902 matches
-
singur în liniștea codrilor seculari, unde petrece ca un înger în trup, ajungând cel mai vestit sihastru și părinte duhovnicesc din nordul Moldovei. Înainte de a trece la Domnul, rânduiește egumen al lavrei, pe cel mai iubit dintre ucenicii săi, Daniil Sihastrul. Potrivit dorinței obștești, moaștele sale au fost mutate la Rădăuți. Și multă lume venea la mormântul său pentru binecuvântare și vindecări. În 1622 ieromonahul ucrainian Zaharia Kopistenski din Kiev scria: „În Rădăuți, în episcopie, Sfântul Leontie, făcătorul de minuni, zace
SFÂNTUL LEONTIE, EPISCOPUL RĂDĂUŢILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/1_iulie_sfantul_leontie_epi_ion_untaru_1372650978.html [Corola-blog/BlogPost/363990_a_365319]
-
Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului (dedicată marelui nostru poet național, Mihai Eminescu) Atunci când pe boltă-un luceafăr se stinge, Prin urme de stele, ubicuul astru Își reazemă umbra de veșnic sihastru, Sfidând orizontul. Tăcerea îl ninge... Ca rege-al himerei și rob al iubirii, Revarsă în cosmos simțirile-i nude; Când versu-i vibrează - și jertfă, și jude, Se nasc diamante în sfera gândirii. Pe inimi de ceară depus-a scânteie, În
ATUNCI CÂND PE BOLTĂ-UN LUCEAFĂR... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1484304046.html [Corola-blog/BlogPost/381190_a_382519]
-
înșelându-te și prin codrul de pâine sau mâna de lucru pe care ți-o oferă. Dacă pune otravă în pâine sau te pune să faci veste explozive pentru cei ce vor să intre în rai pe scurtătură? Mai bine sihastru flămând dar împăcat cu Domnul prin rugăciune . Cultura este cultură și se obține prin muncă nu printr-un bogat palmares de rugăciuni adresate Divinității oricând și oricum. Învață ca să asimilezi cultură s-au culege-o măcar din bisericile în care
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1464516883.html [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
îmbrăcăminte, cu voce molatecă. Om foarte credincios, nu numai cu numele, cum puțini există în realitate, cu adevărat, la ora actuala, Benedict era permanent în vizită la mănăstiri, pentru a participa la slujbe și rugăciuni. Era un fel de Daniil Sihastru al epocii actuale. Postul și rugăciunile erau ceva obișnuit pentru el și era exemplu de moralitate, lucru rar în ziua de astăzi... Teoretic, pentru că în realitate, fiind foarte docil, accepta fără împotrivire orice acțiune violentă asupra sa, deși nu era
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1462068098.html [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
-mi pustiită lin o cerboaică trece și-n hău rotund de neguri, urmând a lui poruncă tot bate ceasul iarăși unsprezece. Trec păsări în derivă prin vântul verde-albastru, tristețea violetă spre maluri le petrece călugărul din stele în straiul de sihastru tot bate ceasul iarăși unsprezece. În blânda nebunie a nopții ce se lasă tăcută-n coțofene ce, iată, vor să plece lumina ta, iubire, pătrunde-ncet în casă și bate ceasul iarăși unsprezece Și inima ascultă în tresăriri buimace beția
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
tiparele, devenind best seller. “Lucrarea” a fost declarată drept “cel mai căutat român postrevoluționar”, tirajele epuizându-se cu rapiditate de fiecare dată. Timp de zece ani, scriitorul, jurnalistul și publicistul creștin Cornel Constantin Ciomâzgă a stat din nou ascuns prin sihaștrii și locuri tainice, pentru că în anul 2014 să revină cu o nouă carte, o întâmplare odinioară reală, cu niște personaje cândva aievea. Scrierea de față are un subiect “împrumutat tot din realitate”, cum zice autorul, având ca personaje principale un
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga-2/ [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
