146 matches
-
nedisecată [1,4]. Anevrismele sifilitice, foarte rare astăzi, se dezvoltă târziu în cadrul bolii luetice, la circa 10 - 20 de ani de la diagnosticul sifilisului terțiar. Totuși, durata medie a surpaviețuirii de la apariția simptomatologiei cardiace este de doar 6 - 8 luni. Anevrismele sifilitice au o dezvoltare lobată (se dezvoltă adesea anevrisme saculare), care este în mod particular rapidă. Evoluția este mai ales spre ruptură și mai puțin spre disecție. Date recente privind evaluarea anevrismelor toracice asimptomatice prin CT permit tratamentul nonoperator și urmărirea
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
pare să fi avut un efect bun asupra plăgilor sale care aveau aspectul unor "bube". Nici o precizare științifică, nici o descriere corectă a acestor leziuni nu ni s-a transmis. Ele au fost diagnosticate de medicii timpului ca fiind de origine sifilitică, dar diagnosticul era pus pe criterii exclusiv clinice, abuzându-se de acest diagnostic. În 1886, survine a doua îmbolnăvire, dar este de reținut un fapt extrem de important, menționat de dr. Zosin, medic distins, care l-a îngrijit personal pe Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu funcțiunile misterioase ale secrețiilor glandulare; gene rația noastră, cât și cea de sub ochii noștri au cunoscut și vor avea să mai cunoas că Încă pe ultimii oameni ciupiți de văr sat, pe ultimii holerici, difterici, tuberculoși, canceroși, pneu monici, sifilitici și blenoragici, ca și pe ultimii deficienți fizic sau sexual. Mai trebuie amintită aci lupta dusă de la Începutul veacurilor Împotriva unor dușmani ai omului mărunți, plicticoși și primejdioși. Împotriva, adică, a muștelor, a ploșnițelor și a gân dacilor din locuințe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din dicționarele obișnuite, ci acel trezit În imaginația lui elucu brantă și aptă pentru sonorități neobișnuite. Astfel, cuvântul Barmherzigkeit (milă) Îi sugera lui Urmuz (parcă-l văd scutu rându-se pe Înfundate de râs, cu fruntea lui Împodobită cu papule sifilitice, „cununa lui Venus“) clipa când găinațul pă sării se scurge În fir prelung până la pământ, unde face plici!; iar Butter nu Însemna, pentru Urmuz, unt, ci acel prisos de cocă subțire care se scurge după ce lipitorul de afișe netezește cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
p. 99)"/>. În 1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și sifilis, cotropit de evrei și sfârtecat de străini” <endnote id="(675, p. 63)"/>. Promovată de foarte mulți publiciști și ideologi antisemiți, imaginea „evreului sifilitic” era totuși contrazisă de alții, nu mulți. Argumentele acestora din urmă erau baia rituală pe care o practica evreul, obișnuința lui de a consulta doctorul și chiar lipsa printre evrei a militarilor, considerați principalii transmițători ai bolilor venerice. „Cât pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ARTICOLE: -BURTAN, IOAN, In memoriam. Prof. univ. dr. Gheorghe Ionescu (1914 - 2002), Iași, 2003, 3 p. mss (în arhiva autorului) IULIANO, GHEORGHE ( 1841 - 1911) MEDIC Primul cadru didactic al Clinicii Dermatologice din Iași, dr. Gheorghe Iuliano, medic primar al Secției sifilitice a Epitropiei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, s-a născut la 20 ianuarie 1841, în Iași. Studiile le-a făcut la Facultatea de Medicină din Paris, făcând stagii ca extern la Spitalele Saint - Denis și Saint - Louis, iar în 1865
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
practică a medicinii în România ”, sub semnătura lui V.A. Urechia, în calitate de ministru și a lui Carol Davila, directorul Școlii Naționale de Medicină și Farmacie din București. La 22 august 1866 este numit în postul vacant de secundar la Secția sifilitică a Spitalului Sf. Spiridon din Iași. Gheorghe Iuliano își începe cariera sa de dermatolog, specialitate în care se constată că era inițiat prin stagiul său de extern în renumitul centru de dermatologie de la Spitalul Saint - Louis din Paris. Între timp
