742 matches
-
nu e singurul care are drept de veto în Congres. Eroare existențiala: Apare atunci cand un argument are 2 premise universale și o concluzie particulară. Erorile silogistice sunt cele care apar în cadrul silogismelor. Concluzie negativă din premise pozitive: Apare atunci cand un silogism are o concluzie pozitivă, dar cel puțin una din premise este negativă. "Exemplu:" "Premisa 1": Nici un pește nu este câine. "Premisa 2": Nici un câine nu poate zbura. "Concluzie": Toți peștii pot zbura. Eroarea premiselor exclusive: apare atunci cand un silogism este
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
un silogism are o concluzie pozitivă, dar cel puțin una din premise este negativă. "Exemplu:" "Premisa 1": Nici un pește nu este câine. "Premisa 2": Nici un câine nu poate zbura. "Concluzie": Toți peștii pot zbura. Eroarea premiselor exclusive: apare atunci cand un silogism este invalid din cauza că ambele premise sunt negative. "Exemplu": "Premisa 1": Nici un mamifer nu e peste. "Premisa 2": Unii pești nu sunt balene. "Concluzie": Deci, unele balene nu sunt mamifere. Eroarea celor 4 termeni: Este o eroare de logică care
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
că ambele premise sunt negative. "Exemplu": "Premisa 1": Nici un mamifer nu e peste. "Premisa 2": Unii pești nu sunt balene. "Concluzie": Deci, unele balene nu sunt mamifere. Eroarea celor 4 termeni: Este o eroare de logică care apare atunci cand un silogism are 4 sau mai mulți termeni, în loc de 3, așa cum este normal. "Exemplu": "Premisa 1": Toți peștii au aripioare. "Premisa 2": Toți carașii sunt pești. "Concluzie": Toți oamenii au aripioare. Aici, termenii silogismului sunt în număr de 4: "carași","pești","aripioare
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
o eroare de logică care apare atunci cand un silogism are 4 sau mai mulți termeni, în loc de 3, așa cum este normal. "Exemplu": "Premisa 1": Toți peștii au aripioare. "Premisa 2": Toți carașii sunt pești. "Concluzie": Toți oamenii au aripioare. Aici, termenii silogismului sunt în număr de 4: "carași","pești","aripioare" și "oameni", ceea ce face ca raționamentul să fie invalid. Ilicit major: Apare atunci când termenul major nu este inclus în primă premisa a silogismului, ci în concluzie. "Exemplu": "Premisa 1": Toți câinii sunt
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
sunt pești. "Concluzie": Toți oamenii au aripioare. Aici, termenii silogismului sunt în număr de 4: "carași","pești","aripioare" și "oameni", ceea ce face ca raționamentul să fie invalid. Ilicit major: Apare atunci când termenul major nu este inclus în primă premisa a silogismului, ci în concluzie. "Exemplu": "Premisa 1": Toți câinii sunt mamifere. (mamifere=termenul major) "Premisa 2": Nici o pisică nu este câine. "Concluzie": Deci, nici o pisică nu este mamifer. Iicit minor: Apare atunci când termenul minor nu este inclus în premisa a 2
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
concluzie. "Exemplu": "Premisa 1": Toți câinii sunt mamifere. (mamifere=termenul major) "Premisa 2": Nici o pisică nu este câine. "Concluzie": Deci, nici o pisică nu este mamifer. Iicit minor: Apare atunci când termenul minor nu este inclus în premisa a 2-a a silogismului, ci în concluzie. "Exemplu": "Premisa 1": Toate pisicile sunt feline. "Premisa 2": Toate pisicile sunt mamifere. (mamifere=termenul minor) "Concluzie": Deci, toate mamiferele sunt feline. Concluzie negativă din premise pozitive: apare atunci cand un silogism are concluzie negativă, dar premise pozitive
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
în premisa a 2-a a silogismului, ci în concluzie. "Exemplu": "Premisa 1": Toate pisicile sunt feline. "Premisa 2": Toate pisicile sunt mamifere. (mamifere=termenul minor) "Concluzie": Deci, toate mamiferele sunt feline. Concluzie negativă din premise pozitive: apare atunci cand un silogism are concluzie negativă, dar premise pozitive. "Exemplu": "Premisa 1": Toți coloneii sunt ofițeri. "Premisa 2": Toți ofițerii sunt soldați. "Concluzie": Deci, nici un colonel nu este soldat. Eroarea medianului nedistribuit: apare atunci când termenul median al silogismului nu este distribuit. Are forma
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
premise pozitive: apare atunci cand un silogism are concluzie negativă, dar premise pozitive. "Exemplu": "Premisa 1": Toți coloneii sunt ofițeri. "Premisa 2": Toți ofițerii sunt soldați. "Concluzie": Deci, nici un colonel nu este soldat. Eroarea medianului nedistribuit: apare atunci când termenul median al silogismului nu este distribuit. Are forma generală: 1) Toți Z sunt B. 2) Y este un B. 3) Deci, Y este un Z. "Exemplu": "Premisa 1": Toți elevii au rucsac. "Premisa 2": Bunicul meu are rucsac. "Concluzie": Deci, bunicul meu este
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
