334 matches
-
adesea mai bun calitativ, cu o perioadă mai lungă de somn lent profund. Sportivii de rezistență, în special, deseori au nevoie de mai bine de zece ore de somn pe noapte și nu le e greu nici să facă o siestă în timpul zilei. S-a arătat, pe de altă parte, că după probele foarte lungi, cum ar fi o cursă de 90 km, somnul alergătorilor poate avea până la 30% somn lent profund mai mult decât procentajul obișnuit, lucru care este valabil
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Mirceștii lui Alecsandri, Elena Onciu descrie casa de la Mircești, cu toată gospodăria ei. Ea își aduce aminte de salonul cel mare cu cele două candelabre care se aprindeau la zile mari, de o odaie turcească în care poetul își făcea siesta, de o odaie în care se afla o masă de biliard, și de biroul la care Alecsandri medita și-n care a scris cea mai mare parte a operei sale. Îmi mai spuse bătrâna că uneori poetul se închidea zile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu a putut fi trecut cu vederea de către Sher Singh, astfel Încât, după ce, mai târziu, avea să ia În mâini frâiele guvernării, se Întâmplă ca sclavele lui Chund Kaur să sfărâme capul stăpânei lor cu o cărămidă În timp ce aceasta Își făcea siesta. Când se petrecură toate acestea, Sher Singh nu se afla În Lahore. În absența regelui, Dhian Singh le-a dat În judecată pe asasine, tăindu-le nasul, urechile și mâinile 223 În fața obștii adunate Înaintea biroului de poliție (kotoali), după
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
gândurile nerostite, curmând prompt, prin exterminare fizică, orice tentativă de insubordonare. Reflectarea procesului de integrare a economiei capitaliste românești în cea mondială se realizează, în ordinea cronologică a desfășurării lui, în romanele Solstițiu tulburat (1982), Mai mult ca perfectul (1984), Siesta (1983), Revelionul (1977), Vara baroc (1980), primul marcând începutul de veac, următoarele - anul 1905, momentul imediat de după întâiul război mondial și anii 1925-1926. Ciclul continuă, ignorat de critică, cu Natura lucrurilor (1986), Pontice (1987), Geamlâc (1988), Între timp (1990). Doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
1967; Coborând, București, 1968; Titu Maiorescu, critic literar, București, 1968; 3 nuvele, București, 1973; Printre cărți, București, 1973; Înainte de tăcere, București, 1975; Doctorul Poenaru, București, 1977; Revelionul, București, 1977; Volume, București, 1978; Vara baroc, București, 1980; Solstițiu tulburat, București, 1982; Siesta, București, 1983; Mai mult ca perfectul, București, 1984; Natura lucrurilor, București, 1986; Pontice, București, 1987; Geamlâc, București, 1988; Între timp, București, 1990; Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie (Corespondență către Ion Simuț), Cluj-Napoca, 1999. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
prea dulci. Sunt delicioase mai cu seamă în compania oricărei prăjituri cu migdale și, astfel, se armonizează de minune cu vinul roșu. De piersici nu sunt mare amator, dar socotesc caisa drept regina fructelor.) Acum mă duc să-mi fac siesta. E noapte. Două lămpi cu gaz, care sfârâie molcom, aruncă o lumină domoală, lăptoasă, peste suprafața zgâriată și pătată a ceea ce a fost cândva o frumoasă masă din lemn de trandafir, veche posesiune a doamnei Chorney. Aceasta este masa mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
În alertă, prin dispariția vederii. Se adună la culcare făcând gălăgie, adică coordonându-și sonor adunarea. Exact de ce am nevoie eu pentru a le sili la Înfruntare: eu văzând, ele nu. Și-mi iau tributul seara sau dimineața. Peste zi, siestă și soreală, căci șansa... Spuneți-mi poftă bună - chiar am - ca să vă pot povesti - data viitoare - chestia cu radarul. Scuze, sonarul. „Meridian“, 23 februarie 2001, ora 12,50 21. Mă cheamă Moti. VI Remarc, În fața microfonului, păcatele izolării fonice a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și Înfulecați cât Încape. Și “avertismentul” poate ucide: când e prea mult... Vă doresc poftă bună. Dar la audiție pe 1053 kHz: vineri, oleacă Înainte de... prânz. 8. „Vicii“ Spuneam parcă, nu demult, că nu-mi place orice loc. Prefer pentru siestă să stau colăcit pe cuptor... Hm Cristi Îmi oferă doar un calorifer. Când apucă să-și plătească datoriile la Întreținere... Nici nu bagă de seamă că atunci dă negentropie, valoare adică, pe entropie, adică gunoi. Căci ce e căldura decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un anume fel...și am continuat să supraviețuiesc... Speram totuși să mă pot apropia de Vera și să aflu cât mai multe...despre Vera. * * * Salonul 7 e la fel cum l-am lăsat. Frigiderul ghiftuit ca de obicei își făcea siesta, rezemat de peretele din partea stângă a salonului după partea...de cum intri pe ușă. Deasupra acestuia, becul care de abia mai lumina pentru el însuși. Masa și cele două scaune cu rezemătoare defectăîn set complet, în același spațiu restrâns dintre frigiderul