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dermatologie de la Spitalul Saint - Louis din Paris. Între timp, la 18 septembrie 1870, este numit prin concurs, medic „la despărțirea a II - a din Urbea Iașii “ , iar în 1882 îl găsim pe dr. Gh. Iuliano în calitate de medic primar al Secției sifilitice. De la 1 octombrie 1882 „este însărcinat cu suplinirea catedrei de Clinică sifilitică și dermatologie“. Dr. Gh. Iuliano devine astfel primul cadru didactic al Clinicii dermatologice din Iași, care, prin cursul inaugural din 20 mai ’82, a deschis șirul prelegerilor acestei
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1870, este numit prin concurs, medic „la despărțirea a II - a din Urbea Iașii “ , iar în 1882 îl găsim pe dr. Gh. Iuliano în calitate de medic primar al Secției sifilitice. De la 1 octombrie 1882 „este însărcinat cu suplinirea catedrei de Clinică sifilitică și dermatologie“. Dr. Gh. Iuliano devine astfel primul cadru didactic al Clinicii dermatologice din Iași, care, prin cursul inaugural din 20 mai ’82, a deschis șirul prelegerilor acestei specialități de la Facultatea de Medicină din Iași. Activitatea sa didactică a durat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Iuliano își cere pensionarea după 25 de ani și 8 luni de activitate. Totuși el nu a părăsit Clinica și prin decretul regal din 23 mai 1897 „este numit din nou în postul de medic primar la secția de boli sifilitice din Spitalul Central Sf. Spiridon din Iași și care post dr. Iuliano l-a ocupat mai mult timp, în locul dr. Gh. Bogdan care ocupă provizoriu această funcție”. Pe lângă bogata sa activitate profesională și didactică (în afară de profesor suplinitor de Clinică sifilitică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
sifilitice din Spitalul Central Sf. Spiridon din Iași și care post dr. Iuliano l-a ocupat mai mult timp, în locul dr. Gh. Bogdan care ocupă provizoriu această funcție”. Pe lângă bogata sa activitate profesională și didactică (în afară de profesor suplinitor de Clinică sifilitică și dermatologică, a candidat și ca profesor la Catedra de anatomie descriptivă), dr. Gh. Iuliano a avut și preocupări științifice meritorii pentru acel timp. În 1887 este numit „membru efectiv” al Societății de Medici și Naturaliști din Iași. În 1889
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și medicină populară pentru „elevii Școalei normale Vasile Lupu”, care a fost analizat în revista „Contemporanul”, iar la apariția din 1897 a Buletinului Societății de Medicină și Naturaliști din Iași, în primul număr a publicat un articol „despre studiul bolilor sifilitice și venerice”. Activitatea sa a fost distinsă prin acordarea, în 1887, a ordinului Coroana României în gradul de cavaler, iar în 1902, pe când era senator, aceeași distincție în gradul de ofițer. Dr. Gheorghe Iuliano s-a stins din viață la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la Soroca cred că ultima mea vară petrecută cu bunicii de la Soroca. Panaitescu mi-a scris acolo. Am încă scrisoarea. După ce îmi relatează că Profesorul Ballif, de la Spitalul Socola, a vorbit despre sifilisul nervos, adăugă: păcat, cum te știu cam sifilitic, și cum vrei să fii doctor, vei ajunge asistentul lui Ballif și vei lucra la sifilis nervos. Interesant, s-a întâmplat exact așa... Am fost ultimul asistent al profesorului și am condus secția de sifilis nervos. * Ultimul oaspete a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ridicat la cântecul lui în două picioare? ALȚI SCRIITORI TINERI Romanele și nuvelele lui Dan Petrașincu, prețuite de unii, nu-și dezvăluie clar toate potențele literare. Sinistre, printr-un greșit dostoievskism, ele se inspiră din domeniul morbidului și prezintă demenți sifilitici, alcoolici, sinucigași, copii vițioși, mame perverse, preoți concupiscenți. Titlurile înseși sunt de genul fioros: Sângele, Monstrul, Omul și fiara. Autorul preferă pe adolescenți: "Brrr! am oroare de omul matur". M. Blecher, bolnav adevărat, a refăcut Der Zauberberg al lui Thomas
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Simptome fizice. Eminescu, pe atunci de 40 de ani, era de constituție forte, musculatura bine dezvoltată, capul bine conformat, figura mare și congestionată. Lobulii urechii bine dezvoltați, nu erau aderenți. Prezenta pe ambele gambe cicatrice, urme ale unor ulcere vechi (sifilitice?). Nu prezenta dificultate în vorbire nici tulburări în articularea cuvintelor și scriere. Scria perfect, fără tremurături, fără omisiuni de litere sau cuvinte. Mai târziu, apare o ușoară incoordinare a membrelor superioare și tremurături ale degetelor, ale buzelor și limbii. Deși
