1,233 matches
-
de "reacționari-bandiți". Într-un Consiliu de Miniștri, prezidat de doctor Petru Groza. Unii dintre acuzați fuseseră "tovarăși de drum". Ca Titel Petrescu, romanticul socialist cu lavalieră. Patru ani a zăcut în beciul Internelor; a luat 25 de ani de muncă silnică; la Sighet a stat fără lumina soarelui 6 ani. De ce? Pentru că, într-un articol de fond din ziarul "Socialistul", l-a numit pe Stalin, idolul Anei Pauker, "măcelarul din Piața Roșie". Ce n-am accentuat destul este că asasinatele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dreptate e de ajuns să constatați că România e singura țară în afara Uniunii Sovietice în care populația a simțit din plin ce înseamnă stalinismul cu toate flagelurile sale. Gulaguri ca la mama lor, persecuții pe criterii politice, înfometare, frig, muncă silnică, cenzură la sînge, pe care mai nou sîntem obligați să le aplaudăm, să le ambalăm frumos și să le servim lumii sub forma modelului perfect de societate. Ca să vedeți ce s-a ales din fraza lui Engels care spunea că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că nu conștiința oamenilor le determină existența, ci exact invers, existența lor socială le determină conștiința. Fenomene de tipul Pitești, Gherla, Bărăgan, adevărate lupte de gherilă ale partizanilor refugiați în munți, condamnări la moarte sau la ani grei de muncă silnică pe baza unor rechizitorii inventate din senin și fără nici un fel de martori sau probe adevărate. Să nu mai vorbim despre condițiile în care proletariatul a reușit să se elibereze, în ce fel a izbutit să se orienteze în meandrele
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ca un tablou de Rembrandt pătat de muște. Vrei să te bucuri de arta prozatorului, dar te lovești mereu de oralități golănești, dintre acelea care infestează și viața străzii, în România de azi. Iată câteva exemple, pe care le reproduc silnic, din obligație profesională: „ce-o să-mi facă, o să-mi belească pula“; „o să închidă din nou ușa după ea, iar eu o să mă cac pe mine, o să mă piș pe mine“; „senzația tâmpită că ai atâta căcat în tine, iar găozul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Nu credeam să-nvăț a citi vreodată o asemenea carte... Cu mana in ghips... Aflat la al cincilea volum de versuri (La poarta sinelui, prefață de Viorica Răduță, Premier, col. „Axioma“, Ploiești, 2001), Marian Ruscu continuă să se exprime stângaci, silnic și greu inteligibil. Ni-l închipuim la masa de scris, ținând stiloul cu o mână pusă în ghips. Folosită de el, fireasca și armonioasa limbă română arată ca o limbă artificială, creată de lingviști fără simț artistic. Dacă suntem cititori
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
am putut termina studiile superioare. Dragoș era în anul trei la Conservatorul din Iași, iar eu în anul unu la Istorie. Atunci, în anul 1956, a fost tata judecat la tribunalul din Suceava și condamnat la cincisprezece ani de muncă silnică. Colaborarea cu "Sumanele negre", rezistența anticomunistă din munți, cred că ați auzit despre astea. La Dorna și apoi la Putna au activat celule foarte active. Abia peste ani de zile am reușit să am acces la lista cu membrii organizației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din ce în ce mai des pe buzele oaspeților nocturni. Și niște nume, îmi amintesc bine aceste nume, pe care le-am găsit mult mai târziu printre cei care au fost în fruntea "Sumanelor Negre" și au fost osândiți la moarte sau la muncă silnică pe viață. Vladimir Voitonel... Se vorbea despre el ca despre un erou, ca despre un sfânt. Și Constantin Cenușă... "Moș Cenușă, Moș Cenușă, nu te-ascunde după ușă...", mă amuzam eu în mintea mea, ca un copil prost ce eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pentru ca aceștia să lupte pentru o cauză nobilă. A riscat securitatea familiei, dar nu a pregetat să îi ascundă, să îi hrănească, să îi doftoricească, atunci când erau răniți sau bolnavi. Și pentru faptele astea de omenie, cincisprezece ani de muncă silnică de unde nu s-a mai întors... Ce importanță are pe lângă toate astea faptul că "frații Frunză" nu și-au isprăvit studiile universitare ? Dora își dă bine seama că de fapt acest "fapt lipsit de importanță" l-a măcinat mult pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în volumul Salcia, un lagăr al morții (Ex Ponto, 2009). Merită să-l citiți, alături de impresionanta mărturie, depusă nu de mult, consensual, de Constantin Florin Pavlovici (Tortura pe înțelesul tuturor; Frica și pânda) și de alte depoziții privitoare la recluziunea silnică sub regimul comunist. Acolo, însă, nu existau mijloace de a controla asemenea informații. "Folclorul" carceral rămâne un domeniu de explorat. - Ce părere aveți despre inițiativa lui Marius Oprea de a găsi, dezgropa și reînhuma cu săvârșirea ritualului creștin pe cei
