128 matches
-
prea îngust] asupra lor, indentificându-le cu acumularea de profit și tragem, apoi, concluzii lipsite de etic]. De exemplu, accentul inacceptabil de limitat pus pe „drepturile acționarilor” a fost folosit pentru a ap]ra unele dintre cele mai distructive și, cu sigurant], neproductive „prelu]ri ostile” de c]tre marile corporații în ultimii ani. Nu neg]m astfel drepturile acționarilor la recuperarea profitului și nici responsabilit]țile „fiduciare” ale managerilor unei companii. Ceea ce susținem aici este c] aceste drepturi și responsabilit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
produsului? Ce restricții ar trebui impuse în cazul produc]torilor care vând și distribuie produse periculoase precum țig]ri și arme de foc - chiar dac] cererea pentru acestea este mare? Poate fi produc]torul f]cut responsabil pentru ceea ce cu sigurant] va fi un risc pentru consumator? Într-adev]r, se pune din ce in ce mai des întrebarea dac] și în ce m]sur] trebuie s] avertiz]m consumatorul pentru a compensa tendința c]tre iresponsabilitate din partea acestuia și a corporațiilor. Inteligență și responsabilitatea consumatorului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate p]rea c] au r]mas foarte puține elemente cu care s] fie comparat], altele în afar] de viață casnic]. Ideea c] morală tradițional] se refer] doar la planul familial sau poate amical este una foarte puternic], dar, cu sigurant], neverosimil]. Exist] multe probleme serioase neexplorate aici, dar nu vom vorbi despre ele în acest punct, ci vom continua cu presupunerea câtorva contraste intuitive dintre politic și evidentul apolitic. Așa cum se știe, exist] multe controverse legate de interpretarea ideilor lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralei rolurilor. Viața nim]nui nu este eclipsat] de rolul altcuiva și se pare c] nu exist] nici o garanție asupra faptului c] imperativele diferitelor roluri trebuie s] fie în armonie. Un conflict serios între cererile rolurilor semnificative va necesita cu sigurant] o rezolvare în termeni care transcend recurgerea la morală rolurilor. Dac] morală că rol este tot ceea ce înseamn] moral], atunci soluția va fi obținut] prin considerații nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotriv], orice duce la rezolvarea problemei în mod rațional
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se poate de îndoielnic]. Una dintre cele mai plauzibile c]i spre legitimarea aplic]rii violenței de c]tre stat este cea a „analogiei domestice” a dreptului individului la legitim] ap]rare. Dar concluzia ar putea fi mai slab]; cu sigurant], agenții statali au dreptul s] foloseasc] său s] autorizeze violență atunci cand individul nu are nici o putere s] fac] acest lucru. Thomas Nagel exemplific] riguros acest aspect când se refer] la impozitare și recrutarea pentru serviciul militar. Iat] ce spune el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corecți pentru a fura. Este, de asemenea, mai bine ca cet]tenii s] nu fie judec]torii propriilor cazuri în aceste chestiuni, mai ales acolo unde poate fi invocat] violență. Conceptele de corectitudine, dreptate și bine, evocate aici, sunt cu sigurant] aceleași care opereaz] și în contextul familal sau în altele mai intime. Ceea ce afirm] Nagel despre imposibilitatea analiz]rii unui sistem de taxare că reprezentare a cumul]rii unui num]r mare de acte individuale care satisfac cerințele de moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
remarc]. Contrar exemplului pe care tocmai l-am dat, s] presupunem c] resimt dorința de a nu fi niciodat] aproape de un p]ianjen pentru c] ajung s] cred, în mod fals, c] p]ianjenii eman] un miros nepl]cut. Cu sigurant] am spune, în mod obișnuit, c] am „o dorinț] irațional]”. Oricum, motivul pentru care am spune acest lucru nu este în contradicție cu ideile enunțate pan] acum, pentru c] dorința mea de a nu fi niciodat] aproape de un p]ianjen
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-i ajut]m pe cei care au nevoie, ne exprim]m dorința că oamenii s]-i ajute pe cei care au nevoie; este ca și cum am strigă: „Ură pentru cei care-i ajut] pe cei care au nevoie!”. Antirealismul este, cu sigurant], o opțiune care trebuie luat] în considerare. Dar pan] la urm] mi se pare c] este o opțiune neatr]g]toare. Antirealiștii au o explicație perfect] pentru caracterul practic al judec]ții morale. Dar presupunerea lor, potrivit c]reia adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
