285. Pacea se încheie la 31 August 1302 în cetatea siciliana Caltaboletta între Carol ÎI d‘Anjou și Frederick III de Aragon, moment care încheie prima fază a mișcării I Vespri siciliani . În opera lui Verdi apare un personaj, Giovanni da Procida, care este un participant real la revoltă și care a jucat un rol important în insurecția armata. El fusese pe timpul dinastiei Hohenstaufen guvernatorul unei insulițe din vecinătatea Siciliei. Mai mult
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în exil. Îl regăsim la curtea de Aragon, alături de Constanzza, fiica lui Manfred. Pedro III îi recunoaște talentul de medic și îl numește guvernator de Lusca, Benizzer și Palmă. Legenda spune că Procida a fost la originea revoltei I Vespri siciliani. În anul 1282 Giovanni da Procida este numit Mare Cancelar al regatului aragonez în Sicilia. În timpul perioadei risorgimento legenda lui Procida a căpătat dimensiuni epopeice. Procida devine echivalentul medieval al lui Mazzini, patriotul italian care și-a folosit inteligență și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ci a fost rezultatul unei revolte spontane împotriva opresorului străin. Astăzi, chiar si istoricii sunt de acord că avem de a face cu o revoltă spontană și nu vom ști cu siguranta niciodată ce a reprezentat de fapt seară vecerniilor siciliene. La Galeria Națională de Artă din Romă este expus un tablou al pictorului Francesco Hayez, realizat de acesta în anul 1846 și care are ca temă mișcarea I Vespri Siciliani. Stilul și manieră de execuție a tabloului sunt neoclasice. Valoarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Atilla .................................................. ... .................................................. ..1 31 Macbeth .................................................. ... ..............................................145 I masnadieri (Hoții) .................................................. ... ............................162 Îl Corsaro (Corsarul) .................................................. ... ........................178 La Battaglia di Legnano (Bătălia de la Legnano) .................................193 Luisa Miller............................................ ... ...............................................205 Stiffelio......................................... ... .................................................. ... .....220 Rigoletto......................................... ... .................................................. ... ...234 Îl Trovatore (Trubadurul) .................................................. ... ..................255 La Traviata (Traviata) .................................................. ... ........................278 I vespri siciliani (Vecerniile siciliene) .................................................. ..2 97 Aroldo............................................ ... .................................................. ... ...313 Simon Boccanegra........................................ ... ........................................325 Un ballo în maschera (Bal mascat) .................................................. ... ...340 La Forza del Destino (Forță destinului) ................................................35 8 Don Carlos............................................ ... .................................................3 78 Aida.............................................. ... .................................................. ... .....402 Otello............................................ ... .................................................. ... .....421 Falstaff.......................................... ... .................................................. ... ....442 Bibliografie...................................... ... .................................................. ... .458 459
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
femeie, care a apărat până în ultima clipă tronul ce avea să revină fiului său. După această decizie, vreme de unsprezece ani, interesele Franței au fost reprezentate de doi străini: regina-mamă Ana de Austria, o prințesă spaniolă și de către consilierul acesteia, sicilianul Giulio Mazarini, care era cunoscut în Franța sub numele de Jules Mazarin. IV.1.3 Copilăria Regelui Soare din perspectiva oficială și cea apocrifa Ludovic al XIV-lea a avut șansa de a crește într un mediu armonios familial. Beneficiind
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
modelului și ancoră în realitate a modelului în ansamblu) este inexplicabilă din perspectiva celor care vor să submineze semnificația politică a Republicii. Platon credea, prin urmare, în realismul și aplicabilitatea modelului său, așa cum o arată și demersurile sale pe lângă tiranii sicilieni, istorisite de el însuși în Scrisoarea a VII-a, unde este formulată într-o manieră foarte asemănătoare celei din Republica, faptul că realizarea binelui public este posibilă numai prin unirea dintre filozofie și putere politică. Și totuși, de ce a păstrat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
idei și credințe diverse. Negustorii greci au cules informații din Egipt, Orientul Mijlociu, nordul Africii, zona Mării Negre, Persia și chiar din Scandinavia, iar aceste informații răzlețe s-au amestecat în creuzetul orașelor-state ioniene și atice. În Evul Mediu, la curtea regilor sicilieni erau binevenite tehnicile și cunoștințele din China și Arabia, ca și din Normandia. În perioada Renașterii, Florența era un centru de comerț și producție, ca și Veneția; mai târziu, amploarea comerțului maritim din Peninsula Iberică, Țările de Jos și Marea Britanie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și cu rol pur funcționăresc, cum ar fi generalul Miceli 2. Eu cunosc numele acelor persoane serioase și importante ce stau în spatele băieților cu destine tragice care au optat pentru atrocitățile fasciste sinucigașe, ce stau în spatele răufăcătorilor de drept comun, sicilieni sau nu, care și-au oferit serviciile în calitate de killers sau de ucigași plătiți. Eu cunosc toate aceste nume și cunosc toate faptele (atentate la instituții și masacre) de care s-au făcut vinovați. Eu știu. Dar nu am dovezi. Nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