să spargă tiparele, devenind best seller în foarte scurtă vreme. Cartea sa, „Lucrarea”, a fost declarată „cel mai căutat român postrevoluționar”, tirajele epuizându-se cu rapiditate de fiecare dată. Timp de zece ani scriitorul a stat din nou ascuns printre sihaștri și locuri tainice, numai de el știute, pentru că acum să revină cu o nouă carte ce se anunță a fi cu mult mai răvășitoare decât prima. Un subiect „împrumutat tot din realitate”, cum dezvăluie autorul, având ca personaje principale un
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga-2/ [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
Acasa > Poezie > Credinta > CU ÎNDURAREA TA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Îngaduie-mi Doamne, cu duioșie să devin Vasul Tău de preț, modelat din alabastru Iar în loc de mir - cuvinte de sihastru Să rostesc, spre Slava Ta, trimisule divin! Tu ne mâmgâi zilnic sufletele prigonite Cu blândețea Ta, reverși peste noi harul Dar ne avertizezi ca de dorim paharul Ce l-ai băut - nu ne va fi ușor, Mărite! Cu toate aceste
CU ÎNDURAREA TA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1428666593.html [Corola-blog/BlogPost/373001_a_374330]
-
spălăm Așa, ca Maria Magdalena-n Galileea, altădat Cu lacrimile și căința noastră, orice păcat Pe Tine, Luminat învațător să te urmăm! Îngaduie-mi Doamne cu duioșie, să fiu Vasul Tău de preț, modelat din alabastru Iar în loc de mir - cuvinte de sihastru Să rostesc, spre Slava Ta, Mărite Fiu! Referință Bibliografică: Cu îndurarea Ta / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1561, Anul V, 10 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CU ÎNDURAREA TA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1428666593.html [Corola-blog/BlogPost/373001_a_374330]
-
a murit. Bătrânul l-a înmormântat în lavra Coprata. După câtva timp a murit și ava Gheorghe anahoretul și l-au îngropat părinții în lavra Coprata în biserică lor. CAPITOLUL 92 VIAȚA FRATELUI GHEORGHE CAPADOCIANUL ȘI DESCOPERIREA TRUPULUI LUI PETRU SIHASTRUL DE LA SFANȚUL RIU IORDAN Ne povestea nouă, mie și fratelui Sofronie, sofistul , cuviosul părintele nostru avva Gheorghe arhimandritul mănăstirii sfanțului părinte Teodosie, care se găsește în puștiul Sfintei Cetăți a lui Hristos Dumnezeul nostru, spunând: Aveam un frate aici, numit
LIVADA DUHOVNICEASCA (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381891011.html [Corola-blog/BlogPost/352457_a_353786]
-
Ioan a dorit să-l exprime când ne-a îmbiat să gustăm din băutura aceea. 3. Cutezanța îndemnului și rostul însemnului, ca fapt al apropierii omului de om Se poate ca omul urcat spre înalturi, și aici mă refer la sihaștrii care se refugiau în singurătatea naturii, să capete alte valențe și dorințe a trăi. Să se îndepărteze de lumesc și să se apropie mai mult de natura divină, să capete îndeletniciri neștiute, neprevăzute și priceperi apropiate creării obiectelor din imagini
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
zise: Ție ți-l dăruiesc fecioare (nu că nu ar fi știut să pronunțe corect cuvântul fecior, dar plăcerea de a spune fecioare am simțit-o ca o apropiere a bătrânului față toată dorința mea de a cunoaște viața unui sihastru, care a conservat cu multă atenție și prețuire datinile noastre), să îți amintești mereu de mine când îl privești. Este atât de minunat să știi că rămân pe Pământ oameni care, din când în când, se mai gândesc la tine
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
îl privesc cu nostalgie și cu multă plăcere și, de fiecare dată, pomenesc numele baciului Ioan cu mare evlavie. Iau în mâinile mele fluierul, așa cum l-am luat atunci, demult, în seara aceea de vară, când mâna prietenoasă a bătrânului sihastru s-a îndreptat către mine, dăruindu-mi-l. Note: 1. sine, pron. -el însuși. Lat. se, modelat ca mine, tine, pentru a evita prezența unui cuvînt monosilabic în poziție tonică, cf. lat. sese, sp. consigo. Se folosește ca mine (pron
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