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
a unei viziuni sociologice. Spirit incomod, alergic la mode și pe deasupra imun la ispita obedienței ideologice, Bourdieu a avut destulă autonomie de gîndire pentru a merita să fie prețuit postum. Schița autoanalitică de față, cu toată aparența sa de amalgam silnic și împrăștiat, posedă un principiu centripet de adunare a conținutului ei: viziunea sociologică a autorului. Cu alte cuvinte, schemele pe care Bourdieu le aplicase asupra lui Flaubert în Regulile artei - cîmpul literar, originea socială a scriitorului, habitusul etc. - încearcă să
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
trezesc în sufletul cititorilor. Dar cum trezirea înseamnă scoatere din latență, este nevoie de existența unei minime umori credincioase. Dacă ea lipsește, cititorul devine un trăgător la galere pe o corabie a cărei direcție n-o cunoaște. Lectura devine rumegare silnică a unor cuvinte învîrtindu-se în gol. Cazul acesta al cărților de religie citite exclusiv rațional, ca pe niște probe de răbdare hermeneutică și de acribie filologică, nu are cum să nu te pună în încurcătură. Cum să înțelegi mesajul unei
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
ideologia comunistă și de către zeloșii ei slujitori, să amintim cazul, strigător la cer, al fraților Nicolae și Athanasie Joja, de care vorbește memorialistul. Primul, arhitect de profesie, frecventase redacțiile publicațiilor de dreapta a fost condamnat la 20 de ani muncă silnică pentru "crimă de uneltire contra ordinii sociale", celălalt, profesor de filosofie, cu orientare de stânga, a ajuns unul dintre marii nomenclaturiști, ministru, membru al C.C. al P.C.R., președinte al Academiei Române, având, alături de alți tovarăși "de nădejde", un rol criminal în privința
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
El este o prescurtare a unei titulaturi staliniste de sumbră amintire: Glavnoe Upravlenie Ispravitelno-trudovîh Lagherei, adică Administrația Generală a Lagărelor de muncă, și care și-a găsit și corespondentul românesc în Canalul Dunăre-Marea Neagră și toate celelalte colonii de muncă silnică, unde a fost exterminată o bună parte a intelectualității noastre. Prin sâmburele ei tare, Frica și pânda, reprezintă încă un memento, încă un semnal de alarmă pentru ca acel ucigaș pe "metru pătrat" să nu mai apară. Noua carte a lui
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
am avut destulă răbdare cu dumneata. Dar s-ar putea s-o pierdem." Supus unor torturi monstruoase, în urma cărora "recunoaște" că ar fi depus activitate legionară la mănăstirea Viforîta, este judecat la Ploiești și condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru "crimă de uneltire contra ordinii sociale". Există o bucurie a suferinței - spune Valeriu Anania -, și ea e suprema dovadă că suferința ta are un sens; sau, dacă nu-l are ori nu-i de-ajuns de limpede, i-l
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
Esterina, cei douăzeci de ani bat la ușă, Surcenușiu nor Ce puțin câte puțin te-nchide-n el. Îți dai seama dar nu te temi. Afundată te vom vedea În fuiorul de fum pe care vântul Îl sfâșie sau întețește silnic. Apoi din șiroitul cenușii o să ieși Mai arămie ca oricând Chipul tău scrutând intens o aventură Îndepărtată ce te aseamănă Arcașei Diana. Urcă cele douăzeci de toamne, Te-nvăluie trecute primăveri; Anume pentru tine răsună O prevestire în sfere-elizee. Nici vorbă
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
banalitatea care-i dă satisfacția unei materii prime docile, cu anodinul pe care-l poate dichisi după voie, Val Gheorghiu le tratează neologistic. Adică le snobează prin contrast: „Băiatul somnolent mimează opacități și înțelesuri în bipolaritatea frunții lui de martor silnic". Sau: „pe culoarul înțesat, mentorul mai pune un apendice oratoric temei". Însă mijlocul de căpetenie prin care Val Gheorghiu încearcă a contracara realul dezamăgitor îl reprezintă perspectiva retro, nelipsită, cum singur se grăbește a specifica, „de o patină a unui
Performanțe stilistice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6247_a_7572]
-
dispariția subită a coaforului Otto de pe Ștefan cel Mare colț cu Dorobanților), în ianuarie 1945, o sută de mii de bărbați și femei de origine germană cu vârste cuprinse între 17 și 45 de ani au fost deportați la muncă silnică în Uniunea Sovietică, unde aveau să fie tinuți până în 1948-49. Intre timp, toți cei rămași în țară și mai târziu și cei ce-au apucat să se întoarcă și-au suportat, cot la cot cu majoritarii, condiția de iobagi ai
O carte cum nu s-a mai scris by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6203_a_7528]
