147 matches
-
deceniul postbelic. La 30 august 1926, o notă din ziarul „Bacăul” dezvăluia că: „în cursul anului 1925, în circ[umscripțiile] medicale din județul Bacău și - [în] dispensarul d-lui medic primar Dr.Pastia, s-a[u] tratat 8156 de bolnavi sifilitici”. în oraș, numărul sifiliticilor (cu forme și stadii diferite: latent, secundar, nervos) tratați, lună de lună, la Dispensarul Serviciului Sanitar, ajunsese, în 1926, la 157, așadar de aproape trei ori mai mare ca al tuberculoșilor. Boala era răspîndită mai ales
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
august 1926, o notă din ziarul „Bacăul” dezvăluia că: „în cursul anului 1925, în circ[umscripțiile] medicale din județul Bacău și - [în] dispensarul d-lui medic primar Dr.Pastia, s-a[u] tratat 8156 de bolnavi sifilitici”. în oraș, numărul sifiliticilor (cu forme și stadii diferite: latent, secundar, nervos) tratați, lună de lună, la Dispensarul Serviciului Sanitar, ajunsese, în 1926, la 157, așadar de aproape trei ori mai mare ca al tuberculoșilor. Boala era răspîndită mai ales pe cîteva străzi mărginașe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aceste atitudini: „N-am văzut oare pe un decadent scriind întruna numai despre El și rudele sale - și insultînd un critic mort de curînd?... Altul, exasperat de niște parodii care i-au bagatelizat opera, n-a ajuns să-i facă sifilitici, într-o revistă, pe autorii acelor parodii?... Al treilea, scriind impresii din campanie, numai ca să facă pe «diabolicul», a spus că un soldat romîn a băut vinul cu care el, poetul, se spălase pe picioare... Asta a găsit el să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să o păstreze, ignorând urmările sau amăgindu-se asupra lor. Încheierea la care ajunge autorul nu e deloc optimistă. Deținătorii puterii ar fi adeseori niște bolnavi incurabili. Patografiile propuse în volum sunt convingătoare. Carol VI a fost schizofren, Francisc I sifilitic, Napoleon I suferea de pancreatită, Hitler era un maniac, Goering un morfinoman. S-ar putea spune că bolnavii fac adesea istoria, deturnând-o de la destinul ei firesc și că puterea e fratele geamăn al maladiei. Dar atunci nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
blond, cu firul fin (tipul venețian); - unghiul braț-antebraț privit din profil, în extensie este de obicei în prelungire (ca la fosforici). Unghiul braț-antebraț privit din față este deschis în afară (cubitus valgus). Invers cubitus varus face să se presupună ereditate sifilitică. Pentru măsurarea acestui unghiu se folosește goniometrul. Medicamentele cele mai frecvent indicate la tuberculinici: Iodum (slăbește deși mănâncă, anxios, adenopatic), Arsenicum album (mai ales pentru manifestările cutanate), Belladonna și Bryonia (în stările acute și în manifestări ale mucoaselor, respectiv ale
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
despre care s-a arătat că se caracterizează printr-o tendință la hiperplazie (inițial a fost identificată cu papiloamele venerice) fac ușor de înțeles că într-un stadiu mai grav, gravitate pe care poate să o aducă asocierea cu diateza sifilitică, hiperplazia va deveni haotică, distructivă, și va căpăta caracterele tumorilor maligne. Dar această părere nu este unanim acceptată, potrivit lui Martigny, cancerinicul ar fi un psoric hidrogenoid, iar Nebel înclină să se considere diateza cancerinică drept epilogul evoluției psorei, dar nu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
propuse în locul ei s-au dovedit a fi, sau nesatisfăcătoare, sau reveniri mai mult sau mai puțin deghizate, la tradiția originară hippocratică. Într-adevăr, ce altceva constituie oare colesterinemia, azotemia, glicemia, uricemia, acetonemia, oxalemia, etc, sau admiterea eredității de teren sifilitic, tuberculos, etc, decât variante moderne ale doctrinei umorale. „În ciuda haosului de teorii, ipoteze, nomenclaturi și sisteme moderne, cele patru tipuri hippocratice clasice rămân realități clinice incontestabile, modele ideale și fundamentale, cadre de clasificare a temperamentelor” (Allendy). Înainte de trece la expunerea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Hemoptizie. Calcarea phosphorica Anemie cu tuberculoză. Tuse agravată în decubit. Adenopatie. Transpirație profuză. Voce răgușită Calcarea silicata Sensibilă la rece. Pacienți friguroși dar agravați la supraîncălzire. Emaciere. Durere în piept cu mucus galben-verzui abundent. Calotropis Tuberculoză pulmonară. Tuberculoza din miasma sifilitică, dacă mercurul nu poate fi folosit cu nici un chip. Obezitate. Anemie. Căldură la nivelul stomacului. Carbo vegetabilis Arsuri în piept cu hemoptizie. Tuse spasmodică cu vomitarea mucusului. Răgușeală agravată seara. Hemoptizie. Febră hectică cu transpirații epuizante. Cetraria. Tuberculoză pulmonară cu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Simptome fizice. Eminescu, pe atunci de 40 de ani, era de constituție forte, musculatura bine dezvoltată, capul bine conformat, figura mare și congestionată. Lobulii urechii bine dezvoltați, nu erau aderenți. Prezenta pe ambele gambe cicatrice, urme ale unor ulcere vechi (sifilitice?). Nu prezenta dificultate în vorbire nici tulburări în articularea cuvintelor și scriere. Scria perfect, fără tremurături, fără omisiuni de litere sau cuvinte. Mai târziu, apare o ușoară incoordinare a membrelor superioare și tremurături ale degetelor, ale buzelor și limbii. Deși
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