marame cu aripi de libelulă adoarme-mă pe sânii tăi languroși s-ascult cum se scurge laptele-n prunc cum inima ta bate nervoasă nervoasă ca o viperă strânsă de gât adoarme-mă-n ochiul tău mistic să devin un sihastru prin grote de dor prin sângele tău să mă plimb ca un schimnic adoarme-mă și-apoi fă-mă să mor... luni, 10 februarie 2014 Referință Bibliografică: adoarme-mă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul
ADOARME-MĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Adoarme_ma_ion_ionescu_bucovu_1392040274.html [Corola-blog/BlogPost/364064_a_365393]
-
Autorului OCHI ALBAȘTRI Iarna vezi printre nămeți Ochi albaștri de sticleți, Primăvara vezi sub nori Ochi albaștri de cocori, Vara vezi după coline Ochi albaștri de albine, Toamna vezi plutind pe lac Ochi albaștri de brotac. Și în grote de sihaștri Vezi superbii ochi albaștri; Și-n adâncul mărilor, Și-n întinsul zărilor, Și-n buchet de albăstrele, Și-n drapelul țării mele, Și-n buchet de albăstrele ... Și sub fruntea mamei mele ! Referință Bibliografică: OCHI ALBAȘTRI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare
OCHI ALBAŞTRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1421481276.html [Corola-blog/BlogPost/366039_a_367368]
-
Deși e un cub, zarul se dă peste cap schimbând destine. Gondole suple pe obrazul mărilor instigă briza. Cocostârcu-ar vrea să-și scoată umbra din lac prinzând-o în cioc. Cu ochelarii vezi mai mari literele, nu și opera. Pioși, sihaștrii reconstituiau crucea cu așchii de psalmi. Drepturi depline, garantate de ziduri, au deținuții. Am rămas uimit privind cum merge un melc pe cărări de gând. Pe lacrima mea păianjenii de apă trag linii frânte. Analfabetul are o colecție de mașini
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1419574881.html [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
Cugetări, răstigniri, în fiori arde zarea, Ca și verdele crud, ca și văntul cu marea, În puterea divină prinsă-i gena durerii Străbătând începutul în cascada tăcerii, Mai profundă ca ziua luminată de aștrii, Mai întinsă ca spațiul printre zeii sihaștrii, O religie-a vieții fară chip, fără ură, Nestemată ce arde vis de fulger, arsură, Străbătând viață-n moarte se tot duce-n cuprins Într-un strigăt de inimi de iubire nestins, Un prăpăd acceptat printre răni de cuvinte Poartă
RELIGIA MEA E IUBIREA de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1452527848.html [Corola-blog/BlogPost/340329_a_341658]
-
prin cuvintele rostite și scrise, prin sfaturi, povețe și, mai ales, prin trăirea nepământească. Slovele așezate pe hârtie doresc să vorbească, cât de puțin, despre un călugăr cum rar a fost în lume, un misionar, îndrumător de obști și un sihastru de la cumpăna mileniilor. Părintele Cleopa a fost unul dintre marii slujitori ai Bi¬sericii Mântuitorului Iisus Hristos. Cunos¬cut, apreciat, iubit, res¬pectat și pomenit, Arhimandri¬tul Cleopa Ilie a schimbat istoria unei mănăstiri, înscriindu-și numele în șirul monahilor
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486646531.html [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
drum de lumină. Genunchii, loviți de pietrișul răbdării, Se-ascund în bandajul durerilor oarbe Iar grijile - oști fără număr - se-adună În sufletu-mi tânăr ce iute le-absoarbe. Azurul, pe boltă, încet se subție, Își scurge culoarea în doru-mi sihastru; Un înger coboară pe scări de mătase Și vise îmi țese cu fir de albastru. O, Doamne, ajută-mi să merg înainte, Povara din cruce să-mi vindece-o rană, Credința - prescură dospită în minte - Mătănii de rouă să-mi
MĂTĂNII DE ROUĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Matanii_de_roua_curelciuc_bombonica_1361989049.html [Corola-blog/BlogPost/351987_a_353316]
-