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
de pe ambele maluri, atunci când voiau să-și ia în liniște gustarea binemeritată, obișnuiau să se refugieze pe micuța insulă fără nume de pe cursul binecuvântat al Fluviului Albastru, granița naturală între cele două țări frățești. Și, eventual, să-și facă și siesta evident tot binemeritată nederanjați de superiori. Dar în ziua nefericită, s-a nimerit ca și grănicerii din Republica Soră Vandana de Sud, cât și grănicerii din Republica Soră Vandana de Nord să muște exact în același timp din delicioasele sandviciuri
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
acest raport. 4 De la timp la conștiință Sumar 62 De unde vine decalajul orar? Ceasul biologic 63 Știați că somnul are mai multe faze? Neurobiologia somnului 64 Este adevărat că învățăm mai bine în timpul somnului? Cronopsihologia și actul învățării 65 Trăiască siesta! Suntem la fel de vigilenți pe parcursul întregii zile? Vigilența și ritmurile școlare 66 De ce nu se împacă șofatul cu alcoolul? Efectele substanțelor psihotrope asupra vigilenței 67 Cum se vorbește la o petrecere? Atenția selectivă 68 De ce nu este bine să dați telefon
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
durase, de fapt, 58), iar Fraisse relatează că, în 1906, câțiva mineri surprinși într-o galerie timp de trei săptămâni au crezut că nu au stat decât patru-cinci zile în adâncul minei. GRAFIC VERT: Numărul ciclurilor ORIZ: Durată (ore) Fără siestă Cu siestă Durata veghii în funcție de ciclurile unui speolog care a stat timp de 6 luni într-o grotă (adaptare după Fraisse et al., 1968) Cu toate acestea, studierea atentă a activității speologului a pus în evidență câteva paradoxuri. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fapt, 58), iar Fraisse relatează că, în 1906, câțiva mineri surprinși într-o galerie timp de trei săptămâni au crezut că nu au stat decât patru-cinci zile în adâncul minei. GRAFIC VERT: Numărul ciclurilor ORIZ: Durată (ore) Fără siestă Cu siestă Durata veghii în funcție de ciclurile unui speolog care a stat timp de 6 luni într-o grotă (adaptare după Fraisse et al., 1968) Cu toate acestea, studierea atentă a activității speologului a pus în evidență câteva paradoxuri. Pentru a-și repera
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cicluri aveau o perioadă de veghe între 10 și 20 de ore, destul de multe (în total 30) erau foarte lungi, durând între 30 și 40 de ore. Oare începuse Mairetet să hiberneze ca urșii? Nu, crezând că face o mică siestă, el dormea o noapte întreagă. În ansamblu, se pare că se produce o deconexiune între timpul psihologic (subevaluat) și cel fiziologic. Organismul trece singur în stare de somn și, dacă ne transformăm siestele în nopți, ciclul „biologic” atinge aproximativ 25
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
urșii? Nu, crezând că face o mică siestă, el dormea o noapte întreagă. În ansamblu, se pare că se produce o deconexiune între timpul psihologic (subevaluat) și cel fiziologic. Organismul trece singur în stare de somn și, dacă ne transformăm siestele în nopți, ciclul „biologic” atinge aproximativ 25 de ore. Pentru a explica această reglare temporală fără repere exterioare, unii cercetători au considerat că posedăm un „ceas biologic”. Așa s-ar putea explica decalajele orare din timpul lungilor călătorii cu avionul
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o listă de cifre citită unor persoane care dorm nu lasă nici o amintire la trezirea acestora. Dimpotrivă, cu cât suntem mai treji, cu atât învățăm mai ușor. Cercetările din domeniul cronopsihologiei au în vedere variația performanțelor în funcție de momentele zilei, ora siestei fiind, așa se știe, cel mai nepotrivit interval pentru a învăța... În schimb, somnul benefic pentru consolidarea a ce am învățat peste zi. Experimentele realizate pe animale arată că, în timpul unor etape ale somnului în care creierul este complet absent
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nu este o metodă bună, dar a dormi bine după o zi plină este altceva! Pentru mai multe detalii Boujon, C.; Quaireau, C., Attention et réussite scolaire, Dunod, Paris, 1997. Lecomte, P.; Lambert, C., La Chronopsychologie, PUF, Paris, 1991. Trăiască siesta! Suntem la fel de vigilenți pe parcursul întregii zile? Vigilența și ritmurile școlare Dacă pentru a învăța trebuie să fim treji, vigilența nu este totuși optimă pe toată durata zilei. Un specialist francez, François Testu (1989), a studiat îndelung aceste variații în mediul