credem c] este adev]rât. Și se pare c] nici un surogat antirealist nu reușește s] explice aceast] aparent]. De exemplu, este absolut în zadar s] presupunem c] examin]m problemă dac] avem într-adev]r dorințele pe care le avem. Cu sigurant], nu este așa greu s] r]spundem la aceast] întrebare! În acest context, merit] într-adev]r s] ne întreb]m care ar trebui s] fie concepția antirealiștilor despre discuția moral]. Probabil c] ei își imagineaz] c] ceea ce noi încerc]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru orice eventualitate, s]-i ajut pe cei care au nevoie, pentru c], în cazul în care m-aș află în astfel de condiții de reflecție, aș dori s] fac acest lucru. Și acest gen de fapt] ar putea, cu sigurant], constitui obiectul unei percepții. Mai mult, aceast] explicație pentru motivație clarific] motivele pentru care imaginea standard a psihologiei umane nu este îndrept]țiț] s] insiste asupra distincției complete dintre percepții și dorințe; și, pe de alt] parte, motivele pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cei care au nevoie -, dar dac] sunt neliniștit, agitat și cu mintea împr]știat], nu doresc s]-i ajut pe cei care au nevoie. Pot fi eu criticat din punct de vedere rațional pentru c] nu am acea dorinț]? Cu sigurant]. La urma urmei, din punctul meu de vedere, percepțiile și dorințele mele formeaz] un ansamblu mai coerent și, astfel, măi de preferat din punct de vedere rațional, dac] îmi doresc de fapt s] fac ceea ce cred c] mi-aș dori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existat o dorinț] undeva? Ceea ce se întâmpl] aici este c] eu consider un fapt (se apropie un autobuz) drept motiv că s] nu traversez inc]. Asta se cheam] a fi prudent; oamenii prudenți sunt oameni ale c]ror percepții despre sigurant] și pericol sunt suficiente pentru a-i motiva. La fel se întâmpl] și în etic]. Percepțiile cuiva despre bine și r]u pot fi suficiente pentru a-l determina s] se opreasc] din ceea ce face său s]-și schimbe intențiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am putea încerca s] evit]m sugestia c] am inventat o capacitate special], aceea a simțului moral. La urma urmei, vom pretinde c] explicația în cazul moral nu difer] în mod semnificativ fâț] de explicația în cazul prudentei și, cu sigurant], e vorba despre judecat] și nu despre percepție când consider]m faptul c] se apropie un autobuz drept motiv pentru a nu trece inc] stradă. În orice caz, toate acestea sunt extrem de controversate în stadiul actual al filosofiei (pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] George Bush dezaprob] avortul. În același timp, cănd afirm] c] avortul este imoral, ea spune doar c] ea, Betty Friedan, nu îl dezaprob]. Și de ce domnul Bush ar dezaprobă lucrul acesta? De fapt, domnul Bush ar recunoaște cu sigurant] opinia doamnei Friedan. Totuși, conform subiectivismului simplu, nu exist] un dezacord între ei - fiecare ar recunoaște adev]rul despre ceea ce spune cel]lalt! Bineînțeles c] exist] totuși ceva greșit aici, deaorece cu sigurant] Bush și Friedan nu sunt de acord
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
De fapt, domnul Bush ar recunoaște cu sigurant] opinia doamnei Friedan. Totuși, conform subiectivismului simplu, nu exist] un dezacord între ei - fiecare ar recunoaște adev]rul despre ceea ce spune cel]lalt! Bineînțeles c] exist] totuși ceva greșit aici, deaorece cu sigurant] Bush și Friedan nu sunt de acord cu privire la morală avortului. Exist] un fel de frustrare etern] pe care o implic] subiectivismul simplu: Bush și Friedan au p]reri contradictorii, ei nu pot nici m]car s] își susțin] pozițiile într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un motiv principal pentru existența diferențelor în concepția moral]. În plus, obiectul de studiu al eticii este construit în așa fel încât oamenii au interesul practic cel mai intens pentru ceea ce e stabilit că adev]r în el, si cu sigurant] c] acest interes d] naștere unor pasiuni care s] întunece judecată (pentru o replic] în acest sens, vezi Nagel, 1986, pp. 185-188). Universaliștii ar putea s] scoat] în evident] c] multe concepții morale aparent exotice presupun anumite concepții religioase și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] acest lucru este adev]rât pentru toate propozițiile pot fi numiți descriptiviști pur și simplu. Descriptivismul exhaustiv că acesta este evident fals - Austin l-a numit chiar „eroare descriptiv]” (Austin, 1961, p. 234; 1962, p. 3). Deoarece exist] cu sigurant] propoziții și enunțuri al c]ror înțeles nu este determinat de condițiile