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
revista Liceului Mihai Eminescu din București, sept-nov. 1936, p.31-32, (unde l-am consultat prima dată dar atenție! are multe omisiuni: „abuza de băuturi și făcea excese” în loc de „excese veneriene”; „Mânca cu mare poftă.”, fără a aminti vinul; lipsă paranteza („sifilitice”) după „ulcerații vechi”, lipsă paranteza „(colecționism)”; după „mânca tot felul de lucruri găsite pe jos” lipsă „chiar și cele murdare”; lipsă „Avea de asemenea tulburări sfincteriale sub formă de incontinență de urină și de materii fecale” etc., etc.. Textul este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mintală a lui Mihail Eminescu, mergând la arestul preventiv al despărțirei 1, unde se află pacientul, din interogatoriul și conversația avută cu Eminescu am putut constata că el sufere de o alienație mintală cu accente acute produse probabil de gome sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mintală a lui Mihail Eminescu, mergând la arestul preventiv al despărțirei 1, unde se află pacientul, din interogatoriul și conversația avută cu Eminescu am putut constata că el sufere de o alienație mintală cu accente acute produse probabil de gome sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui G. Călinescu din Adevărul literar și artistic. Este, într adevăr, un punct de vedere nou în această expertiză medicală a „Raportului Tomescu” punct de vedere care nu-i convine, cum am văzut, lui G.Călinescu: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa o școală germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerozele cerebrospinale sunt de origine sifilitică. Adevărata cauză a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Raportului Tomescu” punct de vedere care nu-i convine, cum am văzut, lui G.Călinescu: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa o școală germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerozele cerebrospinale sunt de origine sifilitică. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce și intensă a facultăților sale intelectuale.” în cealaltă privință criticul are
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa o școală germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerozele cerebrospinale sunt de origine sifilitică. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce și intensă a facultăților sale intelectuale.” în cealaltă privință criticul are dreptate: acest raport anonim nu poate fi atribuit doctorului Tomescu. Să ne amintim că doctorul I.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
regăsi toate informațiile din rapoartele de până acum și nu mai insistăm. Aici se va găsi, însă, o concluzie nouă, care i-a deranjat mult pe biografi în frunte cu G.Călinescu. Să recitim, însă, contextul: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origine sifilitică.” Acest imperfect: „doctrina eronată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care i-a deranjat mult pe biografi în frunte cu G.Călinescu. Să recitim, însă, contextul: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origine sifilitică.” Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cânva”, ne arată o detașare în timp, afirmația este făcută după o etapă, după ce se consumă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origine sifilitică.” Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cânva”, ne arată o detașare în timp, afirmația este făcută după o etapă, după ce se consumă experiența numită. Sunt interpretările Corneliei din Moldova sau ale celui care a scris textul de față
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ateromatoase, neulcerate, dar la nivelul cârjei aortei nu aveau nici o legătură cu aortita luetică, absentă în acest caz. în sfârșit, după o bine chibzuită analiză autorul trage următoarele concluzii: „S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi izbit acum 10 12 ani. Eroare. Eminescu n-a fost sifilitic...alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]