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
după-amiezii. Cele două „depresiuni” observate sunt determinate de cauze biologice: reintrarea în ritm după somn (dimineața) și digestia (după-amiaza). Concluzie Remediul din timpul după-amiezii este cunoscut de atât de mult timp, încât a fost chiar instituționalizat în anumite țări mediteraneene: siesta. Pentru mai multe detalii Lecomte, P.; Lambert, C., La Chronopsychologie, PUF, Paris, 1991. Testu, F., Chronopsychologie et rythmes scolaires, Masson, Paris, 1991. 1. CP, CE2 și CM2 reprezintă cursul pregătitor, clasa a II-a a cursului elementar și clasa a
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
la a căror înmormântare a participat și el. Ca să aflu mai multe detalii, am plecat spre acest sat. Pe drumul bunicel care leagă Zizinca de satul - centru de comună, în șanțul din dreapta, am dat de un nene care-și făcea siesta, fiind faultat puternic de trăscăul acestei toamne bogate. Mi-am spus că pălitura de osândă i-o va executa nevastă-sa, când va poposi acasă! Ajuns în Deleni, cotuna „din sus”, am avut ocazia fericită de a discuta cu doi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prezență. Acesta este motivul pentru care mi-am permis o mică răutate. Ne întîlnim cu o foarte puternică delegație economică și politică pe la ora 15.30. Cum masa a fost extrem de bogată, cu toții am fi dorit un scurt răgaz pentru siestă. Dar începem convorbirile și ascult prezentarea delegației chineze. Privesc delegația ieșeană și devin rău cînd îi văd pe toți atît de lipsiți de griji, senini și încrezători în șef. De aceea încep: Distinsul domn Tudose, celebru om de cultură ieșean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
amicului Lázaro. Stăteam singur aici, chiar în locul ăsta și mă delectam cu romul nostru, începe povestea Lazaro. Era pe 13 martie anul acesta, cam pe la orele 13. Nu mai spune! Da. Băusem binișor și doream să plec să-mi fac siesta. Dormi la prînz? De cînd mă știu. Privesc spre intrare și deodată sînt mirat de o strălucire ciudată. Pe moment n-am dat atenție, dar pe urmă am așezat din nou ochiul în calea razei. Mă dau la o parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a închis o expoziție de artă modernă, zicînd că dacă ar fi adus un măgar și i s-ar înmuia coada în culori ar picta mai bine. După ce-a fost altceva decît președinte, ramolit, în ultimii săi ani de... siestă, Hrușciov se apucase de pictură. Pictură modernă! Cartea mea era ceva. Și, prin grija diverselor "direcții", va fi altceva. Îți vine să mori într-un op de estetică a strănutului. Sigur, nu Gabriela Negreanu et compania poartă vina. "Bine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
vremea când terminasem liceul și mi se clarifica gustul, m-au impresionat La figlia di Jorio de d’Annunzio și Mirra de Alfieri) îi deranjau adesea pe locatarii maturi din preajmă, mai cu seamă că „spectacolele“ aveau loc la ora siestei generale, încât a început curând să plouă cu reclamații la ai mei, pentru că eu eram „tartorul“ netrebniciilor, corupătorul celorlalți. Câtă chelfăneală n-am încasat pentru rochiile mamei (nu cele „de bal“ totuși) sustrase și folosite de îndrăcitul actor! Intrau și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
răsturnat pe un divan și răsucindu-și mereu mătăniile, se interesează dacă fiu-său s-a întors „mai cuminte decât înainte de purcedere“ și-i adresează sfaturi care sună mai curând a amenințări. Formalitatea odată îndeplinită, capul familiei se retrage în vederea siestei, „condus de subsuori, mai mult pe sus, de vro doi feciori. Toată casa deveni tăcută, ca și când ar fi fost nelocuită. Iancu profită de acest moment spre a merge să ceară ceva de mâncare. Nime, nici chiar maică-sa, nu gândise
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din volumul I testimoni della Passione (Martorii Patimilor), apărut În 1938. Papini surprinde momentul ispitirii, fixat a doua zi după cina din casa lui Simon Leprosul. Iuda stă Întins la umbra unui ficus, În câmpia Betaniei, „la ceasul opresiv al siestei”, notează Papini, trimițând simultan spre atmosfera magic-seducătoare din Phaidon, dar și la sensul teologic al „ceasului amiezii”, ceasul acediei, al demonului „meridian”. Aici, la umbra copacului care, trebuie să reamintim, este de aceeași specie cu cel sub care fu sedusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]