lor, neizbândire a mijlocirilor celor vicleni, domolire a celor puternici, întărire a slăbănogilor, stârpitoare a răutăților, izvorâtoare a milostivirii (Icos 7). Sfânta Cuvioasă Parascheva este invocată prin rugăciuni și cântări, ca fiind mărirea monahilor, povățuitoarea obștii, cinstitoarea cuvioaselor, păzitoare a sihaștrilor, povățuitoare a dreptei credințe și surpătoare a eresurilor (Icos 8). Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9). Sfânta Cuvioasă Parascheva este lăudată ca cinstitoare a celor ce ne
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… by http://uzp.org.ro/sfanta-parascheva-cea-mult-folositoare-impactul-si-influenta-ei-in-viata-cea-evlavioasa-a-crestinului-contemporan/ [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
al Mânăstirii Putna. În anul 1992 a trăit - împreună cu ierarhii, preoții și credincioșii prezenți la slujba din 2 iulie - bucuria de a lua parte la proclamarea oficială - după canonizarea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române - a Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul și a Binecredinciosului Ștefan cel Mare și Sfânt în panteonul rugătorilor pentru neamul românesc. Acest fapt încununa de fapt - ca bucurie duhovnicească - întreaga strădanie a părintelui Iachint, fapt pentru care și solicită să i se aprobe retragerea din ascultarea de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
de noi înșine, desi toată istoria noastră este presărată cu mari trăitori și martiri ai dreptei credințe). O lămurire edificatoare, în acest sens, este și aceea a Părintelui Petroniu Tănase - cu care am stat de vorbă, care a spus că : " Sihaștrii din Carpați veneau la Athos, fiindcă găseau aici condiții de viață sihăstreasca, de viață pustniceasca, mai bună, măi deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întâmplat să se stabilească în mănăstiri de
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Locul_duhovnicesc_al_romanilor_din_sfantul_munte_athos_schitul_prodromu.html [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
lor și, astfel, au întemeiat Schitul Prodromu. Este de altfel grăitor, pentru vocația sihăstreasca românească a înduhovnicților români, faptul că primii trei stareți de la Prodromu - Nifon, Damian și Ghedeon - s-au retras din stăreție și și-au încheiat zilele că sihaștri, în peșteri sau chilii din apropiere, iar cel dintâi a refuzat cinstea de arhimandrit, rămânând până la capăt simplu ieroschimonah și lăsând un testament în care cheamă cu precădere la nevoința, pocăința și smerenie și, din care, iată spicuim și noi
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Locul_duhovnicesc_al_romanilor_din_sfantul_munte_athos_schitul_prodromu.html [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
acestui sfânt așezământ. Icoana făcătoare de minuni a Botezătorului - care cu privirea să încruntata i-a izgonit pe turci la 1821, este cea mai veche dintre icoanele ocrotitoare ale obștii. Pe la începutul secolului XIX se osteneau - pe lângă acest paraclis - trei sihaștri români - duhovnicul Iustin cu ucenicii săi Patapie și Grigorie - care sunt cei dintâi care au avut de gand să ridice acolo un schit " ca să aibă și Românii un sfânt lăcaș în Grădina Maicii Domnului, în care să slujească în frumoasa
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Locul_duhovnicesc_al_romanilor_din_sfantul_munte_athos_schitul_prodromu.html [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
ca axă de reprezentare continuă un alt fel de prototip uman comparativ cu toate celelalte, unul fix ca geometrie internă alcătuitoare, evident detașat de noroiul impur al eterogenității lumești postmoderne, încărcat până la esență cu simplitate și curat ca inima unui sihastru al pustiei primind în dar, cu o smerenie nemărginită, seva euharistică mântuitoare a bunului și de viață dătătorului Său Dumnezeu incontestabil. Cu alte cuvinte, m-as fi bucurat a sălășlui duhovnicește pentru totdeauna în vibrația superioară a acelei inimi calde
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_leopoldina_balanuta_magdalena_albu_1355900076.html [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]