revista Liceului Mihai Eminescu din București, sept-nov. 1936, p.31-32, (unde l-am consultat prima dată dar atenție! are multe omisiuni: „abuza de băuturi și făcea excese” în loc de „excese veneriene”; „Mânca cu mare poftă.”, fără a aminti vinul; lipsă paranteza („sifilitice”) după „ulcerații vechi”, lipsă paranteza „(colecționism)”; după „mânca tot felul de lucruri găsite pe jos” lipsă „chiar și cele murdare”; lipsă „Avea de asemenea tulburări sfincteriale sub formă de incontinență de urină și de materii fecale” etc., etc.. Textul este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mintală a lui Mihail Eminescu, mergând la arestul preventiv al despărțirei 1, unde se află pacientul, din interogatoriul și conversația avută cu Eminescu am putut constata că el sufere de o alienație mintală cu accente acute produse probabil de gome sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mintală a lui Mihail Eminescu, mergând la arestul preventiv al despărțirei 1, unde se află pacientul, din interogatoriul și conversația avută cu Eminescu am putut constata că el sufere de o alienație mintală cu accente acute produse probabil de gome sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui G. Călinescu din Adevărul literar și artistic. Este, într adevăr, un punct de vedere nou în această expertiză medicală a „Raportului Tomescu” punct de vedere care nu-i convine, cum am văzut, lui G.Călinescu: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa o școală germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerozele cerebrospinale sunt de origine sifilitică. Adevărata cauză a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Raportului Tomescu” punct de vedere care nu-i convine, cum am văzut, lui G.Călinescu: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa o școală germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerozele cerebrospinale sunt de origine sifilitică. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce și intensă a facultăților sale intelectuale.” în cealaltă privință criticul are
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa o școală germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerozele cerebrospinale sunt de origine sifilitică. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce și intensă a facultăților sale intelectuale.” în cealaltă privință criticul are dreptate: acest raport anonim nu poate fi atribuit doctorului Tomescu. Să ne amintim că doctorul I.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
regăsi toate informațiile din rapoartele de până acum și nu mai insistăm. Aici se va găsi, însă, o concluzie nouă, care i-a deranjat mult pe biografi în frunte cu G.Călinescu. Să recitim, însă, contextul: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origine sifilitică.” Acest imperfect: „doctrina eronată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care i-a deranjat mult pe biografi în frunte cu G.Călinescu. Să recitim, însă, contextul: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origine sifilitică.” Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cânva”, ne arată o detașare în timp, afirmația este făcută după o etapă, după ce se consumă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origine sifilitică.” Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cânva”, ne arată o detașare în timp, afirmația este făcută după o etapă, după ce se consumă experiența numită. Sunt interpretările Corneliei din Moldova sau ale celui care a scris textul de față
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ateromatoase, neulcerate, dar la nivelul cârjei aortei nu aveau nici o legătură cu aortita luetică, absentă în acest caz. în sfârșit, după o bine chibzuită analiză autorul trage următoarele concluzii: „S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi izbit acum 10 12 ani. Eroare. Eminescu n-a fost sifilitic...alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în acest caz. în sfârșit, după o bine chibzuită analiză autorul trage următoarele concluzii: „S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi izbit acum 10 12 ani. Eroare. Eminescu n-a fost sifilitic...alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce și intensă a facultăților sale intelectuale.” Fără îndoială
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
estre o tristă achizițiune a secolului nostru și se datorește parte alcoolismului cronic, parte sifilisului, și în mare parte vieții turburate și supraoboisite la care ne împing necesitățile moderne.” „...S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi isbit acum 10 12 ani. Eroare...” „... Alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Dacă Eminescu a abuzat de băuturi alcoolice, aceasta a făcut o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cu totul interesantă este fraza pe care am subliniat-o. Călin L. Cernăianu descifrează ca mai sus, după George Potra. În textul original sunt două cuvinte tăiate, astfel:” S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei /vechi?/ maladii sifilitice /,?/ ce l-ar fi isbit / în/ acum 10-12 ani.” Se citește relativ bine vechi, se întrevede virgula iar în este clar tăiat după ce a fost scris. Călin L. Cernăianu iarăși nu vede textul pe care-l supune expertizei; oare procedează
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
epoca noastră”, „generația noastră” nu neapărat delimitarea strictă a anilor secolului al XIX-lea. Dacă prin „acum 10-12 ani” numărăm de la pe la 1902 în sus, când apare studiul lui Panaite Zosin unde boala lui Mihai Eminescu este considerată de orginte sifilitică nu fără complicații ce țin de alcoolism, ajungem la un timp nedefinit între 1914-1916 când putea fi scrisă această compilație eventual, cu scopul de a fi publicată. Călin L. Cernăianu redă și paragraful imediat următor de după „Eroare” de data aceasta
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ajungem la un timp nedefinit între 1914-1916 când putea fi scrisă această compilație eventual, cu scopul de a fi publicată. Călin L. Cernăianu redă și paragraful imediat următor de după „Eroare” de data aceasta în descifrare proprie: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesă școala germană că paralisia generală este tot deauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de înșelată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origină sifilitică. Alții au zis
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
L. Cernăianu redă și paragraful imediat următor de după „Eroare” de data aceasta în descifrare proprie: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesă școala germană că paralisia generală este tot deauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de înșelată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origină sifilitică. Alții au zis că el se alcoolisa...” Aici textul are imperfectul cu accent grav pe finală: professà accentul fiind imposibil de confundat, pentru că imediat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]