adev]rului. Imperativele sunt exemplul evident: pentru a ști ce înseamn] „închide ușa”, nu e nevoie și nu putem cunoaște condițiile adev]rului acestei cerințe, deoarece ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deveni iraționaliști cu privire la imperative, si astfel, cu privire la judec]țile morale, dac] acestea sunt prescriptive. Dar dac] aceast] greșeal] este evitat], teza potrivit c]reia judec]țile morale sunt un tip de prescripții (poate nu identice cu simplul imperativ și, cu sigurant], mai complexe în logica lor) e consecvent] cu faptul c] acestea sunt reguli de raționament care guverneaz] gândirea moral]. Prescriptiviștii au c]utat asemenea reguli. Ei pretind s] le fi g]sit atât într-o combinație a regulilor care guverneaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gata s]-si sacrifice viața pentru convingerile lor morale (din moment ce aceste persoane au fost ucise pentru ceea ce credeau) și c] persoanele care nu sunt gata s] fac] acest lucru nu sunt în totalitate la Etapa 6. Aceasta ar sugera cu sigurant] c] în acest moment curajul are un rol mai important în dezvoltarea moral]. S-ar p]rea c] în avansarea de la Etapa 5 la 6 dou] lucruri sunt la fel de importante: dezvoltarea abilit]ților cognitive indispensabile și achiziționarea unei anumite structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îmbun]ț]țire moral], nu se contribuie la acest scop prin înv]tarea indivizilor cum s] se eschiveze cu deplin] încredere în sine. La fel, dac] dobândirea virtuții bun]ț]ții e un exemplu de îmbun]ț]țire moral], cu sigurant] nu se contribuie la acest scop prin înv]tarea oamenilor cum s]-i trateze pe altii cu sadism și f]r] mil]. Pare de-a dreptul ridicol și absolut contrar bunului-simț s] afirmi c] atât un canadian aflat în Etapa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de îndeplinirea unui singur aspect al moralei ne poate face mai puțin sensibili în alte domenii morale. Dar deplină realizare în majoritatea eforturilor vieții are și capcane, care nu sunt ușor de evitat. Morală, s-ar putea crede, e cu sigurant] excepția. Totuși, aceste ultime observații ar sugera contrariul. Angajamentul nostru fâț] de moral] nu este independent de efectele pozitive pe care le va avea asupra respectului nostru de sine. Și când respectul nostru de sine este profund implicat în orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dincolo de ceea ce e cerut de exigențele situației imediate. Unele dintre aceste evalu]ri dau naștere la teorii sau fragmente de teorii. Dac] acestea dou] pot s] nu joace un rol central în procesul de luare a deciziei, ele au cu sigurant] un efect, chiar dac] indirect, asupra practicilor noastre morale. Antiteoreticienii ne amintesc de faptul c] oamenii creeaz] teorie în practicile morale de zi cu zi; c] exist] limite la ceea ce pot face aceste teorii; c] sarcina lor este de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru chestiunile feminit]ții și ale conștiinței feminine, foarte strâns legate de schimb]rile ap]rute în situația social] a femeilor. Din ce in ce mai mult, pentru femeile din clasa mijlocie, c]minul nu mai reprezenta și locul de munc]. Singura cale spre sigurant] (într-un fel) pentru femeie era c]snicia, de care era complet dependent] din punct de vedere economic, iar pentru femeia nec]s]torit] perspectivele erau într-adev]r sumbre. În același timp întrucât femeile deveneau tot mai dependente de b
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevoile și interesele oamenilor, si chiar de un cadru naturalist, aristotelian, de idei care privesc natură bun]st]rii și a împlinirii umane. Judec]ți despre ceea ce este bine pentru oameni, despre ce ceea este în interesul lor, sunt cu sigurant] „judec]ți de valoare”, dar nu sunt neap]rât judec]ți morale, deoarece chiar dac] nu îmi pas] deloc de moral], aș putea s] fiu totuși interesat de promovarea intereselor și bun]st]rii mele personale și a altora de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că acestea s] le accentueze, de vreme ce aceasta ajut] la ascunderea caracterului de clas] al ideologiei. Dac] oamenii trebuie s] fac] unele lucruri și s] se abțin] de la altele pentru a avea o viat] social] decent], atunci Marx ar vrea cu sigurant] că acestea s] continue în viitor în societatea comunist]. Dar Marx nu ar vrea ca aceste lucruri s] fie f]cute doar pentru c] un anume cod moral le cere, de vreme ce codurile morale sunt ideologii de clas] care submineaz] transparență
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]