stângist devenit „flecăreală”, adică o serie de fraze gata întocmite, de locuri comune, de pure indicații. De la bun început, lectura cărții lui Valcarenghi este insuportabilă. Descrierile „distribuției” sunt oripilante prin mizeria și vulgaritatea lingvistică. Despre Paolo Melchiorre Gerbino 4: „Beatnik sicilian emigrat în vremuri îndepărtate în Suedia, nevestică suedeză blondă...”; despre Vittorio Di Russo: „Este «liderul» charismatic al tineretului pletos milanez...”; despre Ombra, alias Giorgio Cavalli: „Se transformă treptat dintr-un studențaș într-un beat de primă mână...”. Despre Pinky („una
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
poporului din tablourile realismului socialist. Iată de ce poetul - înainte de a cere să fie executat ca burghez - predică în realitate trăsăturile pe care el le predică poporului. Buttitta nu poate, de fapt, să nu știe că poporul, și în special poporul sicilian (a cărui capacitate de revoltă și mânie nu este deloc negată aici), nu a semănat niciodată cu imaginea pe care au avut-o despre el partidele comuniste istorice. El le folosea acelor partide pentru tactica lor politică și, în ultimă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
rămas satisfăcut atât de achiziția excepțională, cât și de faptul că s-a comportat cinstit cu acea „mască” napolitană. „Hârțoagele vechi” erau un pachet de corespondențe de dragoste dintre Salvatore Di Giacomo 2 și Elisa Avigliano, viitoarea lui soție. Enzo Siciliano 3, ajuns în posesia acestui manuscris voluminos, l-a publicat - precedându-l de o introducere meticulos alcătuită, în care dezacordul dintre teza filologică (un pic impersonală) și un real interes, deloc nepersonalizat, față de erotismul lui Di Giacomo produce poticniri aproape
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în primul meu roman, Ceva ce îți dorești 3 (într-un capitol în care un țăran din Friuli emigrat în Elveția își povestește aventura la persoana întâi), pe care a făcut-o Danilo Dolci 4, culegând biografii ale unor țărani sicilieni și, în fine, pe care a făcut-o Dacia Maraini 5 cu meticulozitate calvinistă, în splendidele Memorii ale unei hoațe 6. În acest caz, naratorul, deși are „stilul” unui artist „naiv”, nu are deloc tendința eufemistică a acestuia, teama sa
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este tăcerea; dar nici cu această „elocvență a tăcerii” nu-i de glumit: toată numai o derâdere detașată și disprețuitoare, aristocratică în felul său, într-un fel huliganic. Pare paradoxal, dar, inventând sau înjghebând această „biografie” a unui mic delincvent sicilian (ce-își povestește viața tovarășilor de celulă), Sciortino a adoptat aceleași măsuri stilistice ca și Marchizul De Sade. Fiecare pagină a sa este - într-un fel puțin mai umil și, în ce privește conținutul, mult mai prudent - o pagină din Justine sau
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și frații săi. Garibaldina, București, 1970; Michelangelo Buonarroti, Rime, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 1975; Comedia Renașterii italiene, pref. trad., București, 1979; Antologia poeziei italiene (secolele XIII-XIX), București, 1980; Giacomo Leopardi, Cânturi-Canti, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1981; Rolando Certa, Trinacria. Poeți sicilieni contemporani, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Felea, Secțiuni, 222-230, 405-408; Regman, Colocvial, 189-191; Negoițescu, Analize, 299-304; Poantă, Radiografii, I, 208-210; Doinaș, Lectura, 165-170; Felea, Aspecte, II, 161-164, III, 22-26; Lit. rom. cont., I, 401-404; Tașcu, Poezia, 74-78; Grigurcu, Existența, 85-91; Grigurcu
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
României, istoria limbii române, cronici referitoare la actualitatea culturală și mai ales despre viața muzicală de la București și de la Paris. Astfel, în același număr stau alături note privind spectacolele din cele două capitale: Traviata și Coana Chiriță, Rigoletto sau Vecerniile siciliene și Prăpastiile Bucureștilor. P. C.
VOIX DE LA ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290637_a_291966]
-
parodică și dezvoltarea personalului și a elementelor de compoziție o va apropia de comedia veche. Particularitatea spațiului roman - consideră autoarea - constă în faptul că, deși subiectele dramei satirice au fost preluate în poemul epico-dramatic, amplificându-se în paralel mimul popular sicilian, poeții latini nu vor scrie deloc dramă satirică, în locul ei ivindu-se comedia nouă a lui Plaut și Terențiu. P. a luat în seamă și necesitatea de a alcătui cărți de istorie în vederea familiarizării cititorului nespecializat: O istorie a Greciei
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
mult - asemenea păsări fiind întîlnite destul de des pe acele latitudini - dacă ochii tuturor, fie ei cît de neatenți, n-ar fi fost înclinați acum să vadă un tîlc perfid aproape în orice lucru. - Pălăria, pălăria, domnule căpitan! exclamă deodată matelotul sicilian cocoțat în arborele artimon, ceva mai jos decît Ahab, de care-l despărțeau o adîncă prăpastie de aer. Dar aripa neagră se și întinsese sub ochii bătrînului Ahab - lungul plisc roșu aproape că-i atingea capul; cîrîind, șoimul negru își
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]