său îi dă primele lecții de geometrie și astronomie. Tragediile grecești erau lectura sa favorită. La fel de mult îl interesau fizica și botanica. Hegel însuși își amintea că învățase, la 11 ani, definițiile lui Christian Wolf, astfel că figurile și legile silogismului, care stau baza logicii (iar acest fapt este luat de Jacques Derrida ca un argument în polemicile privitoare la vârsta potrivită pentru o educație filosofică. Formarea sa la Stuttgart stă sub principiile iluminismului și se bazează pe textele clasice ale
Georg Wilhelm Friedrich Hegel () [Corola-website/Science/297906_a_299235]
-
stadiu în care nu sunt nici actuale, nici potențiale față de elementele lor contradictorii. Prin urmare, nu există actualizare absolută sau potențializare riguroasă a unui constituent în detrimentul celuilalt. Din postulatul logicii contradictoriului se deduc trei disjuncții, trei dialectici, trei tipuri de silogisme ș.a. care în câmpul logicii operațiilor iau formele următoarelor implicații: Unde: ⊃ = implicație, ~⊃ = non-implicația sau implicația negativă. Desfășurarea acestor implicații este în chip necesar "transfinită", dovada evidentă a acestui lucru fiind aceea că o implicație, indiferent dacă este afirmativă sau negativă
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
limbă greacă deveniseră mai rare, traducerile lui Boethius în limba latină au reprezentat sursa principală de cunoaștere a operei lui Aristotel. A mai comentat "Topica" lui Cicero. În afara muncii de traducător, Boethius a scris și lucrări proprii, în special despre silogisme, de matematică, de teorie a muzicii, precum și pe teme teologice: sau "Consolatio Philosophiae", este opera principală a lui Boethius, scrisă în cei doi ani de detenție în închisoare. Lucrarea este redactată în ""prosimetri"" (pasaje de proză întrerupte de "carmina", versuri
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
același lucru împotriva căruia argumentează. Argumentele ad hominem sunt întotdeauna invalide în logica silogistică, date fiind valoarea de adevăr a premiselor și validitatea inferenței logice ca independente de persoana care face inferența. Oricum, argumentele ad hominem sunt rar prezentate ca silogisme formale, iar forma lor ține de domeniul logicii informale și al teoriei probelor juridice. Pe de altă parte, teoria probelor juridice depinde în mare măsură de evaluarea credibilității martorilor, inclusiv a mărturiilor date de martori oculari sau de experți. Dovezi
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
la ce se referă? Nu, pentru că respectiva propoziție este formată și din cuvinte care nu corespund faptelor. Asta inseamna ca propoziția exprimă o anumită parte din realitate ; problema acestei teorii este însă cum este aceasta posibil. În ciuda teoriei sale a silogismului, se pare ca Aristotel nu a știut să distingă primele două sensuri ale adevărului. Această deosebire apare în logica stoica, expusă de Sextus Empiricus în lucrarea să "Schițe Pironiene". Analiza stoica a implicației permite validarea propozițiilor că "dacă pământul are
Adevăr () [Corola-website/Science/297875_a_299204]
-
trebuie distinsă de logică. Logica e știința raționamentelor corecte Un silogism sau demonstrarea unei teoreme matematice ne schimbă cunoștințele, dar nu comportamentul. Un argument e menit să ne determine a lua o decizie practică, în viața reală, să facem o acțiune sau să o evităm. Argumentarea e folosită în viața reală
Teoria argumentării () [Corola-website/Science/323291_a_324620]
-
e imoral să rănești sau să ucizi alți oameni). Argumentul e prezentarea unui profit moral sau economic (viitor, ipotetic, posibil, prezumptiv) care va decurge din realizarea sfatului practic. Argumentul e "plauzibil", face parte din logica fuzzy. Argumentarea nu e un silogism. Argumentul e diferit de dovadă, probă, exemplu și ilustrație. a) N-am venit la nuntă, fiindcă a plouat. b) Mașina s-a împotmolit fiindcă a plouat. În primul caz (a) partea a doua ”fiindcă a plouat” e un argument : am
Teoria argumentării () [Corola-website/Science/323291_a_324620]
-
considerăm că "legea" este valabilă în toate cazurile. Explicarea motivului pentru care inducția funcționează a fost oarecum problematică. Nu se poate folosi deducția, procesul bine cunoscut de a trece de la premisă la concluzie, deoarece pur și simplu nu există nici un silogism care să permită așa ceva. Oricât de multe ori biologii din secolul al XVII-lea au observat lebede albe, și în oricât de multe locații, nu există nici o cale deductivă care să îi conducă la concluzia că toate lebedele sunt albe
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