-
fost primiți ca niște oaspeți de seamă, nimeni nu i-a întrebat de sănătate, niciodată mai târziu n-a venit vorba de apartenența lui von Braun la SS (din 1940, cu grad de maior din 1943) și nici de munca silnică din lagărul de la Dora, care făcuse zeci de mii de victime. Dacă s-au făcut ulterior eforturi pentru a ascunde prezența lor în Statele Unite, aceste eforturi au fost determinate exclusiv de teama că alți aliați (englezii, francezii, sovieticii) ar fi
După ștergerea urmelor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6144_a_7469]
-
un trecut subteran, fiind parcurs, la cald, de instanțe când relativ nepărtinitoare, când puternic ideologizate. În principal din cauza acestui manuscris, considerat de autoritățile comuniste o apologie a legionarismului, autorul a fost condamnat, în 1960, la 25 de ani de muncă silnică și 10 de degradare civică. Povestea se cam cunoaște, și oricum e bine rezumată în anexele volumului de curând apărut la Humanitas: prefața lui Gabriel Liiceanu și nota introductivă a Monicăi Pillat fac lumină în pletora documentară de interpretări tendențioase
Masca transparentă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6269_a_7594]
-
de-a lungul paragrafelor li se pare o caznă stearpă, a cărei corvoadă preferă s-o lase în seama scribilor. Din această categorie făcea parte Eugen Coșeriu: o natură eminamente orală căreia redactarea unui text i se părea o pritocire silnică de vocabule moarte. Cu excepția cărților din tinerețe, pe care a trebuit să le scrie din ambiția unui palmares cultural, grosul operei îi stă în litera unor prelegeri universitare de a căror transcriere s-au ocupat alții. Eugen Coșeriu nu a
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
să fie vîrît în mașină, încadrarea prevedea altfel pedepse mult mai mari, încă de cînd ieșise din acea sală de pe Negru Vodă nr. 3, nu se putuse gîndi la altceva decît la locul în care avea să-și execute munca silnică, iar spaima lui cea mare era că urma să fie dus la minerit, în niște găuri ascunse-n munți, acolo unde aveau să-i fie ascunse apoi și osemintele. Lunile de așteptare, mai întîi în celula din Uranus, unde-l
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
obținerea unui post de consilier la Teatrul de Păpuși și Marionete „Țăndărică”) și a organizării unui presupus complot legionar contrarevoluționar. În urma unei anchete cu torturi fizice și psihologice, își mărturisește delictul imaginar și este condamnat la zece ani de muncă silnică. După aproape nouă ani de infern carceral (la închisoarea din Dealul Arsenalului, la Canal, la Galați și la Iași), suferă un accident (cade de la etajul III al unui bloc în construcție) și își pierde memoria. Dar nu de tot, ci
Păpușari și marionete by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5179_a_6504]
-
pentru secolul vitezei, în care cine să mai cugete la virtuțile unui cal, ori să cerceteze fizionomia oamenilor întâlniți în cale. Competiția, la Odobescu, nu este între natură și civilizație, în care prima pierde maiestuos, iar cea din urmă câștigă silnic, ci între natură și cultură. Unde ceasornicul primei înaintează fără răgaz, a doua găsește timp. Așa încât nu sunt câteva ore la Snagov, ci câteva secole bune. Nu e simplă plimbare, ci o așezare temeinică în peisaj, o dorință de a
Afară din București by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5332_a_6657]
-
care șase în contumacie - pentru șefi ai Mișcării Legionare, foști membri ai Guvernului după 6 septembrie 1940, fugiți în străinătate. La 1 iunie 1946, la sugestia ministrului de Justiție, Lucrețiu Pătrășcanu, Regele Mihai a comutat pedeapsa cu moartea în muncă silnică pe viață pentru condamnații Constantin Pantazi, fost ministru al Apărării, Radu Lecca, fost împuternicit al Guvernului pentru problemele evreiești, și Eugen Cristescu, fost director al Serviciului Special de Informații. În aceeași zi, în Valea Piersicilor, din Închisoarea Jilava, Ion Antonescu
Regele Mihai: „Pentru România, eu personal găsesc că tot monarhia este sistemul cel mai adecvat...“ () [Corola-journal/Journalistic/5183_a_6508]
-
imagine, în grafie focalizată, esențializată: "Închipuirea puternică a fiului de țeran de supt muntele Neamțului, pe care n-o stricaseră, și n-o putuseră măcar amesteca, anii de școală, ucenicia de seminariu, rostul bisericesc și ocupația zilnică și, puțin și silnică, la școala lui primară, iscodește scenele, de humor..." E. Lovinescu năzuia la "definiții" date scriitorilor, G. Călinescu închipuia ficțiuni pe seama lor, iar mai nou N. Manolescu vrea să surprindă "imaginea" unui autor, adică sinteza întregii sale receptări critice. Tehnica de
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]