care o persoană își poate evalua și ajusta convingerile referitoare la un domeniu de cercetare sau la o "instituție a culturii"5. Aspectul abordat poate fi unul particular, cum ar fi, în logică de exemplu, întrebarea de tipul: "Este acest silogism corect?". Alternativ, poate fi vorba de o întrebare de natură etică: "Ce trebuie să fac?"6. În justiția socială, se poate trata, de exemplu, problematica discriminării pozitive în instituțiile de învățământ pe criterii etnice sau religioase. În metodologia științifică, poate
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
clar, este un om de o enormă valoare intelectuală. O știm amândoi, iar în același timp este un ins ale cărui judecăți ponderate, a cărui politețe eficace în relațiile cu autoritatea de orice fel pot face minuni. Iar de asemenea silogisme calme și așezate este nevoie mai ales în momentul în care gândești politica externă în termeni strategici. Prezența domniei sale acolo este cât se poate de bine-venită, iar în relația noastră nu este vorba numai de respect administrativ sau de comunicare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
332. La prima vedere, argumentele solide aduse de Caius Dobrescu par greu de contestat, căci, într-adevăr, lirica stănesciană este, aproape fără excepție, nu doar impersonală, ci „entuziastă în ceea ce privește fuga de personalitate”333, însă a echivala - prin recursul la un silogism altminteri admirabil - autoreflexivitatea și delirul imagistic cu ficțiunea propagandistică a „limbii de lemn”, pe criteriul lipsei de aderență la real, poate părea oarecum hazardat. E drept că, în cele mai multe situații, la Nichita Stănescu sinele indistinct și proiecțiile astrale capătă întâietate
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
tentația (rămasă de altfel fundamentală) a demistificării literaturii înseși”382. Volumele următoare, anterioare ciclului La Lilieci (Poeme, Moartea ceasului, Tinerețea lui Don Quijote, Tușiți), vădesc aceeași înclinație demistificatoare, susținută, de astă dată, de suportul relatării anecdotice și de înlănțuirea ingenioasă a silogismelor care conduc mai totdeauna către o concluzie năstrușnică 383. Nu vom insista foarte mult asupra acestor aspecte, întrucât ne-am propus ca, în cele ce urmează, să analizăm mai cu seamă strategiile depoetizării din primele două volume ale ciclului La
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu ar putea fi astfel dacă partenerii ar putea decide, În orice moment, să le schimbe modalitățile de funcționare sau să le pună capăt. Fiecare individ acceptă, prin urmare, să-și supună comportamentul constrângerilor exercitate de ceilalți. ν Dacă acest silogism este corect, atunci dominația poate fi considerată Însuși fundamentul vieții În societate, pentru că, prin definiție, a domina Înseamnă a exercita o constrângere asupra comportamentului celorlalți. Trebuie să ridicăm de la bun Început o obiecție: chiar dacă cel care suportă constrângerea și-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 29) ,, Îi vom putea răpune pe elini și astfel ne vom putea lupta cu dânșii, iar mai înainte de vorbe să-i uimim cu viața. Aceasta este lupta cea mare, acesta este silogismul cel necontrazis, vreau să zic dovada prin fapte. Oricât de multe am filosofa noi prin vorbe, nu vom putea avea nici un folos dacă nu vom arăta acelora o viață mai bună decât a lor, căci ei nu iau seama la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
le e de prisos. Și de fapt, ceea ce noi înțelegem prin credință, voi încercați să construiți prin judecăți. Și de multe ori voi nici nu puteți exprima ceea ce înțelegem noi. Deci mai bună și mai sigură e lucrarea credinței decât silogismele voastre sofistice”. (Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, LXXVI, în PSB, vol. 16, p. 236) „... astfel este credința, căci ea mai mult convinge pe cineva decât raționamentele omenești; este cu mult mai clară decât dovezile ieșite din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
printr-însa s au făcut mai înțelepți decât înțelepții, mai presus de toți cărturarii și învățații lumii, și cu atât mai vârtos cu cât mai mare este a primi prin credință cele ale lui Dumnezeu, decât a pune în mișcare silogismele și raționamentele omenești fără vreun folos, căci toate acestea sunt mai presus de mintea omenească. Dar cum a pierdut oare înțelepciunea înțelepților? Prin Pavel și prin ceilalți apostoli făcându-se cunoscut nouă, a arătat că înțelepciunea omenească este de prisos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îi priveam cu ironie șimi spuneam: continuă! L-am ademenit pậnă la urmă pe Codiță și, luậndu-l în brațe, m-am furișat în camera lui Yon, ducậndu-i-l ca pe un trofeu. Yon mă privea ironic, ca și cum ar fi rezolvat un silogism prea simplu pentru el... Era deja prea tậrziu! N-am încercat să mă explic în vreun fel sau altul, pentru că orice argumente mi se păreau de prisos... Cum să-i spui unui om normal la cap că o moartă nu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]